Proprietatile medicinale ale albastrelelor

Cunoscuta si sub denumirile de floarea paiului, iarba frigurilor, maturica sau potroaca, albastreaua infloreste din iulie pana in septembrie, perioada in care poate fi culeasa pentru diverse tratamente naturiste. Florile de albastrele trebuie recoltate numai pe timp uscat, dupa ce se ridica roua. Se usuca la soare si se pastreaza in saculete de panza sau pungi de hartie.  
Albastrelele, utilizari externe
Infuzia de albastrele este ingredient foarte utilizat in cosmetica. Se prepara dintr-o lingura de flori proaspete la o cana cu apa clocotita. Se lasa la infuzat 5 minunte, se strecoara si se imbiba in ea o compresa (tifon) sterila, care se aplica pe ochi. Aceasta este o solutie antirid dar si anticearcane.

Albastrelele sunt renumite si ca remediu pentu afectiunile oculare: ochi obositi, iritatii oculare si conjunctivite. Se utilizeaza, de asemenea, in tratarea eczemelor, ulcioarelor, a leziunilor ulcerate, pentru revigorarea si tonifierea tenului, a parului. Principiile active din flori au proprietati astringente, antiinflamatorii, mai ales in oftalmologie.

Administrarea interna
Albastrelele sunt indicate si pentru uz intern, avand proprietati diuretice si antidiareice. In bolile renale si in cele diareice, infuzia trebuie sa fie mai slaba decat cea pentru uz extern. Se prepara cu o lingurita de flori la o cana cu apa clocotita.

Planta e recomandata si in tratamentul afectiunilor renale, in anorexie, diskinezie biliara, dispepsie, edem, flebita, insuficienta cardiaca.

Pentru tratarea bolilor intestinale, pe langa ceaiul de albastrele, trebuie sa se consume si iaurt.

Pentru tratarea diareei, infuzia de flori de albastrele se va combina cu frunze de afin.

Constipatia poate fi combatuta cu ajutorul tincturei de albastrele si aloe.

In eczeme pruriginoase, ceaiul de albastrele se combina cu ceai de lamaie.

Read More

Grabeste vindecarea ranilor cu salcie

Începând de la mugurii tineri, până la coajă, salcia este un adevărat izvor de sănătate. Se spune că este de ajuns să stai câteva minute în preajma salciei, pentru ca oboseala să dispară, deoarece parfumul său te relaxează.

Primele atestări ale utilizării salciei ca medicament datează din secolul IV înainte de Hristos, când Hipocrat recomanda mestecarea scoarței de salcie pentru a trata guta și durerile reumatice. De asemenea, amerindienii foloseau salcia pe post de analgezic, în special pentru durerile de dinți.
Salcia mai este numită și aspirina naturală și asta datorită faptului că în scoarța sa se găsește salicilină, substanța activă din aspirină. Deși efectul său nu se simte imediat, ca în cazul unei pastile, el se menține pentru mai mult timp. Salcia albă este cea mai bogată în salicilină, iar momentul prielnic pentru a recolta coajă de salcie este primăvara.
Combate cele mai frecvente dureri
Cefaleea, durerile menstruale și cele articulare pot fi reduse cu ajutorul infuziei din pulbere de salcie. Peste 200 de ml de apă fierbinte se pun 2 lingurițe de coajă de salcie. Se lasă la infuzat până ajunge la temperatura camerei și se bea cu înghițituri mici pe parcursul zilei.
Remediul are efect analgezic, antiinflamator și sedativ. Pentru a alina durerile în gât este de ajuns să faci gargară cu decoct din coajă de salcie. Se fierb 20-30 de minute 2 linguri de coajă de salcie în 250 ml apă. După ce s-a răcit, se strecoară și se face gargară de 3-4 ori pe zi, până la dispariția durerilor.
Scade febra
Salcia este recomandată în cazul stărilor febrile cauzate de gripă sau răceală, ameliorează simptomele bronșitei și combate insomniile. Se ia câte o linguriță rasă de pulbere din coajă de salcie, care se poate ține sub limbă, și apoi se înghite cu puțină apă.
Pentru un gust mai bun, se poate amesteca într-o ceașcă de compot neîndulcit. Tratamentul se administrează până la dispariția simptomelor, dar nu mai mult de 2 săptămâni.
Grăbește vindecarea rănilor
Pulberea din coajă de salcie are efect cicatrizant și este un antiseptic natural. Într-un litru de apă se fierb 6 linguri de scoarță de salcie, tăiată cât mai mărunt. După 15-20 de minute se stinge focul, se lasă să se răcească la temperatura camerei și se strecoară. Se spală rana cu acest decoct, după care se pun comprese cu acest remediu pentru o jumătate de oră.

Utilizări externe
- Hemoroizi-comprese cu decoct
- Afte bucale, infecții gingivale-clătiri ale gurii cu decoct de 3 ori pe zi
- Oprirea lactației-comprese pe sâni de minimum 1-2 ore
- Transpirație excesivă-băi cu decoct de salcie
- Dureri reumatice-băi din decoct fiert împreună cu frunze tinere de salcie
Sfatul Click! Sănătate: În scop terapeutic este recomandată coaja de salcie albă, strânsă doar de pe copacii sau ramurele tinere, înainte de apariția primelor frunze. Se taie cât mai mărunt și se lasă 2 săptămâni la uscat, într-un loc bine aerisit.
Atunci când se rupe, fără să se îndoaie, este suficient de uscată. Se păstrează în pungi de hârtie. Pulberea se obține prin măcinarea prin râșnița de cafea a unei cantități mici de coajă, deoarece remediul este mai eficient cât timp este proaspăt preparat.

Dr. Violeta Botescu, specialist homeopatie
Seva de salcie este utilă în boli ale ochilor precum tulburări ale cristalinului şi corpului vitros, tulburări ale vederii, inflamaţii oculare, cataractă și conjunctivită. Ea creşte capacitatea vizuală şi revitalizează ochiul îmbătrânit.
Mugurii de salcie albă acţionează asupra sistemului nervos central, având efect sedativ, şi asupra sistemului hematopoietic, stimulând formarea globulelor roşii.
De asemenea, maceratul de salcie albă se utilizează în tulburări endocrine, unde există lipsă de estrogen sau de testosteron. Astfel, se poate recomanda în amenoree (lipsa menstruației), dismenoree (dureri la menstruaţie), sindrom premenstrual sau tulburări de menopauză.

Read More