Se afișează postările cu eticheta inulina. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta inulina. Afișați toate postările

Cum se recolteaza si cum se pastreaza radacina de papadie

Unii o considera buruiana, insa cei mai multi o apreciaza pentru numeroasele calitati terapeutice. Papadia, caci despre ea este vorba, este cu adevarat o planta uimitoare, in scop terapeutic fiind folosite atat florile si frunzele, cat si radacina.
Atat partea verde, cat si radacina contin o serie de nutrienti vitali pentru organism. Astfel, papadia contine vitaminele A, B, C si D, minerale precum sodiu, potasiu, fier, calciu, magneziu, zinc si fosfor, fibre - inulina.

Cum ai putea beneficia de toti acesti nutrienti? Pentru ca suntem in prag de toamna, folositi-va de radacina. Radacina de papadie poate fi recoltata atat primavara devreme, cat si toamna, din septembrie pana in noiembrie, cand continutul de taraxacina (pectina, vitamina b1, C si D) si inulina este crescut.

Primavara, inulina se gaseste numai in proportie de 1-2% in radacina de papadie, in schimb, radacinile de primavara contin mai multa colina si latex.

Cum se recolteaza si cum se pastreaza radacina de papadie
Folositi-va de o lopata si scoateti radacinile cu grija. Evitati sa le deteriorati, in caz contrar veti pierde seva, care ascunde cea mai mare parte a principiilor medicinale. In general, recoltarea se face mai bine dupa perioadele ploioase, de pe terenuri fara pietre.

Curatati-le de pamant si evitati scurtarea lor, tocmai pentru a nu pierde din latex, diminuand astfel valoarea terapeutica a produsului.

Primavara, aceasta substanta se gaseste numai in proportie de 1-2%. In schimb, radacinile de primavara contin mai multa colina si latex.

De asemenea, conditiile de uscare sunt esentiale pentru eficienta plantelor medicinale. Evitati sa uscati radacinile de papadie afara pentru ca si asta duce la deteriorarea calitatii medicamentului.

Uscarea se face la umbra, intinse in straturi subtiri, in incaperi in care temperatura este cuprinsa intre 15 si 30 de grade. Se pot pastra si proaspete, in pivnite, in nisip.

Radacinile uscate absorb cu usurinta apa si sunt usor atacate de insecte, de aceea ele se vor conserva intr-un loc uscat.

Indicatii terapeutice si modalitati de utilizare
Radacina de papadie are efect colagog, coleretic, alcanilizant, laxativ, diuretic, venotonic, astringent. Radacinile se folosesc ca remediu pentru dischinezii biliare - bila lenesa, ateroscleroza, ulcere varicoase, varice, eczeme, diabet, stari febrile, reumatism, boli digestive (constipatie), boli de ficat, imunostimulator al organismului.

Mod de utilizare 

1. Macerat
1 lingurita cu varf de radacina se pune in 250 g apa rece si se lasa la macerat 12 ore; dimineata se incalzeste pana la fierbere si se strecoara. Aceasta cantitate se bea cu inghitituri mici, rare, cu 30 de minute inainte de masa de dimineata si la 30 minute dupa masa de dimineata.

2. Decoct pentru eczeme
Se prepara din 1-2 lingurite pulbere radacina la o cana cu apa. Se fierbe 5-10 minute, apoi se strecoara. Se beau 1-2 cani pe zi.

3. Sucul din radacini proaspete si frunze
Se prepara in lunile august-septembrie, prin adaos de glicerina (o lingura), apa si alcool de 90°; se ia cate o lingura, de 3 ori pe zi, timp de 3-6 saptamani, fiind indicat in obezitate, reumatism, litiaza, stimulent al functiilor hepatice si renale; elimina calculii biliari si intervine in stari de oboseala, astenie nervoasa, afectiuni dentare, revigorarea tenului si in boli circulatorii. Datorita proprietatilor depurative, scade colesterolul din sange. Este un bun aperitiv, tonic si reconfortant.

4. Tinctura de papadie
Se obtine din 100 g radacini proaspete macerate in 18 ml alcool 90°, 15 ml glicerina si 17 ml apa; dupa o saptamana se strecoara si se consuma 15-20 macerare timp de 7 zile se strecoara si se iau cate 15-20 de picaturi, de 2-3 ori pe zi, intr-o cura de o luna, avand rol de drenaj al aparatului renal si al vezicii biliare;

5. Pulbere
Se obtine din radacini si frunze, uscate si macinate fin, din care se iau cate 5 g pe zi, in 3 reprize; se tine pulberea sub limba, timp de 7-10 minute, dupa care se inghite cu miere.

6. Radacinile ca atare
Radacinile crude, spalate si curatate, mestecate purifica sangele, imbunatateste digestia, accelereaza diureza, elimina toxinele.

Cicoarea stimuleaza functionarea normala a metabolismului

Cicoarea este cunoscuta inca din antichitate ca leac pentru ficat si pentru digestie, dar si ca remediu puternic impotriva otravurilor. Radacina de cicoare contine vitaminele A, B, C, E si K si minerale precum potasiu, calciu, fosfor, cupru, zinc si magneziu. De asemenea, are in compozitia ei si inulina, un tip de fibra care scade riscul aparitiei cancerului de colon si mentine oasele sanatoase.

Cicoarea stimuleaza functionarea normala a metabolismului si, in functie de momentul administrarii, inainte sau in timpul mesei, stimuleaza sau taie apetitul. Datorita principiilor amare pe care le contine, cicoarea stimuleaza functiile hepatice, de aceea se recomanda in caz de hepatita acuta sau cronica, dischinezie biliara sau colici biliare.

De asemenea, poate sa refaca mucoasa intestinala afectata, in cazul bolnavilor de ulcer, si poate fi un remediu util contra calculilor renali. Cafeaua preparata din praf de cicoare prajita are acelasi gust ca licoarea din boabe de cafea, stimuleaza sistemul nervos si sporeste puterea de concentrare. Radacina plantei este indicata in obezitate, hemoroizi, diabet.

Modalitati de utilizare

Pulbere de cicoare
Se obtine prin macinarea - cu rasnita de cafea a partii aeriene. Se administreaza de 2-3 ori pe zi, cate un varf de cutit. Este un bun supliment de fier precum si un regenerator si protector al celulelor ficatului.

Pulbere de radacina de cicoare

Se obtine din macinarea radacinii si se administreaza la fel ca mai sus. Are excelente calitati depurative si efecte prebiotice.

Cafea de cicoare

Se obtine din pulberea de radacina prajita. Se prepara din 3 lingurite de pulbere prajita la 150 ml apa. Dupa ce se strecoara, lichidul rezultat se poate amesteca cu lapte. Este benefica stomacului.

Decoct de cicoare

Se obtine din radacinile si din partile aeriene, separate sau in amestec - 2-3 linguri de materie prima maruntita grosier la 750 ml apa. Se fierbe timp de 15 minute sau pana cand se evapora o treime si se consuma portionat pe parcursul unei zile.

Infuzie de cicoare

Sub forma de infuzie, se folosesc frunzele si florile uscate de cicoare. Ceaiul de frunze (3 g frunze maruntite la o ceasca de apa, cate 2 ceaiuri pe zi), combate febra, alina durerile reumatice, depureaza organismul si trateaza bolile hepatice. Infuzia de flori uscate (2 lingurite la o cana cu apa) calmeaza durerile de stomac.

Suc din radacina de cicoare

Sucul obtinut din stoarcerea radacinilor proaspete, se amesteca cu lapte (50 ml suc, 100 ml lapte) si se bea dimineata pe stomacul gol sau seara inainte de culcare. Acest suc laptos, pe langa efectele specifice cicorii, prezinta si o actiune antioxidanta puternica. De asemenea, preparatul este un bun pansament gastric alcalin, util in caz de ulcer gastric sau duodenal.

Precautii

Planta nu contine principii toxice, dar la o administrare de peste 100g de cicoare pe zi apar fenomene secundare (bradicardie).