Florea Fecioarei Maria leac pentru tuse

La vechii greci numele sau insemna "curcubeu", iar odata cu crestinismul a fost considerata "floarea Sfintei Fecioare Maria". Cei mai multi il cunosc ca planta decorativa, galbenul sau violetul din petalele sale gasindu-se deseori in buchetele florale de primavara. Dar irisul sau stanjenelul are si proprietati terapeutice. Originar din zona mediteraneeana, irisul poate fi intalnit si la noi, unele specii in apa sau la marginea luciurilor, altele terestru, fie la soare sau la umbra.

Irisul poate fi folosit terapeutic doar dupa 4 ani de vegetatie, iar in tratamentele alternative sunt utilizate atat florile, cat mai ales rizomii. Acestia se scot si se spala bine de pamant, dupa care se taie "mustatile" subtiri, crescute de jur-imprejur. Curatarea acestora se face inainte ca rizomii sa se usuce, dupa care se tin in apa timp de 30 de minute, pentru a se evita innegrirea lor - in contact cu aerul acestia oxideaza repede. Cand devin de nuanta alb-galbuie, se scot si se usuca la soare, ceea ce face ca in rizom sa se petreaca anumite transformari chimice, iar mirosul neplacut al radacinilor proaspat recoltate dispare, fiind inlocuit de un parfum placut, ca de micsunele.

Afectiuni tratate cu iris
Radacina de iris are proprietati expectorante si emoliente, ceea ce o recomanda in tratarea tusei. De asemenea, poate fi folosit cu succes si in afectiunile respiratorii sau ca apa de gura, datorita efectului antiseptic. Stanjenelul mai este utilizat in afectiunile dermatologice, ajutand pielea prin intermediul ficatului, care este principalul organ de detoxifiere. Pentru aceasta se pune seara o jumatate de lingurita cu rizom sfaramat in 150 ml apa plata rece si se lasa pana a doua zi. Dimineata se strecoara totul si se ia o inghititura pe stomacul gol, cu 10 minute inainte de micul dejun, aceasta repetandu-se de cinci ori pe parcursul unei zile, dar niciodata dupa masa. Tratamentul dureaza 7 zile si se poate repeta la interval de 6 saptamani.

S-a constatat ca florile si frunzele acestei plante contin multa vitamina C. In medicina complementara, radacina stanjenelului este folosita si in tratarea durerilor, deoarece are proprietati analgezice. Cu ani in urma, copiilor care aveau dureri de dinti li se dadea sa mestece radacina de stanjenel pentru ameliorarea suferintei. Pulberea, decoctul si tinctura de radacina In special de la stanjenelul alb, sunt folosite in tratarea unor afectiuni ale cailor respiratorii (tuse, raguseala), deoarece au proprietati diuretice, emoliente si expectorante.