Cauzează boli pulmonare
Chimicalele din țigări agresează celulele de la nivelul nasului, gurii, gâtului, traheei și bronhiilor. Tabagismul este principala cauză a bolilor pulmonare obstructive cronice (BPOC), manifestate prin tuse, respirație zgomotoasă (wheezing) și dureri la nivelul toracelui.
Afecțiunea duce la inflamaţia bronhiilor (bronşită cronică) şi la distrugerea ţesutului pulmonar (emfizem), conducând progresiv la insuficiența respiratorie. De asemenea, fumatul agravează astmul bronșic, fiind implicat și în apariția acestei boli la copii și la adulți.
Implicat în apariția mai multor tipuri de cancer
Se estimează că 30% din cazurile de cancer sunt puse pe seama fumatului. Potrivit statisticilor, fumătorii au un risc cu aproape 25% mai mare de a face cancer pulmonar în comparație cu nefumătorii.
Pentru cei care fumează 2 pachete pe zi, probabilitatea de îmbolnăvire este de 50%. Fumatul pasiv este, de asemenea, un important factor de risc pentru apariția cancerului de plămâni.
Fumatul este asociat și cu cancerul de vezică, de sânge (leucemia acută mieloidă), colorectal, renal, esofagian, laringian, orofaringian, pancreatic. Fumatul contribuie și la deteriorarea ADN-ului celulelor de nivelul colului uterin, fiind implicat în apariția cancerului la acest nivel.
Favorizează bolile cardiovasculare
Fumatul este responsabil de creșterea tensiunii arteriale, de deteriorarea arterelor și de accelerarea ritmului cardiac. Chimicalele din țigări, în special nicotina și gudronul, întrețin ateroscleroza (îngroșarea pereților vasculari, din cauza depunerii plăcilor de aterom).
Prin urmare, vasele de sânge își pierd elasticitatea, iar circulația este îngreunată. Aceste modificări creează un teren propice apariției infarctului și a accidentului cerebral vascular. Potrivit unui studiu englez, riscul de apariție de bolilor cardiovasculare este de 2 ori mai mare la fumători.
Tabagismul este al doilea factor de risc în apariția infarctului, după nivelul crescut al colesterolului „rău”. Fumătoarele care iau anticoncepționale au un risc de 10 ori mai mare de a face boli cardiovasculare.
Slăbește imunitatea
Fumatul perturbă buna funcționare a sistemului imunitar, vulnerabilizând într-o măsură mai mare corpul în fața bolilor. Astfel, fumătorii au o probabilitate mai mare de a suferi complicații din cauza unor infecții virale sau bacteriene, mai ales la nivelul plămânilor (pneumonie, tuberculoză).
O imunitate slăbită pe perioade îndelungate implică și un risc mai mare de apariție a bolilor autoimune precum artrita reumatoidă și scleroza multiplă.
În cazul persoanelor fumătoare, vindecarea este mai greoaie, unul dintre motive fiind faptul că nicotina îngustează vasele de sânge, prin urmare oxigenul și substanțele nutritive ajung mai greu la țesuturi. De aceea, și riscul de apariție a infecțiilor după răni sau operații este mai mare.
Creează dependență
Nicotina produce modificări la nivelul creierului, care induc dependență, asociind fumatul cu activitățile plăcute. „Nicotina este un drog care produce ambele tipuri de dependență, fiziologică și comportamentală.
Dependența fiziologică se petrece la nivel molecular și, din cauza ei, se produce sindromul de sevraj. Dar, deși sindromul de sevraj poate fi neplăcut, el durează în jur de o lună, apoi dispare definitiv, dacă nu ne reapucăm de fumat.
Dependența comportamentală este de durată mult mai lungă și are un mecanism la nivel cerebral, organic. Pe scurt, nicotina stimulează activitatea unei zone din creierul nostru profund, vechi, «animalic»“, explică dr. Vlad Stroescu, medic specialist psihiatrie.
Scade fertilitatea
Atât femeile, cât și bărbații care fumează se pot confrunta cu probleme de fertilitate. Studiile arată că fertilitatea fumătoarelor scade cu 15% până la 40%.
De asemenea, și șansele de reușită ale ferilizării in vitro sunt mai mici la fumătoare și tot în cazul lor, menopauza se poate instala cu 2 ani mai devreme. În ceea ce-i privește pe bărbați, tutunul le afectează mobilitatea și numărul spermatozoizilor, favorizând și apariția disfuncțiilor erectile.
Cauzează probleme dentare
Nu doar îngălbenirea dinților este pusă pe seama fumatului. Tabagismul este asociat cu diverse patologii gingivale și parodontale frecvente, fumătorii având un risc de 7 ori mai mare de a fi diagnosticați cu astfel de probleme.
Iar când există și o igienă orală deficitară, fumatul creează un teren propice pentru apariția gingivitei, parodontozei și a cancerului oral (3 din 4 persoane cu această ultimă boală este fumătoare).
Produce riduri
Pielea fumătorilor se ridează mai repede, iar efectele sunt mai pronunțate în cazul femeilor. Amploarea efectelor țigărilor asupra pielii depinde de vârstă și de numărul de țigări fumate pe zi.
Totodată, pielea fumătorilor are nuanțe gri, din cauza vasoconstricției. Acest lucru înseamnă că pielea primește mai puțin oxigen și substanțe nutritive. Sunt afectate și colagenul și elastina, proteine care conferă elasticitate și fermitate țesutului cutanat.
INFO: Cel puţin 100 de afecţiuni instalate la diferite organe sunt cauzate de fumat.
Ce chimicale conțin țigările
Din cele aproximativ 4.000 de chimicale conținute de țigări, peste 50 sunt cancerigene.
AMONIACUL – compus folosit în produsele de curățenie.
ACETONA – substanță prezentă în lacul de unghii.
MONOXIDUL DE CARBON – gaz toxic, care privează corpul de oxigen.
FORMALDEHIDĂ – este folosită, printre altele, la conservarea cadavrelor.
METANOL – utilizat pe scară largă în industrie.
GUDRON – compus de culoare închisă, folosit la construcția drumurilor și în industria chimică; are acțiune cancerigenă. O persoană care fumează zilnic un pachet de țigări absoarbe anual echivalentul unei cești de gudron.
ARSENIC – element toxic, folosit ca otravă pentru șoareci.
BUTAN – combustibil prezent, printre altele, în gazul de brichetă.
CADMIU – metal greu, care intră în compoziția bateriilor.
DDT – insecticid interzis.
NICOTINA – substanță toxică utilizată și ca erbicid sau insecticid.
POLONIUL 210 – element radioactiv cancerigen.
Copiii, mai sensibili la fumul de țigară
Cei mai afectați de fumatul pasiv sunt copiii. Efectele negative îşi pot face simţită prezenţa încă din viaţa uterină, substanţele nocive din ţigări putând traversa placenta.
Copiii cu mame fumătoare pot avea retard de creştere şi greutate mai mică la naştere. S-a observat că la micuții ai căror mame au fumat în timpul sarcinii s-au produs mutaţii genetice implicate în apariţia cancerului. Fumul de ţigară irită ochii copilului, nasul şi gâtul şi duce la deteriorarea funcţiei pulmonare, crescând riscul de infecţii, precum pneumonia, bronşita și rinofaringita.
România este o ţară unde expunerea este extrem de mare şi unde fumătorul pasiv suportă foarte multe consecinţe, aşa cum arată ultimul Eurobarometru 2015.
Cea mai clasică expunere nevinovată este a fătului provenind de la o gravidă fumătoare. Riscurile sunt: avorturi, naşteri premature, feţi morţi, greutate mică la naştere, malformaţii.
Dacă se fumează în locuinţă, copiii fac infecţii repetate, cresc mai greu în înălţime, fac crize de astm, iar riscul de moarte subită în timpul nopţii este mai mare. Pentru adulţii fumători pasivi, probabilitatea de a face o boală similară cu cea a fumătorului activ este cu 30-50% mai mare decât a nefumătorului.
Chimicalele din țigări agresează celulele de la nivelul nasului, gurii, gâtului, traheei și bronhiilor. Tabagismul este principala cauză a bolilor pulmonare obstructive cronice (BPOC), manifestate prin tuse, respirație zgomotoasă (wheezing) și dureri la nivelul toracelui.
Afecțiunea duce la inflamaţia bronhiilor (bronşită cronică) şi la distrugerea ţesutului pulmonar (emfizem), conducând progresiv la insuficiența respiratorie. De asemenea, fumatul agravează astmul bronșic, fiind implicat și în apariția acestei boli la copii și la adulți.
Implicat în apariția mai multor tipuri de cancer
Se estimează că 30% din cazurile de cancer sunt puse pe seama fumatului. Potrivit statisticilor, fumătorii au un risc cu aproape 25% mai mare de a face cancer pulmonar în comparație cu nefumătorii.
Pentru cei care fumează 2 pachete pe zi, probabilitatea de îmbolnăvire este de 50%. Fumatul pasiv este, de asemenea, un important factor de risc pentru apariția cancerului de plămâni.
Fumatul este asociat și cu cancerul de vezică, de sânge (leucemia acută mieloidă), colorectal, renal, esofagian, laringian, orofaringian, pancreatic. Fumatul contribuie și la deteriorarea ADN-ului celulelor de nivelul colului uterin, fiind implicat în apariția cancerului la acest nivel.
Favorizează bolile cardiovasculare
Fumatul este responsabil de creșterea tensiunii arteriale, de deteriorarea arterelor și de accelerarea ritmului cardiac. Chimicalele din țigări, în special nicotina și gudronul, întrețin ateroscleroza (îngroșarea pereților vasculari, din cauza depunerii plăcilor de aterom).
Prin urmare, vasele de sânge își pierd elasticitatea, iar circulația este îngreunată. Aceste modificări creează un teren propice apariției infarctului și a accidentului cerebral vascular. Potrivit unui studiu englez, riscul de apariție de bolilor cardiovasculare este de 2 ori mai mare la fumători.
Tabagismul este al doilea factor de risc în apariția infarctului, după nivelul crescut al colesterolului „rău”. Fumătoarele care iau anticoncepționale au un risc de 10 ori mai mare de a face boli cardiovasculare.
Slăbește imunitatea
Fumatul perturbă buna funcționare a sistemului imunitar, vulnerabilizând într-o măsură mai mare corpul în fața bolilor. Astfel, fumătorii au o probabilitate mai mare de a suferi complicații din cauza unor infecții virale sau bacteriene, mai ales la nivelul plămânilor (pneumonie, tuberculoză).
O imunitate slăbită pe perioade îndelungate implică și un risc mai mare de apariție a bolilor autoimune precum artrita reumatoidă și scleroza multiplă.
În cazul persoanelor fumătoare, vindecarea este mai greoaie, unul dintre motive fiind faptul că nicotina îngustează vasele de sânge, prin urmare oxigenul și substanțele nutritive ajung mai greu la țesuturi. De aceea, și riscul de apariție a infecțiilor după răni sau operații este mai mare.
Creează dependență
Nicotina produce modificări la nivelul creierului, care induc dependență, asociind fumatul cu activitățile plăcute. „Nicotina este un drog care produce ambele tipuri de dependență, fiziologică și comportamentală.
Dependența fiziologică se petrece la nivel molecular și, din cauza ei, se produce sindromul de sevraj. Dar, deși sindromul de sevraj poate fi neplăcut, el durează în jur de o lună, apoi dispare definitiv, dacă nu ne reapucăm de fumat.
Dependența comportamentală este de durată mult mai lungă și are un mecanism la nivel cerebral, organic. Pe scurt, nicotina stimulează activitatea unei zone din creierul nostru profund, vechi, «animalic»“, explică dr. Vlad Stroescu, medic specialist psihiatrie.
Scade fertilitatea
Atât femeile, cât și bărbații care fumează se pot confrunta cu probleme de fertilitate. Studiile arată că fertilitatea fumătoarelor scade cu 15% până la 40%.
De asemenea, și șansele de reușită ale ferilizării in vitro sunt mai mici la fumătoare și tot în cazul lor, menopauza se poate instala cu 2 ani mai devreme. În ceea ce-i privește pe bărbați, tutunul le afectează mobilitatea și numărul spermatozoizilor, favorizând și apariția disfuncțiilor erectile.
Cauzează probleme dentare
Nu doar îngălbenirea dinților este pusă pe seama fumatului. Tabagismul este asociat cu diverse patologii gingivale și parodontale frecvente, fumătorii având un risc de 7 ori mai mare de a fi diagnosticați cu astfel de probleme.
Iar când există și o igienă orală deficitară, fumatul creează un teren propice pentru apariția gingivitei, parodontozei și a cancerului oral (3 din 4 persoane cu această ultimă boală este fumătoare).
Produce riduri
Pielea fumătorilor se ridează mai repede, iar efectele sunt mai pronunțate în cazul femeilor. Amploarea efectelor țigărilor asupra pielii depinde de vârstă și de numărul de țigări fumate pe zi.
Totodată, pielea fumătorilor are nuanțe gri, din cauza vasoconstricției. Acest lucru înseamnă că pielea primește mai puțin oxigen și substanțe nutritive. Sunt afectate și colagenul și elastina, proteine care conferă elasticitate și fermitate țesutului cutanat.
INFO: Cel puţin 100 de afecţiuni instalate la diferite organe sunt cauzate de fumat.
Ce chimicale conțin țigările
Din cele aproximativ 4.000 de chimicale conținute de țigări, peste 50 sunt cancerigene.
AMONIACUL – compus folosit în produsele de curățenie.
ACETONA – substanță prezentă în lacul de unghii.
MONOXIDUL DE CARBON – gaz toxic, care privează corpul de oxigen.
FORMALDEHIDĂ – este folosită, printre altele, la conservarea cadavrelor.
METANOL – utilizat pe scară largă în industrie.
GUDRON – compus de culoare închisă, folosit la construcția drumurilor și în industria chimică; are acțiune cancerigenă. O persoană care fumează zilnic un pachet de țigări absoarbe anual echivalentul unei cești de gudron.
ARSENIC – element toxic, folosit ca otravă pentru șoareci.
BUTAN – combustibil prezent, printre altele, în gazul de brichetă.
CADMIU – metal greu, care intră în compoziția bateriilor.
DDT – insecticid interzis.
NICOTINA – substanță toxică utilizată și ca erbicid sau insecticid.
POLONIUL 210 – element radioactiv cancerigen.
Copiii, mai sensibili la fumul de țigară
Cei mai afectați de fumatul pasiv sunt copiii. Efectele negative îşi pot face simţită prezenţa încă din viaţa uterină, substanţele nocive din ţigări putând traversa placenta.
Copiii cu mame fumătoare pot avea retard de creştere şi greutate mai mică la naştere. S-a observat că la micuții ai căror mame au fumat în timpul sarcinii s-au produs mutaţii genetice implicate în apariţia cancerului. Fumul de ţigară irită ochii copilului, nasul şi gâtul şi duce la deteriorarea funcţiei pulmonare, crescând riscul de infecţii, precum pneumonia, bronşita și rinofaringita.
România este o ţară unde expunerea este extrem de mare şi unde fumătorul pasiv suportă foarte multe consecinţe, aşa cum arată ultimul Eurobarometru 2015.
Cea mai clasică expunere nevinovată este a fătului provenind de la o gravidă fumătoare. Riscurile sunt: avorturi, naşteri premature, feţi morţi, greutate mică la naştere, malformaţii.
Dacă se fumează în locuinţă, copiii fac infecţii repetate, cresc mai greu în înălţime, fac crize de astm, iar riscul de moarte subită în timpul nopţii este mai mare. Pentru adulţii fumători pasivi, probabilitatea de a face o boală similară cu cea a fumătorului activ este cu 30-50% mai mare decât a nefumătorului.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu