Papalaul, planta medicinala cu proprietati terapeutice

Papalaul (Physalis alkekengi) este o planta erbacee perena din genul Physalis, familia Solanaceae, ruda indepartata cu vinetele, rosiile sau vanata-africana. Infloreste toamna, iar fructul rosu-portocaliu, de dimensiunea unei cirese este protejat de un calice care la maturitate ajunge sa aiba forma unui lampion intens portocaliu, cu pereti fini ca de hartie.

Poate fi intalnit prin paduri, lastarisuri, terenuri virane si, deseori, in gradini, unde este cultivat ca planta decorativa tocmai datorita calicelor intens colorate, ce isi pastreaza culoarea chiar si dupa ce planta s-a uscat.

Bunicii nostri cunosteau foarte bine aceasta planta, insa azi, putini romani stiu ca fructul papalaului este comestibil. Supermarketurile comercializeaza fructele de Physalis peruviana, extrem de asemanatoare, dar cu fructul galben-portocaliu si calicele auriu sau galben-verzui. Este comercializat sub numele generic de physalis.

Proprietati terapeutice
Planta este in intregime toxica, cu exceptia fructelor care contin acid citric, zaharuri, o substanta amara - fizalina. Din fructe se poate prepara compot si dulceata.

In principal, fructele de papalau sunt diuretice, favorizand eliminarea uratilor, nisipului, fiind totodata si calmant al durerilor de rinichi si vezica. Prin eliminarea uratilor, fructele sunt utile si in guta, reumatism.

Mai exista indicatii ca: laxativ, in afectiuni hepatice etc. In medicina populara este utilizat contra durerilor de urechi la copii.
Compresele cu planta trateaza furunculoza, abcesele,durerile reumatismale eritemele si afectiuni ale pielii.