Dacă e să te iei după informațiile tot mai alarmante care circulă în mass media, nimic din ceea ce mănânci nu-ți mai oferă siguranța că vei trăi sănătoasă până la adânci bătrâneți. Adoptarea câtorva principii fara aditivi alimentari pentru o alimentație prudentă te va apăra de pericolele toxicității unor alimente, dar și de nevroza E-urilor, care poate deveni la fel de toxică.
E-uri otrăvitoare – mituri și adevăruri
Aditivii alimentari sau E-urile sunt substanțe naturale sau chimice care modifică proprietăţile şi durata de valabilitate a alimentelor. Mancati fara aditivi alimentari.Unii aditivi alimentari au o faimă foarte proastă, dobândită în urma unor studii îndelungate. Alţii, însă, sunt inofensivi, cum sunt antioxidanţii E 300 şi E 330, respectiv acidul ascorbic (vitamina C) şi acidul citric (sarea de lămâie). E 101, riboflavina, este nimic altceva decât vitamina B2, care colorează alimentele în roşu-portocaliu. E 306-309 (antioxidanţi) reprezintă, în diferite configuraţii, Vitamina E.
Întâlnim frecvent guma de guar si guma de xantan (E 412, E 415). Guma de guar este obţinută dintr-o plantă înrudită cu fasolea şi, deloc surprinzător, poate da balonare şi flatulenţă. Xantanul este o polizaharidă şi nu este mai agresiv decăt zahărul. Ajută la creşterea consistenţei unor lactate, dar nu fac nici un rău organismului.
Pectina, E 440, nu lipseşte din gemuri și dulceţuri. Este o gelatină naturală, prezentă în coaja merelor și în cotoarele de pere şi gutui.
Lecitina, E 322, este un antioxidant. În afară de atenţionarea pentru cei alergici la derivaţii de soia sau gălbenuş de ou — despre lecitină, numai de bine!
Denumiri complicate…
Benzoaţii şi nitriţii: sună foarte industrial şi necomestibil, nu-i aşa? Benzoaţii sau parabenii — zona E 211-219 — sunt nişte conservanţi care pot forma, în combinaţie cu acidul ascorbic (vitamina C, E 300) şi la temperaturi ridicate, benzen, un cunoscut cancerigen; pot cauza hiperactivitatea deficitul de atenţie la copii; pot afecta hormonii sexuali şi organele de reproducere masculine. Sunt prezenţi în murături, condimente, băuturi cu arome de citrice.
Dimpotrivă, nitriţii — de potasiu (E 249) şi de sodiu (E 250) — trebuie asociaţi cu acidul ascorbic (E 300) şi cu acidul eritrobic (E 315), pentru a împiedica formarea nitrozaminei, substanţă cancerigenă. Nitriţii sunt folosiţi la produse din carne uscată, nepreparate termic — pastramă, muşchi, babic, ghiudem — în scopul de a păstra culoarea roşiatică şi de a împiedica dezvoltarea toxinei botulinice.
Butilhidroxianisolul (320) si butilhidroxitoluenul (E 321) sunt antioxidanţi sintetici, folosiţi la snacks, supe și legume deshidratate. Știţi ce spune profesorul Gheorghe Mencinicopschi? Dacă un aliment conţine aditivi ale căror nume nu poţi să le pronunţi, mai bine nu-l mânca. Aceşti doi aditivi sunt interzişi in Austria si în Statele Unite, pentru că sunt cancerigeni.
E 355, Silicatul alumino-potasic, agent antiaglomerant în sare, zahăr, lapte praf este un compus de aluminiu, ceea ce îl face suspect de a provoca probleme placentare în sarcină, dar şi Alzheimer.
Cu cât mai colorat, cu atăt mai suspect!
Știţi broaştele acelea din America din Sud viu colorate şi foarte otrăvitoare? Este un semnal pe care l-a stabilit natura: prădătorii înţeleg pericolul şi nu se apropie de ele. Aşa e şi cu coloranţii alimentari.
Unii dintre ei dau o culoare galbenă intensă budincilor, îngheţatei, supelor instant dar şi muştarului, căruia, de fapt, îi alterează culoarea naturală, sănătoasă. Tartrazina (E 102) colorează în galben și poate să provoace cancer de tiroidă, mutaţii cromozomiale şi deficienţe în vitamina B6 şi zinc. Galbenul de chinolină (E 104) prezintă riscul de a provoca la copii deficit de atenţie şi hiperactivitate. Este considerat cancerigen. Galbenul apus de soare (E 110) este considerat cancerigen şi are ca efecte congestia nazală, alergii, hiperactivitate, dureri abdominale, indigestie, vomă.
De la E 122, până la E 129 avem o serie de aditivi care colorează în roşu bomboanele, îngheţata, sucurile: azorubinul sau carmoizina (E 122); ponceau 4R sau roşu cochineal A (E 124); eritrozina (E 127); roşu 2G (E 128); roşu allura AC (E 129).
Dacă sucul pătează paharul, iar bomboanele colorează limba, avem de-a face cu unul dintre ei. Fiind consideraţi cancerigeni, aceşti aditivi sunt interzişi în multe ţări şi în curs de a fi interzişi în întreaga Uniunie Europenă. Până atunci, renunţă tu la ei!
Când putem mânca zahăr
Dintre îndulcitorii prezenţi în produsele dietetice, unii sunt inofensivi, ba chiar benefici pentru cei care au probleme cu controlul greutăţii și al glicemiei. Sorbitolul (E 420) are calitatea de a rezista bacteriilor din cavitatea bucală, deci nu contribuie la apariţia cariilor dentare. În cantităţi mari, însă, poate avea efect laxativ, ducând până la diaree. Acesta era ingredientul din guma de mestecat cu care înlocuise ţigările pacientul doctorului House; diareea persistentă a acestui pacient ocupă planul secund al unui episod din serial. (Dr. House s-a prins repede, pentru că avea ceva mai interesant de rezolvat în planul principal.)Aspartamul (E 951), prezent în produse zaharoase şi băuturi răcoritoare, este dezastruos pentru sănătate: este suspectat ca provocator al unor tumori cerebrale, al sclerozei în plăci, al unor malformaţii congenitale şi al unui dezechilibru metabolic care, paradoxal, poate conduce la diabet.
Acidul ciclamic (E 952) nu provoacă direct cancer, dar se pare că potenţează anumite substanţe cancerigene, cu efect asupra organelor genitale masculine. Sigure pentru sănătate sunt zaharina (E 954), sucraloza (E 955), taumatina (E 957) şi xilitolul (E 967).
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu