Papalaul (Physalis alkekengi) este o planta erbacee perena din genul Physalis, familia Solanaceae,
ruda indepartata cu vinetele, rosiile sau vanata-africana. Infloreste
toamna, iar fructul rosu-portocaliu, de dimensiunea unei cirese este
protejat de un calice care la maturitate ajunge sa aiba forma unui
lampion intens portocaliu, cu pereti fini ca de hartie.
Poate fi
intalnit prin paduri, lastarisuri, terenuri virane si, deseori, in
gradini, unde este cultivat ca planta decorativa tocmai datorita
calicelor intens colorate, ce isi pastreaza culoarea chiar si dupa ce
planta s-a uscat.
Bunicii nostri cunosteau foarte bine aceasta planta, insa azi, putini romani stiu ca fructul papalaului este comestibil. Supermarketurile comercializeaza fructele de Physalis peruviana,
extrem de asemanatoare, dar cu fructul galben-portocaliu si calicele
auriu sau galben-verzui. Este comercializat sub numele generic de
physalis.
Proprietati terapeutice
Planta
este in intregime toxica, cu exceptia fructelor care contin acid
citric, zaharuri, o substanta amara - fizalina. Din fructe se poate
prepara compot si dulceata.
In principal, fructele de papalau
sunt diuretice, favorizand eliminarea uratilor, nisipului, fiind
totodata si calmant al durerilor de rinichi si vezica. Prin eliminarea
uratilor, fructele sunt utile si in guta, reumatism.
Mai exista
indicatii ca: laxativ, in afectiuni hepatice etc. In medicina populara
este utilizat contra durerilor de urechi la copii.
Compresele cu planta trateaza furunculoza, abcesele,durerile reumatismale eritemele si afectiuni ale pielii.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu