Simptomele arteritelor

Arteritele sunt boli inflamatoare ale arterelor periferice, cu localizare mai frecventa la nivelul membrelor inferioare de unde se pot extinde in tot organismul. Indiferent de forma bolii, circulatia descendenta a sangelui devine deficitara, si, in consecinta, apare o carenta de oxigen si de substante nutritive in tesuturi, care nu se mai pot debarasa de toxinele din sange.

Simptomele arteritelor
Primele simptome ale bolii apar sub forma de intepaturi, carcei si crampe in coapse si glezne si senzatia de greutate si oboseala in timpul mersului prelungit pe jos sau la eforturi fizice.

Uneori durerea de picioare poate sa apara chiar dupa 50-100 metri de mers, dar, in urma tratamentelor, distanta de mers poate fi marita la 1-3 km, fara vreo senzatie neplacuta.

Incepand de la degete, picioarele se racesc, atat iarna, cat si vara, si prezinta modificari de culoare, de la palid-albicios, la rosu-intens, violaceu si chiar negru. Pielea devine lucioasa, uscata, neelastica, datorita lipsei de transpiratie. Unghiile sunt fragile si se deformeaza.

Cum progreseaza boala
Agravarea arteritelor se desfasoara in timp variabil, de la o persoana la alta, fiind influentata de unii factori favorizanti (fumat in exces, frig si umezeala, infectii, eforturi fizice si traume psihice).

Initial, durerea de repaos apare la nivelul degetelor si piciorului, este mai accentuata noaptea si se amelioreaza prin mentinerea picioarelor atarnate la marginea patului. Ulterior, durerea devine permanenta, intensa, bolnavul nu se poate odihni. In aceasta etapa, apar modificari in coloratia pielii - devine cianotica (se invineteste) si ulterior apar rani sau chiar cangrena extremitatilor.


Nu orice durere la nivelul membrelor inferioare inseamna "arterita". Alte boli care pot provoca simptome asemanatoare sunt:
- lombociatica venoasa;
- insuficienta venoasa;
- bolile musculare;
- bolile articulare.

Cauzele arteritei 
Cea mai frecventa cauza a arteritei este ateroscleroza, care inseamna de fapt depunerea de grasime pe peretele arterelor, ducand la ingustarea acestora si chiar obstructionarea (ingustarea) lor. Ateroscleroza este responsabila si pentru bolile cardiovasculare.

Multi pacienti cu arterita prezinta si tulburari circulatorii si la nivelul arterelor coronare ale inimii sau ale creierului. Din aceasta cauza, speranta de viata a arteriticilor este practic injumatatita la 10 ani de la aparitia simptomelor. Aproximativ 63% dintre decese se produc prin infarct miocardic, 9% prin accidente vasculare, iar 8% din caza altor probleme cardiace.

Riscul de deces din cauza cardiovasculara este mai mare comparativ cu pacientii fara arteriopatie (de 6 ori mai mare), iar la pacientii cu simptome severe prin afectarea vaselor mari, riscul creste pana la 15 ori.