Mecanismul de la Antikythera
este considerat un computer mecanic antic realizat pentru calculul
pozitiilor astronomice. Acest mecanism a fost recuperat în anii
1900-1901 dintr-o epava de lânga insula Antikythera. Importanta si
complexitatea mecanismului au fost întelese abia câteva decenii mai
târziu. Cu ajutorul lui, grecii puteau calcula cu precizie eclipsele,
miscarea planetelor si puteau stabili datele la care erau organizate
Jocurile Olimpice.
Când a fost descoperit bizarul mecanism
se afla într-o cutie de lemn, decorata cu 2.000 de caractere si este
format din cel putin 30 de rotite din bronz. Perioada sa de constructie
este în prezent estimata a fi între 150 si 100 î.Hr.. Gradul de
sofisticare mecanica este comparabil cu a unui ceas elvetian din secolul
al XIX-lea. Artefacte tehnologice cu manopera si complexitate similara
nu vor mai apare pâna în secolul al XIV-lea, atunci când ceasurile
mecanice astronomice au fost construite în Europa.
Jacques-Yves Cousteau a vizitat epava
pentru ultima oara în 1978, dar nu a gasit nicio ramasita suplimentara a
Mecanismului Antikythera. Profesorul Michael Edmunds de la
Universitatea Cardiff, care a condus cel mai recent studiu al
mecanismului, a declarat: Acest aparat este pur ai simplu
extraordinar, singurul lucru de acest gen. Designul este frumos,
astronomia sa este riguroasa… Cine a facut mecanica acestui lucru a
facut-o extrem de atent… în termeni de valoare istorica consider ca
acest mecanism este mai valoros decât Mona Lisa.
In prezent mecanismul e in custodia
Muzeului National de Arheologie din Atena, care il prezinta in cadrul
Colectiei de Bronz. Desi e intr-o stare foarte proasta din cauza celor
2.000 de ani petrecuti sub apa, mecanismul, angrenajele sale si
inscriptiile de pe el, forteaza cercetatorii sa isi revizuiasca parerea
despre nivelul de complexitate al stiintei grecesti antice. Mecanismul
vine in forma unei cutii ce are pe exterior cateva cadrane, iar in
interior un ansamblu complex de angrenaje, foarte asemanator cu cel al
ceasurilor mecanice ale secolului al XVIII-lea. Cadranele sunt protejate
de usite, si pe toate suprafetele libere ale cutiei, usitelor si a
cadranelor au fost inscriptionate instructiunile de utilizare si de
constructie a aparatului. Intre specialisti este un consens, mecanismul a
fost construit in Grecia, deoarece toate instructiunile de pe el erau
in greaca. Au mai fost recuperate 20 de angrenaje, inclusiv un ansamblu
sofisticat de angrenaje montate pe o placa rotativa si care functiona ca
un sistem epiciclic. Anumite caracteristici functionale ale
mecanismului necesita o atentie si mai mare. Toate componentele metalice
ale mecanismului par a fi taiate dintr-o singura foaie de bronz de
aproximativ 2 milimetri grosime. Toate angrenajele au dintii realizati
la un unghi de 60 de grade, iar marimea e identica, rotitele se imbinau
fara probleme. Se pare ca mecanismul a fost reparat de cel putin doua
ori, o spita a rotii principale a fost indreptata, iar un dinte rupt al
unei rotite a fost inlocuit. Acest lucru ne indica faptul ca masina a
functionat. Mai nou, in lumina descoperirilor recente, se pare ca
conceptul mecanismului provine din coloniile Corintului, lucru care ar
putea face posibila o conexiune cu Arhimede. Nu se cunosc motivele reale
pentru care se afla pe acel vas. Cei care au studiat acest caz spun ca e
posibil ca nava sa fi transportat mecanismul la Roma, impreuna cu alte
lucruri pretioase furate de pe insula cu scopul de a fi integrate in
parada triumfala a Cezarului.
La dispozitia publicului e pusa si o
reconstructie a mecanismului, facuta si donata muzeului de catre Derek
de Solla Price. Alte reconstructii pot fi gasite in cadrul Muzeului
American de Calculatoare din Bozeman, Montana si in Muzeul Copiilor din
Manhattan din New York si din Kassel, Germania. Reconstruirea
mecanismului Antikythera e rezultatul cercetarilor profesorului Derek de
Solla Price, in colaborare cu Centrul National de Cercetari Stiintifice
Demokritos, si a fizicianului C.H. Karakalos, care a realizat
tomografiile cu raze x a originalului, dupa care a fost realizata copia
mecanismului.
Mecanismul reprezinta unul din cele mai
antice si complexe calculatoare stiintifice. Desi constructia sa fara
cusur sugereaza faptul ca au existat alte mecanisme inaintea lui, aceste
mecanisme nu au fost descoperite, proiectarea sa s-a facut in baza
teoriilor astronomice si matematice dezvoltate de astronomii greci,
undeva in perioada 100-150 I.H. Una din ipotezele originii mecanismului
spune ca a fost construit la o academie fondata de filozoful stoic grec
Posidonius pe insula Rhodos, care la acea vreme era un centru important
al astronomiei si ingineriei mecanice, si ca e posibil ca astronomul
Hipparchus sa fie cel care a proiectat mecanismul deoarece contine un
mecanism lunar care functioneaza in baza teoriei miscarii lunare a lui
Hipparchus.
