Cu toate ca nici moartea nici psihoza nu survin in urma atacului de panica, senzatiile resimtite in acele momente sunt atat de reale incat teama este permanenta pentru persoana care experimenteaza atacuri de panica.
Apartinand in principal tulburarilor anxioase, atacul de panica poate insoti si tulburari afective, tulburari in legatura cu o substanta (consumul de droguri, consumul de alcool etc) sau tulburari de natura medicala (cardiace, respiratorii, vestibulare, gastrointestinale).
Simptomele atacului de panica
Pentru ca o perioada distincta de frica si disconfort sa fie diagnosticata drept atac de panica este nevoie ca patru sau mai multe din urmatoarele simptome sa apara brusc si sa escaladeze in intensitate in decurs de 10 minute:
- palpitatii, batai puternice ale inimii sau accelerarea ritmului cardiac;
- transpiratii;
- tremor sau trepidatie;
- senzatii de scurtare a respiratiei sau de strangulare;
- senzatie de sufocare;
- durere sau disconfort precordial;
- greata sau detresa abdominala;
- senzatie de ameteala, dezechilibru, vertij sau lesin;
- derealizare (sentimentul de irealitate) sau depersonalizare (detasare de
sine insusi);
- frica de pierdere a controlului sau de a nu innebuni;
- frica de moarte;
- parestezii (senzatii de amorteala sau de furnicaturi);
- frisoane sau valuri de caldura
Tipuri de atacuri de panica
In functie de contextul in care apar, atacurile de panica se clasifica in:
1. Atacurile de panica inopinate
Apar spontan, in diverse situatii si circumstante, fara sa fie in legatura cu un anumit context sau cu un anumit factor declansator. In cazul acestui tip de atac de panica este dificil pentru persoana sa anticipeze momentul cand atacul de panica va surveni, ceea ce duce la o stare de permanenta tensiune si de teama. Dat fiind ca atacurile de panica apar aleator, se poate ajunge la a se evita o gama larga de activitati care constituiau rutina de viata a persoanei. In lipsa unei interventii de specialitate se poate instala sentimentul de neajutorare in fata acestei situatii.
2. Atacurile de panica circumscrise situational
Sunt cele care sunt in legatura cu anumite contexte de viata. Persoana stie ca intr-o anumita situatie atacul de panica apare invariabil. De exemplu in cazul arahnofobiei, persoana stie ca in momentul vederii unui paianjen atacul de panica se instaleaza.
3. Atacurile de panica predispuse situational
Se refera la aparitia atacurilor de panica in legatura cu anumite situatii de viata, diferenta dintre acest tip de atac de panica si tipul circumscris situational fiind aceea ca in acest caz atacurile de panica nu survin fara exceptie in situatia respectiva. Acest lucru inseamna ca uneori atunci cand vorbeste in public, de exemplu, persoana poate avea un atac de panica, in timp ce alte ori se poate sa vorbeasca in public fara ca atacul de panica sa fie prezent.
Existenta unei clasificari a atacurilor de panica nu inseamna ca o persoana sufera doar de un tip de atac de panica. Exista posibilitatea ca doua sau chiar toate cele 3 tipuri de atac de panica sa fie prezente la o singura persoana. De exemplu, persoana stie ca de fiecare data cand vede un paianjen are atac de panica (circumscris situational), ca uneori atunci cand vorbeste in public are atac de panica (predispus situational) si ca alte dati atacul de panica apare "in senin" in situatii in care nu a mai aparut inainte (inopinat).
In cazul persoanelor anxioase, nevoia de a controla mediul si evenimentele de viata este una foarte crescuta, sentimentul de incapacitate de a controla un anumit context determinand o senzatie puternica de teama si disconfort.
In ceea ce priveste atacurile de panica, sentimentul de absenta a controlului este generalizat, fiind generat de incapacitatea de a determina momentul cand pierderea stapanirii asupra propriei persoane (atacul de panica) intervine.
Framantarile permanente, teama de nebunie sau de moarte si atacurile de panica in sine pot determina in timp o scadere a stimei de sine, sentimentul de neputinta si in cele din urma chiar depresie.
Cauzele atacurilor de panica
In prezent nu se cunosc cu exactitate cauzele atacului de panica, ceea ce a putut fi insa determinat este predispozitia genetica pentru anxietate si atacuri de panica. S-a dovedit, de asemenea, stiintific ca atacurile de panica pot fi determinate de situatii percepute de persoana ca fiind traumatizante. Exista posibilitatea ca evenimentul traumatizant sa fi fost preluat de mecanismele de aparare (de exemplu negarea) si pastrat in inconstient de unde actioneaza la nivel constient sub forma anxietatii generalizate sau fobiilor, ambele avand ca posibile manifestari atacul de panica.
Asadar, atacurile de panica pot aparea si in absenta predispozitiei genetice, fiind determinata de situatii resimtite ca avand incarcatura negativa puternica de catre persoana in cauza.
In ceea ce priveste predispozitia genetica, nu exista un raport de cauzalitate strict intre antecedentele familiale de anxietate si posibilitatea ca o persoana sa se confrunte cu astfel de stari. In principal, predispozitia se refera la riscul mai mare de a suferi un atac de panica intr-o situatie stresanta de catre o persoana cu antecedente familiale de panica, decat de catre o persoana care nu prezinta aceste antecedente. Cu toate acestea, chiar si la o persoana ce are rude care au suferit atacuri de panica se poate ca acestea sa nu apara niciodata.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu