Amprenta epigenetica, mostenire de la stramosi

Amprenta epigenetica, mostenire de la stramosi

Abuzuri, violențe, rele tratamente, toate acestea au o influență directă asupra ADN-ului uman. Această informație vine de la Elisabeth Blackburn, laureată a premiului Nobel pentru medicină, din anul 2009.

Primele studii în acest sens, le-a efectuat Freud care susținea că traumele și abuzurile din copilărie vor marca adultul pe toată perioada vieții. Mai mult, persoanele sunt predispuse la boli cum ar fi, diabetul, obezitatea, boli cardiologice.

Cea mai surprinzătoare afirmație este cea legată de anumite modificări pe care le înregistrează ADN-ul uman. Mamele care suportă șocuri și traume în perioada celor nouă luni de sarcină aduc pe lume copii care pot suferi de boli cronice. La acești copii s-a observat că ADN-ul este îmbătrânit.

Acest fenomen de îmbătrânire, se produce în perioada cuprinsă între 9 și 17 ani. Traumele și abuzurile afectează capetele cromozomilor care formează ADN-ul. Împlicit vom asista la îmbătrânirea celulelor și la apariția unor boli în organism.

Cercetătoarea Blackburn susține că autismul ar avea cauza în traumele pe care le-a suferit mama în perioada de sarcină. Specialiștii canadieni au examinat creiere ale persoanelor care s-au sinucis sau au murit din cauza schizofreniei și au constatat că la nivelul neuronilor erau modificări majore.

Cu alte cuvinte, experiențele noastre lasă amprente în celulele noastre, le marchează epigenetic. Dacă o celulă se dezvoltă normal, comportamentul nostru va fi unul normal și invers.

Amprenta epigenetică se moștenește. Această afirmație se bazează pe un studiu făcut în Olanda, în anul 1945. Din cauza lipsei de alimente toți copii născuți în acea perioadă au avut o greutate mai mică față de cea normală. La vârsta adolescenței s-au confruntat cu probleme legate de diabet.

Studiul a continuat pe urmașii celor născuți în anul 1945 și a demonstrat că urmașii aveau probleme legate de greutate și de diabet. Traumele nu lasă amprente numai în creierul uman ci și în spermatozoizi și ovule.

Omul are în jur de 35000 de gene. Fiecare dintre acestea sintetizează o proteină proprie implicată în dezvoltarea și funcționarea caracterelor și a stării de sănătate a organismului.