Vitamina D este vitamina soarelui, expunerea la soare

Stim cu totii ca cea mai buna sursa de vitamina D este soarele, alimentele care o contin fiind putine si concentratiile in care se regaseste sunt relativ mici. Razele ultraviolete B (UVB) determina producerea vitaminei in grasimile din epiderma, aceasta fiind apoi absorbita in organism. Vitamina D din alimente sau din suplimentele orale este absorbita odata cu lipidele prin peretii intestinali. Smogul si uleiurile minerale impiedica producerea vitaminei D in piele.

Putina lume stie ca sintetizarea vitaminei D prin expunerea la soare este influentata de culoarea pielii. Persoanele cu pielea inchisa la culoare au in general un nivel scazut de vitamina D. Pigmentul brun din piele reduce cu pana la 95% capacitatea pielii de a sintetiza vitamina D prin expunere solara.

Persoanele cu pielea inchisa la culoare necesita de 5-10 ori mai multa expunere solara pentru a putea sintetiza aceeasi cantitate de vitamina D, comparativ cu persoanele cu pielea deschisa la culoare. Dupa ce pielea s-a bronzat, sintetizarea vitaminei D prin epiderma inceteaza.

Doza zilnica
In prezent se recomanda un aport de vitamina D de cel putin 200 UI pentru persoanele pana in 50 ani, cel putin 400 UI pentru persoanele intre 50-70 ani si cel putin 600 UI pentru persoanele peste 70 ani. Necesarul creste odata cu varsta deoarece pielea mai batrana produce mai putina vitamina D. Cercetarile au aratat ca atat copiii cat si adultii pot tolera 1.000 UI pe zi in conditii de siguranta, fara risc de toxicitate.

Cand este necesara suplimentarea aportului de vitamina D
Urmatoarele categorii de persoane trebuie sa suplimenteze aportul de vitamina D:
- locuitorii oraselor, in special cei din zonele intens poluate;
- persoanele care lucreaza noaptea;
- calugarii si toti cei a caror imbracaminte impiedica expunerea pielii la soare;
- cei care urmeaza un tratament cu medicamente anticonvulsive;
- oamenii cu pielea inchisa la culoare, care traiesc in climate nordice sau in regiuni innorate;
- oricine nu petrece suficient timp in aer liber si nu isi expune fata si bratele fara crema de protectie solara (macar 10-15 minute pe zi);
- obezii sau bolnavii cu afectiuni hepatice, digestive, by-pass gastric, cu boala Crohn sau cu alergii la lapte si intoleranta la lactoza.

Read More

Ce trebuie sa stii despre alunite

Alunitele sau nevii melanocitari sunt leziuni in general de culoare bruna, dar posibil si de culoarea pielii sau rosiatice, care pot aparea in orice zona a corpului, dar mai ales in zonele expuse la soare, in egala masura la barbati si femei. Alunitele pot fi mostenite (congenitale) sau dobandite in cursul vietii. Expunerea la soare sau alte surse de lumina UV pot predispune la aparitia alunitelor prin mecanisme care nu sunt complet intelese.

Majoritatea alunitelor sunt inofensive, chiar daca sunt traumatizate, rupte, zgariate atata timp cat se vindeca intr-o perioada scurta de timp si nu isi schimba forma, culoarea, structura. Motivul tuturor campaniilor de constientizare asupra riscului de melanom porneste de la o celula numita melanocit (celula responsabila de coloratia normala a pielii prin productia de melanina sau pigment). Alunitele sunt, de fapt, aglomerari de astfel de celule/ melanocite la diferite niveluri ale pielii. Celulele/ melanocitele din alunite sunt absolut normale, simetrice, ordonate. Din acest motiv alunitele vor aparea pe piele sunt forma unor mici pete brune de forma si culoare relativ regulate.

Melanomul, pe de alta parte, reprezinta o aglomerare de celule/ melanocite maligne sau canceroase. Acestea sunt de forme si dimensiuni variabile, distribuite haotic si inlocuiesc celule normale. Ca urmare, melanomul va aparea ca o pata cu forma neregulata si culoare variabila, care creste relativ rapid.

Este important sa intelegem ca o alunita se poate transforma in melanom o data cu trecerea timpului, iar pe de alta parte un melanom poate aparea initial ca o alunita inofensiva. La orice modificare sau semn de suspiciune consultati un medic dermatolog pentru sfaturi.

Investigatii necesare:

Dermatoscopia

Analiza microscopica, pana la o magnificare de 40 ori, a alunitelor permite evaluarea in detaliu a celulelor/ melanocitelor si a modului in care sunt aranjate. Este nevoie de medici dermatologi cu experienta in domeniu pentru a obtine un diagnostic cat mai precis.

Cartografierea alunitelor

Analiza microscopica si urmarirea digitala a alunitelor (molemapping)- specialistul dermatolog examineaza pacientii “din crestet pana in talpi”, identifica alunitele ce trebuie analizate, le fotografiaza cu ajutorul unei camere performante, iar apoi realizeaza o cartografiere a acestora. Cu ajutorul unui video-dermatoscop de ultima ora alunitele sunt analizate microscopic. Tehnologia permite o microscopie de suprafata si profunzime mica, precum si observarea eventualelor atipii sau a grupurilor de celule care se comporta anormal, acestea putand reprezenta arii cu potential malign. Avantajul deosebit al tehnicii este acela ca alunitele pot fi reanalizate dupa o perioada stabilita.

Tratamentul alunitelor

Majoritatea alunitelor nu au nevoie de niciun tratament.

Cele atipice pot fi doar urmarite, preferabil atat clinic, cat si microscopic sau excizate. Excizia este o procedura chirurgicala minora care va fi realizata sub anestezie locala (injectie). Medicii dermatologi de la Hebra Dermatologie au pregatire de specialitate si experienta in chirurgia pielii. Procedura este de scurta durata urmata de pansamente si o evaluare dupa cateva zile. Ulterior alunita va fi trimisa pentru analiza histopatologica in vederea diagnosticului final.

Material realizat in cadrul campaniei de informare si crestere a respectului de sine a femeilor ”Frumusetea la 40 de ani”, proiect derulat in perioada martie 2015 – februarie 2016.

Read More