Iaşul nu duce lipsă de hoţi, dar unii se remarcă prin „meritele” lor, care au ajuns până şi la urechile europenilor * fie că e vorba despre metoda folosită sau despre valoarea pagubei, sunt ieşeni iuţi de mână ale căror istorii vor rămâne în analele infracţionalităţii * există însă şi hoţi ale căror isprăvi sunt doar de... Cascadorii râsului
Potrivit rechizitoriului, obţinut de Adevărul.ro, reţeaua de hoţi a fost una dintre principalele surse de venit a clanului. Procurorii mai spun că înainte ca banda de hoţi să fie trimisă la stradă în străinătate, liderii grupării făceau studii de piaţă referitoare la zonele de acţiune. Erau luate în calcul numărul de turişti şi potenţialul lor financiar dar şi securitatea.
Numărul persoanelor care au furat pentru Corduneni nu a fost stabilit cu exactitate, însă se presupune că ar fi fost de ordinul sutelor.
Cei trimişi la furat erau fie copii cu vârste de până la 12 ani, care proveneau din familii dezorganizate, fie persoane care erau datoare interlopilor.
În cazul în care unul dintre hoţi fugea, el era căutat peste tot şi, când era prins, era bătut şi i se punea o amendă de 10.000 de euro.
Potrivit procurorilor, reţeaua a mers ca pe roate în perioada 2002-2009, printre ţările în care a activat numărându-se Spania, Elveţia, Franţa, Danemarca, Suedia, Italia, Norvegia sau Marea Britanie.
Cordunenii au speriat Europa
Cel mai important clan al Iaşului a reuşit chiar să bage spaima în europeni, coordonând adevărate bande de hoţi. La cârma acestora se aflau Petronel Corduneanu şi cumnatul său Marius Tiugă. De pe seama hoţilor, clanul ar fi obţinut sume uriaşe. “Din România, către finanţarea activităţii au ieşit 70.284 de euro, iar beneficiile au fost în cuantum de 1.650.000 de euro. Cu privire la amplitudinea acestei activităţi se observă că ea presupune fluctuaţia celor implicaţi pe un areal ce cuprinde aproximativ 34 de ţări”, au spus procurorii DIICOT. Membrii clanului făceau studii de piaţă pentru a-şi stabili zonele de acţiune cu turişti bogaţi şi cu securitate redusă. Erau racolaţi ca să fure copii de 10-12 ani, din familii destrămate, dar şi datornici ai interlopilor.
Reţeaua a funcţionat în ţări ca Spania, Elveţia, Franţa, Danemarca, Suedia, Italia, Norvegia sau Marea Britanie. Tiugă colecta bani de la supraveghetori şi îi spăla, în vreme ce Petronel Corduneanu era mâna de fier. „Se ştia că dacă un hoţ se revoltă, nu ascultă sau fuge, familia lui ar fi avut de suferit în ţară, el ar fi fost căutat, i-ar fi fost aplicată amendă sau ar fi suportat repercusiuni. În cazul în care un hoţ bun fugea, era căutat peste tot şi, când era prins, era bătut şi i se punea o amendă de 10.000 de euro”, au mai arătat anchetatorii.
Cordunenii pun statul la plata
Cu şosetele pe mâini şi picioarele în... WC
Uneori, isprăvile hoţilor te fac să râzi până la durerea de burtă. Eroul uneia dintre cele mai ciudate isprăvi este Marcel Odăgeriu, care a rupt grilajul de la geam şi a intrat în magazinul SC Novalis de pe şoseaua Nicolina. Bărbatul era beat şi voia să fumeze, dar nu era dispus să dea bani pe ţigări. „A luat o scară, pe care a lipit-o de peretele imobilului, s-a urcat pe ea, reuşind astfel să pătrundă în baia magazinului. În momentul în care şi-a dat drumul pe geam, învinuitul a căzut peste vasul de toaletă, pe care l-a spart”, au arătat anchetatorii în rechizitoriu.
