RMGC începe să piardă tot la Roşia Montană, anunţă organizaţia
Alburnus Maior. Avizul de mediu pentru PUZ zona industrială, act fără de
care RMGC nu-şi poate pune în operă planul de a extrage aur din Munţii
Apuseni, a fost suspendat.
Tribunalul Bacău a admis pe data de 16.09.2015 cererile asociaţiilor
Alburnus Maior, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de
Mediu şi Salvaţi Bucureştiul privind suspendarea efectelor juridice ale
avizului de mediu pentru Modificare Plan Urbanistic Zonal – zona de
dezvoltare industrială Roşia Montană (PUZ), se precizează în comunicatul
de presă remis Epoch Times.
Avizul de mediu pentru controversatele exploatări pe bază de cianuri a
fost emis de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Sibiu (ARPM
Sibiu) în luna martie, 2011, iar acţiunea în justiţie pentru suspendarea
acestuia a fost demarată în 2012. La solicitarea Roşia Montană Gold
Corporation (RMGC), acţiunea a fost strămutată la Tribunalul Bacău.
Compania a susţinut că amplele mişcări de protest împotriva
exploatărilor pe baza de cianuri, ce se desfăşurau la acea dată la
Cluj-Napoca, ar fi putut influenţa conştiinţa judecătorilor.
Hotărârea privind suspendarea are efecte chiar din momentul
pronunţării, iar recursul nu suspendă efectele sentinţei – actul rămâne
suspendat până la soluţionarea unui eventual recurs de către Curtea de
Apel Bacău, mai informează organizaţiile de mediu.
În acest moment, Planul Urbanistic Zonal care reglementează zona
industrială, fără avizul de mediu aferent nu produce niciun fel de
efecte juridice.
Prin urmare, nici proceduri subsecvente întemeiate pe acest act, precum
obţinerea acordului de mediu şi emiterea autorizaţiei de construire nu
se pot desfăşura în mod legal.
ONG-urile mai reamintesc că primele planuri de urbanism pentru Roşia
Montană (Plan Urbanistic General şi Plan Urbanistic Zonal pentru Zona de
Dezvoltare Industrială) au fost întocmite de către RMGC şi adoptate de
Consiliul Local Roşia Montană în anul 2002. Acestea au stat la baza
interdicţiei oricărei activităţi economice şi chiar celei de locuire pe
suprafaţa preconizată ca necesară proiectului minier.
Schimbarea destinaţiei din zonă rezidenţială în zonă
mono-industrială a avut drept urmare strămutarea parţială a populaţiei
şi a unor clădiri publice precum şcoala sau dispensarul medical.
Totodată, începând cu anul 2002, planurile de urbanism au blocat
numeroase iniţiative locale de dezvoltare a unor afaceri private în
turism, agricultură sau servicii.
În paralel cu acţiunea în justiţie pentru suspendarea avizului de
mediu al ARPM Sibiu, a fost demarată de către aceleaşi asociaţii o
acţiune pentru anularea actului.
La solicitarea Roşia Montană Gold Corporation, acţiunea a
fost strămutată la Tribunalul Covasna. Pe data de 15.04.2014 Tribunalul
Covasna a admis acţiunea şi a anulat avizul de mediu. Toate părţile
adverse au declarat recurs, care se judecă la momentul de faţă de către
Curtea de Apel Braşov. Suspendarea dispusă recent de Tribunalul Bacău
produce efecte până la soluţionarea recursului de pe rolul Curţii de
Apel Braşov, deoarece soluţia acestei din urmă instanţe vizează anularea
irevocabilă a actului, deci eliminarea sa definitivă din circuitul
juridic.
ONG-urile mai precizează că avizul de mediu în discuţie a fost emis de ARPM Sibiu în urma unei proceduri demarate în anul 2006.
În tot acest timp a fost intens contestat de numeroşi localnici cât şi
de organizaţii implicate în campania Salvaţi Roşia Montană. Cu toate acestea, de la emiterea sa până la o primă sentinţă de anulare a actului s-au scurs încă 4 ani. Deloc
întâmplător, “legea specială” pentru Roşia Montană propusă de Guvernul
Ponta în septembrie 2013 prevedea că dacă un act emis pentru
desfăşurarea proiectului este anulat de instanţă, autoritatea emitentă
are obligaţia de a emite unul nou în… 30 de zile.
“Planurile acestea de urbanism au reprezentat ani de zile o mare
nedreptate pentru localnicii din Roşia Montană. O companie de minerit
canadiană a venit şi s-a folosit de influenţa sa pentru a ne spune nouă,
roşienilor că nu putem locui şi nu ne putem dezvolta comunitatea. Să
fie învăţătură de minte pentru toate companiile de minerit că avizele
lor obţinute, cel mai probabil ilegal, sunt bune pentru stors bani de la
investitori, nu pentru dezvoltarea durabilă a munţilor Apuseni”, a
declarat Eugen David, preşedintele Alburnus Maior.
“Guvernul are toate actele pe masă să câştige arbitrajul de la
Washington. Gabriel Resources pretinde despăgubiri absurde după ce, prin
numeroase procese câştigate, ani de-a rândul, noi am demonstrat că
proiectul minier Roşia Montană este unul ilegal. Am depus aceste
eforturi pentru a nu lăsa un proiect ilegal să avanseze, acum e vremea
ca Guvernul să transforme aceste sentinţe în argumente convingătoare în
faţa arbitrilor de la Centrul Internaţional pentru Rezolvarea Disputelor
de Investiţii al Băncii Mondiale”, a declarat Ştefania Simion, din
partea echipei juridice Alburnus Maior.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu