Teste pe prune modificate genetic

Anul acesta niciun fermier român nu a mai cultivat porumb modificat genetic produs de compania americană Monsanto, singurul soi aprobat spre cultivare în ţara noastră. Un institut de cercetare testează însă un soi de prun modificat genetic, rezistent la virusuri. 
Fermierii români au renunţat în întregime să mai cultive porumb modificat genetic, în ciuda faptului că unele asociaţii din industria agroalimentară sunt pro acestei culturi, iar legislaţia permite, cu respectarea unor condiţii, cultivarea unor astfel de soiuri. Potrivit datelor Ministerului Agriculturii şi ale Departamentului pentru Agricultură al SUA (USDA), anul acesta singura suprafaţă pe care s-au plantat OMG aparţine Staţiunii de Cercetare Staţiunii de Cercetare Dezvoltare Agricolă Secuieni din judeţul Neamţ, care a cultivat cu porumb MON 810 bt rezistent la insecte lepidoptere 2,5 hectare de teren.
Cu un an în urmă, în România s-au cultivat cu porumb MON 810 produs de gigantul american Monsanto (singurul pentru care există autorizaţie de cultivare în România) 771 de hectare de teren. Ţara noastră se afla atunci pe poziţia patru din 5 în rândul producătorilor europeni care mai cultivă OMG-uri, după Spania (120.000 de hectare), Portugalia (8.542de hectare), Cehia (1.754 hectare).
“Regulile ce vizează trasabilitatea şi condiţiile riguroase referitoare la modul în care aceste produse trebuie separate de-a lungul lanţului de producţie a dus la o scădere drastică a suprafeţelor plantate cu porumb modificat genetic anul acesta”, se arată în raportul USDA realizat pe baza informaţiilor furnizate de către Ministerul român al Agriculturii.
Teste pe prune modificate genetic 
Legislaţia autohtonă permite testele în câmp asupra plantelor modificate genetic, după obţinerea autorizaţiilor necesare. Anul acesta producătorii de OMG nu au solicitat însă instituţiilor competente nicio autorizaţie pentru a putea testa în România, potrivit USDA, Aşadar, în 2015, în ţara noastră se vor face teste în câmp doar pe prunii modificaţi genetic rezistenţi la viruşi, pentru care Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Bistriţa a obţinut aprobarea Comisiei Europene încă din 2011. Staţiunea are autorizare pentru a face aceste teste până în 2019, iar suprafaţa cultivată cu acest tip de pruni este de 1.200 de metri pătraţi.
Menţionăm că teste în câmp cu OMG aprobate de CE s-au făcut începând cu 2007. Companiile care au testat OMG-uri la noi în ţara de-a lungul timpului au fost companiile americane Monsanto, Pioneer, dar şi Limagrain Central Europe SE, Euralis Seminţe SRL şi Syngenta Agro, o companie originară din Elveţia.
Ce vrea România
UE a adoptat recent un Regulament (412/2015) prin care dă posibilitatea statelor membre de a interzice sau de a limita cultivarea plantelor modificate genetic pe teritoriul său. Regulamentul oferă practic mai multă flexibilitate statelor membre în a decide cu privire la cultivarea de OMG-uri pe teritoriul lor fără a afecta evaluarea riscului prevăzută în sistemul folosit de Uniune pentru autorizarea OMG-urilor. Până acum ţara noastră nu a avut însă niciun punct de vedere tranşant în această problemă. “Ministerul Agriculturii din România a fost mereu deschis la nou, dar respectând principiul precauţiunii. Acest lucru înseamnă că, dacă Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentelor (EFSA) va spune că o plantă modificată genetic nu prezintă niciun risc pentru mediu şi sănătatea umană şi toată evidenţa ştiinţifică indică acelaşi lucru, iar România are un interes pentru cultivarea acelei plante, atunci planta respectivă va merge către promovare”, declara pentru ECONOMICA.NET, înainte de aprobarea Regulamentului, reprezentantul Delegației României pe lângă Comisia Europeană, ministrul plenipotențiar Achim Irimescu.
“Nu există nicio poziţie oficială recentă referitoare la cultivarea organismelor genetice în România. La nivel Guvernamental, Ministerul Agriculturii a evitat să ofere o poziţie clară, declarând că această decizia va fi luată în viitor. Recent, un oficial de rang înalt din cadrul Ministerului Agriculturii a declarat că, atâta timp cât nu există îngrijorări legate de siguranţa alimentară, nu va exista o rezistenţă la tehnologiile moderne din domeniul agriculturii. Aceasta ar putea însemna că Ministerul Agriculturii ar fi pentru acceptarea organismelor modificate genetic, după ce acestea trec de testele ştiinţifice realizate la nivelul UE”, se arată în raportul USDA.
Instituţia citează, de asemenea, o scrisoare trimisă în luna mai de Liga Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România Ministerului Agriculturii şi prim-ministrului prin care aceştia solicită un punct de vedere clar pe această temă. “Fermierii români sunt, în general, nerăbdători să primească acceptul de a cultiva OMG-uri şi nu numai soia pe care au cultivat-o înainte de aderarea României la UE. (…). Ei sunt conştienţi de avantajele soiurilor modificate genetic din punct de vedere economic, tehnic şi al mediului şi de potenţialul României în ceea ce priveşte producţia de soia şi porumb”, scrie USDA.
România va trebui să transpună Regulamentul 412 în legislaţia naţională în doi ani.