Ca să nu lase amprente, Odăgeriu şi-a scos şosetele şi le-a tras pe mâini. A apucat apoi două sacoşe: într-una a vârât ţigări, iar alta şi-a pus-o pe cap, gândindu-se că în magazin ar putea exista camere de supraveghere. „La un moment dat, a dus sacoşa cu ţigări în baia magazinului, dar a revenit şi şi-a mai însuşit câteva pachete, pe care le-a pus în buzunare. După ce a revenit însă, s-a declanşat alarma, iar un echipaj al Poliţiei Locale l-a surprins pe învinuit în timp ce încerca să iasă din magazin. Dându-şi seama de faptul că va fi prins, el a abandonat în baie sacoşa cu ţigări”, au adăugat procurorii. În total, Odăgeriu luase tutun de 1.700 de lei, care însă a fost recuperat.
Acestea sunt doar câteva istorii dintr-o listă care se lungeşte mereu. Şi, în ciuda eforturilor poliţiştilor, cea mai bună apărare a ieşenilor rămâne vigilenţa sporită. Ştefana CZELLER
Doctor de... portofele
La capitolul ingeniozitate, trebuie menţionat un hoţ care se dădea medic. Sexagenarul Paul Costin acosta alţi bătrâni pe stradă şi lega o conversaţie. Apoi se prefăcea că le scutură zăpada de pe haină ori le verifică pulsul şi îi lăsa fără portofele. El chiar a dat dovadă de tupeu extrem, spunându-i unui bărbat să vină a doua zi la consultaţie. Locul următor e ocupat de doi adolescenţi care au decis să fure un Rottweiler. Pentru că le era teama să se apropie, ei au aruncat prin gard, în vasul pentru apă, patru comprimate de Diazepam şi l-au adormit. Apoi au sărit gardul şi au luat câinele, pe care l-au dus cu roaba până acasă.
· Discuţii cifrate
Hoţii de gloabe bănuiau că le sunt interceptate telefoanele şi încercau să vorbească cifrat. „Cumetre, eu nu mănânc c... şi nu vreau să vorbesc mult la telefon”, îi spunea Rotaru unuia dintre tovarăşii de infracţiuni. Afacerile se puneau pe roate prin explicaţii precum „am un băiat, trebuie să-i dau oleacă de marfă”, animalele erau numite „gloabe”, iar poliţiştii – „mârlani” sau „curcani”.
* * *
· Au trimis-o la biserică şi i-au furat băutura
Ieşenilor iuţi de mână nu le e frică nici de cele sfinte. Doi săteni din Probota s-au pus pe furat în noaptea de Înviere. Gheorghe Răileanu şi Florin S. au profitat de cucernicia oamenilor. Întâi, Florin a intrat în casa unui bătrân de 86 de ani, care urmărea slujba la televizor cu sonorul la maximum. S-a apucat să caute bani, dar a fugit când un vecin a aprins becul în curte. Pe uliţă, s-au întâlnit cu Rada N., care mergea la biserică. Femeia s-a interesat dacă s-a terminat slujba, iar hoţii i-au zis că nu şi apoi i-au vizitat gospodăria. Ei au plecat cu doi litri de coniac şi o sticlă de şampanie. Băutura au terminat-o chiar în curtea locaşului sfânt, cu nişte amici...
* * *
· Principalele tehnici ale hoţilor de buzunare
Poliţiştii au întocmit un ghid ce cuprinde inventarul tehnicilor hoţilor din buzunare:
* Mâna ascunsă – folosirea unui ziar sau a unei haine pentru a ascunde momentul furtului:
* Distragerea - lucrând în echipă, un hoţ se apropie de victimă şi îi distrage atenţia, altul fură;
* Rândul – la urcarea în autobuz, hoţii flanchează victima, iar cel din spate fură;
* Urmăritorul – în general, sunt urmăriţi cei care scot bani de la bancomate, hoţul acţionând când aceştia ajung într-o zonă aglomerată;
* Extragerea – dintr-o geantă lăsată pe spatele unui cărucior, în timp ce mama e atentă la copil, hoţul va lua bani sau telefonul;
* Smulgerea – celui care vorbeşte la telefon îi e smuls aparatul din mână.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu