După 2000, România a început să
fie asaltată de super și hipermarketuri. Acestea au apărut în orașele
mari, cu o putere de cumpărare peste media națională și, cu timpul, s-au
extins în toată țara. Ideea de hipermarket este destul de simplă: un
singur loc unde găsești tot ce ai nevoie, de la mancare la haine sau
materiale de contrucții.
Românii au îmbrățișat repede noile ”supermagzine”, iar acestea s-au
extins, astfel rețelele Lidl, Kaufland sau Mega Image au depășit 150 de
magazine la nivel național. Spre deosebire de statele vestice, în
România, această dezvoltare a hipermarketurilor s-a făcut haotic, iar
marii investitori externi au sufocat piața produselor autohtone,
deoarece guvernul, indiferent de culoare politică, a fost, tot timpul,
mai atent la lobby-ul făcut de supermarketuri decât la nevoile
cetățenilor.
Cum ne afectează hipermarketurile economia?
- Supermarketurile nu sunt companii românești, profitul nu rămâne în România.
- Furnizorii locali sunt dependenți de supermarketuri și forțați să accepte prețuri derizorii pentru produsele lor.
- Hipermarketurile pot șantaja statul. Spre exemplu, Schwarz Group, care deține Lidl și Kaufland, deci peste 30.000 de angajați, poate decide să se retragă din România, în acest fel guvernul se alege cu 30.000 de șomeri. Poziția Schwarz Group este una de forță, iar în aceste condiții își poate impune hotărârile în fața decidenților politici. Această metodă de șantaj este deja aplicată de Renault, care amenință guvernul cu mutarea liniilor de producție din România.
- Hipermarketurile sunt direct interesate de distrugerea economiei locale. Micile magazine, furnizorii sau producătorii autohtoni sunt vizați, deoarece cresc concurența.
- Hipermarketurile refuză mulți furnizori autohtoni de fructe și legume deoarece produsele lor nu arată ”perfect”, iar aceștia nu mai au unde să-și vândă produsele, deoarece piețele și micile magazine sunt pe cale de dispariție.
- Marile magazine ne limitează alegerile, suntem obligați să cumpărăm ce găsim în standuri, deoarece alte variante nu mai există.
Corporația face legislația
Deoarece decidenții politici români au
fost mereu mai interesați de ce zice Înalta Poartă, fie că aceasta s-a
numit Imperiul Otoman, Franța, Uniunea Sovietică, Uniunea Europeană sau
Washingtonul, decât de părerile propriilor cetățeni, problema
hipermarketurilor este greu de pus pe agenda publică, deoarece lobby-ul
extern este foarte activ, iar presa românească este ușor de cumpărat.
În acest moment asistăm la apogeul
hipermarketurilor. Acestea au distrus producătorii autohtoni, au băgat
în faliment micile magazine iar acum urmează, cel mai probabil, o luptă
între ele, care va duce, inevitabil la monopol.
Schwarz Group pare că are prima șansă
deoarece Kaufland și Lidl sunt foarte bine fixate atât în piață cât și
în mentalul cumpărătorului iar relațiile dintre Dieter Schwarz,
proprietarul grupului și președintele Klaus Iohannis sunt de
notorietate (Dieter Schwarz l-a sprijinit în campania electorală pe
Klaus Iohannis).
Pe piața românească de retail alimentar se confruntă două state, Franța
cu Auchan și Carefour și Germania cu Kaufland și Lidl, iar ultimele
evenimente (Kaufland a devenit compania cu cei mai mulți angajați,
20.386 de salariati și relația apropiată dintre Dieter Schwarz și Klaus
Iohannis) prefigurează un monopol german.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu