Ca sa prepari unguentul din galbenele?

Nepretenţioasele gălbenele cresc pe te-miri-unde, putând fi întâlnite pe marginea drumurilor şi pe lângă garduri. Adesea, gălbenelele sunt cultivate și în scop ornamental, în grădini, unde înfloresc de la sfârşitul primăverii şi până la începutul toamnei.
Se recoltează când inflorescenţa este complet dezvoltată şi se usucă la umbră, răsfirate pe o coală de hârtie, în strat subţire. Uscate, florile se păstrează în pungi de hârtie, în spaţii întunecate şi răcoroase, dar ferite de umezeală.

Ce poate trata

Lista afecţiunilor în care gălbenelele au un efect terapeutic remarcabil, este de-a dreptul impresionantă. Deşi sunt utilizate pentru acțiunea cicatrizantă, gălbenelele mai au şi alte virtuţi.
Folosite intern, sub formă de infuzie, gălbenelele tratează inflamaţiile gastrointestinale, gastritele hiperacide, ulcerele (gastric şi duodenal), colecistitele, dischinezia biliară sau diversele afecţiuni ale ficatului sau colonului.
În uzul extern, sub formă de tinctură sau unguent, gălbenelele sunt eficiente în tratamentul rănilor, ulceraţiilor, arsurilor, eczemelor, micozelor, abceselor, pielii crăpate, degerăturilor, hemoroizilor, varicelor, acneei, secreţiilor vaginale, entorselor şi luxaţiilor.

 Cum prepari remediile

INFUZIE. Pentru a obţine o infuzie de gălbenele pune 350 ml de apă clocotită peste 2 linguriţe de plantă uscată, acoperă şi lasă acoperit 10-15 minute. În caz de ulcer sau gastrită, se bea acest ceai călduţ, fracţionat, de 3 ori pe zi, înainte de masă.
În uzul extern, pentru curăţarea rănilor sau a eczemelor, pentru spălături vaginale sau comprese pe degerături sau ulceraţii, se prepară o infuzie dintr-o linguriţă de plantă la 500 ml de apă clocotită.

ALIFIE. Ca să prepari unguentul din gălbenele, ai nevoie de jumătate de kilogram de untură de porc şi 125 de grame de gălbenele uscate. Pui untura şi gălbenelele într-o tigaie şi prăjeşti, la foc mic. Când se formează spumă, opreşti focul şi laşi compoziţia să se răcească timp de 24 de ore.
A doua zi, reîncălzeşti acest amestec până când se lichefiază, apoi îl strecori printr-o bucată de tifon într-un borcan de sticlă, steril. Borcanul se păstrează închis ermetic, la rece. Această alifie se aplică pe zonele afectate (entorse, degerături, hemoroizi), în strat subţire.

TINCTURĂ. Pune într-o sticlă de un litru cam 30 de grame de flori de gălbenele proaspăt culese şi toarnă peste ele 100 ml de alcool de 70 de grade. Florile trebuie să fie complet acoperite de alcool.
Pune sticla la soare sau lângă o sursă de căldură şi uită de ea vreme de 2 săptămâni, timp în care se va produce macerarea. Tinctura se foloseşte pentru reglarea ciclului menstrual, administrându-se de 3 ori pe zi câte 30 de picături diluate într-o ceşcuţă cu apă.

Ideală pentru pielea uscată

Crema de gălbenele este miraculoasă ca şi preparat cosmetic, pentru persoanele cu tenul uscat. Pune într-un vas, la foc mic, 7 linguri de unt nesărat, până devine lichid. Adaugă 3 linguri de gălbenele proaspăt culese şi tocate mărunt, o linguriţă de miere şi 1 de ceară de albine.
Ţine pe foc şi amestecă încontinuu, până ce mierea şi ceara se topesc complet. Când compoziţia s-a mai răcorit, strecoar-o şi păstreaz-o într-un borcan închis ermetic, la rece.

Read More

Capsuni de padure trateaza hemoroizii si previn cancerul

Găsiţi în locurile răcoroase din păduri, sunt dulci, deosebit de aromaţi şi plini de antioxidanţi. Nu sunt buni doar de mâncat: au şi proprietăţi curative. 
Fragii, numiţi şi agrange, buruieni de fragi, căpșuni de pădure, fragi de pădure, frăguțe sălbatice, frunze, vărăguțe sau fragi-de-câmp, sunt consumaţi încă din Epoca de Piatră, fiind cultivaţi pentru prima dată în Persia Antică. În Europa au ajuns aduşi de negustorii care foloseau Drumul Mătăsii şi au fost cultivaţi până prin secolul al XVIII-lea, când au fost înlocuiţi de mai cunoscuţii căpşuni.
Fructe de pădure, nu conţin grăsimi, sodiu şi colesterol. Zece fragi de mărime medie au numai 60 de calorii, dar furnizează organismului doza zilnică de vitamina C, sunt bogaţi în minerale (fosfor şi fier), tanin, flavone, fragarină (fenol specific) şi ulei volatil.

Previn cancerul

Studiile privind proprietăţile fragilor arată că au proprietatea de a preveni anumite tipuri de cancer, fapt ce se datorează tocmai conţinutului ridicat de vitamina C.

Tratează o mulţime de boli

O cură cu fragi proaspeţi este extrem de benefică persoanelor cu colesterol ridicat, anemie, gută, reumatism, astenie, constipaţie, febră, boli renale şi circulatorii, hipertensiune arterială şi ateroscleroză. Cura durează între şapte şi zece zile, timp în care trebuie consumate 300-400 de grame de fructe pe parcursul întregii zile. Micul dejun va fi constituit din 150 de grame de fragi, iar între mesele principale şi consumul acestor fructe trebuie să existe un interval de două-trei ore. Cura se poate repeta după zece zile de pauză.

Refac ficatul

Sucul de fragi este recomandat la tratarea unor disfuncţii ale ficatului, cum ar fi ciroza hepatică sau hepatitele cronice, întrucât stimulează activitatea acestui organ şi regenerarea celulelor sale. Este bine ca sucul să fie consumat pe stomacul gol, trei ceşti pe zi.

Alungă bolile de piele

Înafara cazului în care sunteţi alergici, ceaiul de fragi are un excelent efect în tratamentul bolilor de piele, precum acneea, dermatozele, psoriazisul, favorizând procesul de vindecare. Tratamentul are şi un efect secundar pozitiv, care constă în eliminarea toxinelor din organism prin urină, transpiraţie şi scaun.

Tratează hemoroizii

Din frunzele şi fructele de fragi se poate face un ceai recomandat în tratamentul hemoroizilor şi litiazelor. Acesta se obţine dintr-o linguriţă cu fructe şi frunze uscate la 250 ml de apă clocotită, care se lasă la infuzat 20 de minute. Se beau trei căni cu ceai pe zi.

Combat astenia

Cura de fragi este recomandată în timpul verii pentru că măreşte rezistenţa la temperaturile ridicate. Are un efect de răcorire şi stimulează sistemul nervos, acţionând împotriva oboselii şi asteniei care apar pe durata caniculei.

Read More