Mecanismul e remarcabil din cauza
nivelului de miniaturizare si a complexitatii partilor sale componente,
care sunt la nivelul ceasurilor secolului al XVIII-lea. Contine 30 de
roti dintate a caror dinti sunt formati prin intermediul triunghiurilor
echilaterale. Atunci cand o data era introdusa (prin intermediul unei
manivele ce nu a fost gasita), mecanismul calcula pozitia Soarelui, a
Lunii, precum si alte informatii astronomice despre alte planete. Scopul
aparatului era de a localiza corpurile ceresti, tinand cont de sfera
celesta (o sfera imaginara rotativa, care este concentrica si coaxiala
cu Pamantul) si de pozitia observatorului pe suprafata pamantului, e
clar ca era bazat pe teoria geocentrica.
Mecanismul are 3 cadrane, unul in fata
si doua in spate. Cadranul din spate are doua scari gradate concentrice.
Scara exterioara e impartita in 365 de segmente, fiecare segment
reprezentand o zi din calendarul egiptean al anul sotic (In Egipt
Calendarul Solar Sotis-Sirius avea 365 de zile, fiind mai scurt decat
calendarul astronomic). Aceasta scara era folosita pentru a compensa
efectul sfertului de zi din an (sunt 365.2422 de zile pe an), era data
cu o zi inapoi odata la 4 ani. Dar calendarul iulian, primul calendar
aparut in regiune care indica si anii bisecti, a aparut de abia pe la 46
d.Hr.. Adica la aproape un secol distanta de perioada in care se crede
ca a fost construit mecanismul (totodata anul bisect a fost calculat
eronat pana in primul secol). Scara interioara are drept gradatii
semnele zodiacului grecesc, impartite pe grade.
Cadranul frontal avea probabil cel putin
3 ace indicatoare, unul arata data, iar celelalte doua indicau pozitia
Soarelui si a Lunii. Indicatorul lunar era setat in asa fel incat sa
indice prima anomalie din orbita Lunii. Se poate presupune ca
indicatorul Soarelui avea o setare similara, dar piesele componente ale
acestui mecanism (daca a existat) nu au fost gasite. Cadranul frontal
mai are atasat un al doilea mecanism, un model sferic al Lunii, care
indica fazele lunare.
In inscriptiile de pe mecanism exista
niste referinte la planetele Marte si Venus, este evident ca nu ar fi
fost cine stie ce greutate pentru fabricantul mecanismului sa adauge
componentele necesare pentru a calcula si pozitiile acestor planete. Se
speculeaza ca mecanismul ar fi fost capabil sa reprezinte si sa
calculeze pozitia tuturor celor 5 planete cunoscute grecilor. Dar nu au
fost gasite piesele componente ale acestui mecanism planetar. Cadranul
frontal mai include si o parapegma, un stramos al almanahului modern,
care era folosita pentru a tine evidenta perioadelor de rasarit si apus a
unor anumite stele. Se crede ca fiecare stea e identificata de
caracterele grecesti care au legatura cu detaliile inscrise pe mecanism.
Cadranul din parte de sus a spatelui
mecanismului are forma unei spirale, cu 47 de diviziuni la o rasucire,
prezinta cele 235 de luni ale ciclului metonic de 19 ani (Perioada de 19
ani, dupa care fazele Lunii se repeta la aproximativ aceleasi date
calendaristice). Acest ciclu e important in corectarea calendarelor.
Cadranul din partea de jos a spatelui
aparatului e si el in forma de spirala, cu 225 de diviziuni care
reprezinta ciclul saros (interval de timp egal cu 18 ani 11 zile 8 ore,
dupa care se produc in mod periodic eclipse de Soare si de luna. Are o
durata de 223 revolutii sinodice, adica 242 revolutii draconice sau de
239 revolutii anomalistice); totodata mai exista in acelasi loc un
cadran auxiliar care reprezinta cei 54 de ani ai ciclului triplu Saros
(Exeligmos).
Proiectul de Cercetare a Mecanismului
Antikythera, al carui personal e compus din experti din Marea Britanie,
Grecia si Statele Unite, au detectat in iulie 2008 cuvantul „Olympia” pe
unul din cadranele despre care se credea ca infatiseaza cei 76 de ani
ai ciclului calipic (perioada de 76 de ani), precum si numele altor
jocuri din Grecia Antica, probabil ca era folosita pentru a tine
evidenta datelor la care aveau loc jocurile olimpice antice.
Conform reporterilor de la BBC:
„Cele patru sectoare ale cadranului
sunt inscriptionate cu numarul unui an si cu numele a doua competitii
panelenice: jocuri olimpice din Isthmia, Olympia, Nemea si Pythia; si cu
numele a altor doua competitii mai putin importante: Naa (ce avea loc
la Dodona), numele celei de a doua competitii inca nu a fost descifrat”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu