Supermarketurile distrug economia

După 2000, România a început să fie asaltată de super și hipermarketuri. Acestea au apărut în orașele mari, cu o putere de cumpărare peste media națională și, cu timpul, s-au extins în toată țara. Ideea de hipermarket este destul de simplă: un singur loc unde găsești tot ce ai nevoie, de la mancare la haine sau materiale de contrucții.

Românii au îmbrățișat repede noile ”supermagzine”, iar acestea s-au extins, astfel rețelele Lidl, Kaufland sau Mega Image au depășit 150 de magazine la nivel național. Spre deosebire de statele vestice, în România, această dezvoltare a hipermarketurilor s-a făcut haotic, iar marii investitori externi au sufocat piața produselor autohtone, deoarece guvernul, indiferent de culoare politică, a fost, tot timpul, mai atent la lobby-ul făcut de supermarketuri decât la nevoile cetățenilor.

Cum ne afectează hipermarketurile economia?

• Supermarketurile nu sunt companii românești, profitul nu rămâne în România.
• Furnizorii locali sunt dependenți de supermarketuri și forțați să accepte prețuri derizorii pentru produsele lor.
• Hipermarketurile pot șantaja statul. Spre exemplu, Schwarz Group, care deține Lidl și Kaufland, deci peste 30.000 de angajați, poate decide să se retragă din România, în acest fel guvernul se alege cu 30.000 de șomeri. Poziția Schwarz Group este una de forță, iar în aceste condiții își poate impune hotărârile în fața decidenților politici. Această metodă de șantaj este deja aplicată de Renault, care amenință guvernul cu mutarea liniilor de producție din România.
• Hipermarketurile sunt direct interesate de distrugerea economiei locale. Micile magazine, furnizorii sau producătorii autohtoni sunt vizați, deoarece cresc concurența.
• Hipermarketurile refuză mulți furnizori autohtoni de fructe și legume deoarece produsele lor nu arată ”perfect”, iar aceștia nu mai au unde să-și vândă produsele, deoarece piețele și micile magazine sunt pe cale de dispariție.
• Marile magazine ne limitează alegerile, suntem obligați să cumpărăm ce găsim în standuri, deoarece alte variante nu mai există.

Corporația face legislația

Deoarece decidenții politici români au fost mereu mai interesați de ce zice Înalta Poartă, fie că aceasta s-a numit Imperiul Otoman, Franța, Uniunea Sovietică, Uniunea Europeană sau Washingtonul, decât de părerile propriilor cetățeni, problema hipermarketurilor este greu de pus pe agenda publică, deoarece lobby-ul extern este foarte activ, iar presa românească este ușor de cumpărat.

În acest moment asistăm la apogeul hipermarketurilor. Acestea au distrus producătorii autohtoni, au băgat în faliment micile magazine iar acum urmează, cel mai probabil, o luptă între ele, care va duce, inevitabil la monopol.

Schwarz Group pare că are prima șansă deoarece Kaufland și Lidl sunt foarte bine fixate atât în piață cât și în mentalul cumpărătorului iar relațiile dintre Dieter Schwarz, proprietarul grupului  și președintele Klaus Iohannis sunt de notorietate (Dieter Schwarz l-a sprijinit în campania electorală pe Klaus Iohannis).

Pe piața românească de retail alimentar se confruntă două state, Franța cu Auchan și Carefour și Germania cu Kaufland și Lidl, iar ultimele evenimente (Kaufland a devenit compania cu cei mai mulți angajați, 20.386 de salariati și relația apropiată dintre Dieter Schwarz și Klaus Iohannis) prefigurează un monopol german.

Read More

Carne stricata la Lidl, mancam produse expirate

Cand cumperi ceva este bine sa te uiti la termenul de valabilitate indiferect ca cumperi de la un magazin de la colt sau de la Lidl. Am aflat secretul reducerilor de la Lidl cei de la lidl au un aparat care sterge data in care expira si pune alta.
Unele produse aflate pe raftul magazinului LIDL au promoții care mai de care mai atractive. Același lucru se poate regăsi și în imaginea de față care prezintă un produs cu o reducere de 30%. Numai că acel produs are data limită de expirare 21.05.2015, iar fotografia a fost făcută de un cititor pe data de 25.05.2015. Așa am reușit să deslușim misterul. Produsele expirate sunt vândute la promoție, ieftine dar stricate, o carne sau un corn orice expirat ne poate face rau la stomac mai ales o bere care este expirata, trebuie sunat la OPC si sa anunti ca magazinul respectiv vinde produse expirate.

Produse expirate într-un magazin Lidl din Slobozia.
Un cetăţean a reclamat la Oficiul Judeţean pentru Protecţia Consumatorilor Ialomiţa că a cumpărat ceafă de porc expirată dintr-unul din cele două magazine pe care retailer-ul german le-a deschis la Slobozia. În urma verificărilor s-a constatat că plîngerea era justificată, unitatea comercială fiind sancţionată contravenţional.

Read More

Cascavalul care nu-i cascaval

Cascavalul care nu-i cascaval.

Marile magazine de discount din Romania comercializeaza, sub marca proprie, o serie de alimente care au cel putin o denumire dubioasa, iar daca mai citim pe eticheta si care sunt principalele ingrediente, atunci avem, cu siguranta, motive sa intram la banuieli.

Odata cu impunerea embargoului rusesc, surplusul de produse lactate de pe piata europeana a ajuns in Romania. Asa se face ca producatorii polonezi, cehi, si chiar unguri aduc pe rafturile din magazinele romanesti produse cel putin dubioase.

Lapte care este, de fapt, zer?

Asa ajungem sa cumparam de la raftul de lactate un litru de lapte cu 1,99 lei. “Am facut mai multe campanii de informare si de avertizarea asupra acestor produse. Cine a avut urechi sa auda, a auzit. Cine nu a auzit, inca se duce in supermarket si cumpara zer in loc de lapte. Nu vorbesc prostii, am proprietatea termenilor. Este imposibil sa dai 2 lei pe un litru de lapte adus sa zicem din Polonia, lapte care a fost ulterior pasteurizat si apoi ambalat. Nu vreau sa mai iau in calcul si trasportul lui din tara de origine. In mod cert, in acea cutie nu veti gasi 100% lapte. Nu va pacaliti singuri crezand ca ati facut o mare economie de pret”, avertizeaza Dorin Cojocaru, presedintele APRIL.

Asezate la raft langa produsele romanesti

Desi nu respecta regulile de etichetare obligatorii in Romania, aceste produse aduse din Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria, sunt amplasate langa produsele romanesti. “Este inutil sa va spun, ca magazinele de discount sunt insensibile si nici macar nu te baga in seama atunci cand vrei sa le atragi atentia asupra faptului ca primesc in magazin si aseaza la raft produse lactate, cu denumiri dubioase. Este cazul, spre exemplu, al celebrului cascaval Gouda, intalnit la raft cu aceasta denumire si care ar trebui sa fie acea branza olandeza foarte consumata in tara de origine si care se obtine doar din lapte de vaca pasteurizat. In Romania, la unele magazine, un produs etichetat ca fiind cascaval Gouda are o reteta ”proprie”, care include coloranti artificiali – caroteni, care nu au nimic in comun cu reteta originala”, sublineaza reprezentatul procesatorilor de lapte din Romania.

Obtinut din oparirea casului

Presedintele Asociatiei Patronale Romane a Industriei Laptelui subliniaza faptul ca pe eticheta se poate folosi denumirea de cascaval doar pentru produsele obtinute exclusiv prin oparirea casului. “Conform legislatiei in vigoare, ca sa poti folosi denumirea de cascaval, alimentul trebuie sa fie obtinut prin oparirea casului. Orice alt ingredient trecut pe eticheta inseamna ca acel produs in mod cert nu este cascaval si acel producator nu are dreptul sa foloseasca denumirea de cascaval. Cu toate aceastea, rafturile magazinelor din Bucuresti si nu numai, sunt pline de astfel de produse. Este adevarat ca puterea de cumparare a romanilor este foarte scazuta. De cele mai multe ori credem ca suntem prea saraci ca sa ne putem permite sa mancam sanatos”, a explicat Dorin Cojocaru un posibil motiv pentru care falsul cascaval se vinde bine in Romania.

Presedintele APRIL sublinieaza ca este esential ca, atunci cand mergem la cumparaturi, sa citim eticheta produselor pe care le punem in cos. Cu siguranta, ingredientele ”suspecte” ne vor pune pe ganduri si ne vom putea da seama singuri de calitatea sau lispa calitatii in cazul unor alimente.

Produse fara eticheta in limba romana

Desi autoritatile abilitate sunt platite pentru a controla si verifica piata romaneasca, la o simpla privire pe rafturile marilor retaileri gasim produse lactate pe care nu reusim sa le citim. ”Atunci cand vrem sa citim eticheta, nu avem cum. Nu pentru ca ingredinetele sunt trecute cu litere foarte mici cum se obisnuieste, ci pentru ca nu gasesti pe eticheta nici un cuvant in limba romana. Din cate stiu, astfel de produse nu au ce sa caute la raft”, a declarat Cojocaru.

”Cascaval” cu coloranti, conservanti si stabilizatori

Cei mai putini interesati de compozitia alimentelor par a fi clientii tineri, care nu au inca destul cunostinte pentru a aprecia respectarea unei retete. Pentru un cunoscator al lactatelor, insa, piata ofera zilnic surprize…neplacute. Asa se face ca, desi un cascaval adevarat nu are cum sa contina coloranti, conservanti sau stabilizatori, aceste ingrediente figureaza pe multe etichete. “In mod natural cascavalul trebuie sa aiba culoarea galbena, de la grasimea din lapte. In mod clar, daca printre ingrediente se gaseste un colorant, rolul lui este sa mascheze faptul ca produsul repsectiv este obtinut, din ingrediente cel putin dubioase”, apreciaza reprezentantul procesatorilor de lapte.

Read More

Black Friday sunt reduceri adevarate sau false?

Flanco anticipează vânzări de 110 milioane lei (24,8 milioane euro) în perioada campaniei de reduceri Black Week

Black Friday sunt niste reduceri false asa cum sunt afisate preturile: un pc costa 10 milioane dupa o saptamana vine Black Friday, calculatorul respectiv costa 13 milioane si pretul de Black Friday era de 11 mil.

Flanco anticipează vânzări de 110 milioane lei (24,8 milioane euro) în perioada campaniei de reduceri Black Week, care se va desfăşura în 21-23 noiembrie, cu 53% mai mult faţă de evenimentul similar din 2013, a declarat directorul general al retailerului electro-IT, Dragoş Sârbu. „Ne aşteptăm ca anul acesta, de Black Friday, să avem peste 2,5 milioane de vizitatori şi vânzări de 110 milioane de lei, totul într-un interval de 3 zile, atât în magazine cât şi pe pagina web franco.ro. E un week-end pe care l-am pregătit timp de şase luni, eforturile şi investiţiile urmând să se revadă în aceste trei zile“, a spus Sîrbu. În 2013, vânzările Flanco în perioada Black Friday au cumulat 72 milioane de lei, reducerile fiind disponibile numai în magazine.

„În acest an avem reduceri şi pe pagina web. Anticipăm că flanco.ro va avea o pondere de 10% în totalul vânzărilor din intervalul 21-23 noiembrie“, a spus Sârbu.
El a adăugat că startul campaniei de reduceri va avea loc vineri, la ora 06:00, în toate cele 87 de magazine, care vor avea program prelungit între 21 şi 23 noiembrie. „În toate cele 87 de magazine şi pe flanco.ro vom acorda discounturi care ajung până la 80%, la peste 400.000 de produse în stoc. Totalul reducerilor care vor fi acordate în campania Black Friday 2014 depăşeşte 50 milioane de lei. Cea mai mare reducere, de 50.000 de lei, va fi aplicată unui televizor care costă 149.999 lei“, a spus Sîrbu.
Anul trecut, compania a avut vânzări de 137 de milioane de euro.

Read More