FBI-ul a venit la Barlad

SOCANT Bârladul a ajuns pe harta infractiunilor cercetate de o comisie rogatorie internationalã formatã din FBI, politisti si procurori din peste 27 de tãri. Pentru a da de urma hotilor care au spart serverele unor bãnci din SUA si Oman si au scos numai într-o singurã zi din bancomatele a peste 27 de tãri europene 39 de milioane de dolari, iar în aceeasi zi în Japonia peste 9 milioane de dolari, în Bârlad au venit doi agenti FBI si doi politisti japonezi. Procurorii DIICOT au prezentat în referatul pentru solicitarea arestãrii preventive a celor 13 inculapati, dintre care nouã sunt din Bârlad, probatoriul care cuprinde tot ce au fãcut infractorii bârlãdeni, în frunte cu capii retelei Serban Gabriel si Marius Cordas (“Bebe”), în Japonia. Pentru cã efectiv acesti interlopi – hoti sadea, care aveau politistii la degetul cel mic, au speriat politia japonezã, sustrãgând numai într-o singurã zi peste 9 milioane de dolari, din bancomatele din Tokyo. Vã prezentãm materialul probator al procuroriilor DIICOT, obtinut cu ajutorul autoritãtilor japoneze si ale FBI.
Banda de hoti din Bârlad, care a spart serverele unor bãnci din SUA si OMAN, sustrãgând cu carduri clonate sume impresionante de bani din conturile unor importante corporatii strãine, a speriat Japonia si FBI. Înainte de arestarea celor implicati, în Bârlad a fost o echipã de agenti FBI si de agenti ai politiei din Japonia, agenti care, am aflat pe surse, au participat si la perchezitiile efectuate pe 26 aprilie la cei implicati acasã. Capii acestei retele, Serban Gabriel si Marius Cordas – fost Crãsuleac -, împreunã cu alti membri ai retelei, sunt cei care au fost în Japonia. Iatã bârlãdenii care s-au plimbat prin Tokyo, iar printre altele au golit conturile Bãncii OMAN (sucursala japonezã) de 9 milioane de dolari într-o singurã zi: Serban Gabriel, Sticlan Mãdãlina Gabriela (fatã de videochat din Bucuresti), Rotaru Marian Octavian, Turlacu Florin Robert, Mãcineanu Doru Ionut (toti din Bârlad). “Din totalul tãrilor unde au fost efectuate retragerile de numerar cea mai mare sumã frauduloasã a fost retrasã din Japonia 9.625.105,06 USD, iar totalul prejudiciului creat la nivelul tuturor tãrilor a fost de 39.005.833,83 USD. Urmare a verificãrilor si analizelor efectuate asupra fraudelor comise, autoritãtile judiciare din Japonia au comunicat cã efectueazã cercetãri asupra mai multor persoane implicate în fraudarea cardurilor bancare din ziua de 20.02.2013. În comunicarea primitã, autoritãtile judiciare din Japonia precizeazã cã în ziua de 20.02.2013 autorii folosind clonele unor carduri emise de Banca Muscat din Oman au efectuat un numãr foarte mare de operatiuni în mai multe tãri inclusiv Japonia, unde a fost retrasã suma de aproximativ 9.000.000 USD, de la un numãr de 220 ATM-uri. De asemenea, Banca Muscat din Oman a comunicat cã în ziua de 20.02.2013 au fost fraudate mai multe carduri emise de bancã, fiind retrasã suma de peste 38.000.000 USD, din aproximativ 25 de tãri, inclusiv România” se mentioneazã de cãtre procurorii DIICOT în referatul cu propunerea arestãrii preventive a membrilor monstruoasei retele.
S-au pus cu tehnica japonezã si s-au ars!
Cu politistii din Japonia nu prea a fost loc de întors pentru capii retelei, Serban Gabriel si Marius “Bebe” Cordas, asa cum s-a putut în Bârlad, unde racolaserã doi politisti cu functii importante: agentul Mihãitã Lupu si comisarul sef Cãtãlin Bejinaru. Japonezii au o tehnicã extraordinarã, care le-a permis politistilor sã-i identifice pe cei care au scos banii cu carduri clonate. Ia fiti atenti, ce spun procurorii DIICOT: “Având în vedere cã în data de 20.02.2013 cu ocazia fraudãrii cardurilor bancare în Japonia, autoritãtile nipone au obtinut imagini si fotografii de o bunã rezonantã (claritate) cu autorii, acestea au fost înaintate tãrilor unde au fost efectuate retrageri frauduloase, inclusiv România, în vederea identificãrii persoanelor implicate. De asemenea a fost înaintat si un tabel cu numerele de carduri, cu tãrile în care au fost tranzactionate fraudulos precum si sumele aferente tranzactiilor. Au fost analizate fotografiile suspectilor înaintate de cãtre autoritãtile judiciare din Japonia si au fost identificate urmãtoarele persoane: Serban Gabriel, Sticlan Mãdãlina Gabriela, Rotaru Marian Octavian, Turlacu Florin Robert, Mãcineanu Doru Ionut. La data de 10.11.2014 a fost înaintat cãtre parchet rãspunsul tradus al autoritãtilor judiciare nipone referitor la activitatea infractionalã desfãsuratã de cãtre membrii grupãrii în luna februarie 2013 pe teritoriul Japoniei. Din materialul probator pus la dispozitie de cãtre autoritãtile din Japonia, respectiv rãspunsurile punctuale la întrebãrile adresate vizând persoanele implicate, a rezultat sumarul cazului din Japonia: în data de 20.02.2013 s-au efectuat retrageri de numerar în valoare de aproximativ 900 milioane JPY yeni japonezi (9 milioane USD dolari americani) de la un numãr total de aproximativ 220 ATM-uri ale bãncilor (…) folosindu-se mai multe carduri de credit falsificate. Cardul de credit ce a fost falsificat este emis de banca Muscat Bank din Oman, are numãrul 5305 5164 4407 7255, fiind clonat de mai multe ori si utilizat de autori la retrageri de numerar. Ca urmare a analizãrii efecuate de autoritãtile din Japonia în ceea ce priveste imaginile surprinse de camerele de supraveghere video instalate la ATM-urile de unde au fost efectuate retrageri fraduloase de numerar, s-a stabilit faptul cã un total de 9 persoane, 7 bãrbati si 2 femei, au retras numerar utilizând cardurile falsificate, debitându-se astfel contul aferent compromis. Persoanele implicate în activitatea infractionalã desfãsuratã în Japonia în data de 20.02.2013, care sunt totodatã cercetate si în prezentul dosar pentru activitãti infractionale având acelasi mod de operare, desfãsurate pe teritoriul României în data de 02.12.2013, sunt urmãtoarele: Serban Gabriel, Cordas Marius Ioan, Sticlan Mãdãlina Gabriela, Rotaru Marian Octavian, Turlacu Florin Robert, Mãcineanu Doru Ionut, Codrianu Rãzvan Vasile (toti din Bârlad – n.r.) Urmare a verificãrilor si a analizelor efectuate asupra fraudelor comise, autoritãtile judiciare din Japonia prin intermediul INTERPOL au comunicat cã efectueazã cercetãri asupra mai multor persoane implicate în fraudarea cardurilor bancare din ziua de 20.02.2013. În comunicarea primitã, autoritãtile judiciare din Japonia precizeazã cã în ziua de 20.02.2013 autorii, folosind clonele unor carduri emise de Banca Muscat din Oman, au efectuat un numãr foarte mare de operatiuni în mai multe tãri inclusiv în Japonia, de unde a fost retrasã suma de aproximativ 9.000.000 USD, de la un numãr de 220 ATM-uri. Având în vedere cã în data de 20.02.2013, cu ocazia fraudãrii cardurilor bancare în Japonia, autoritãtile nipone au obtinut imagini si fotografii cu autorii, ce au o rezolutie si claritate foarte bunã, acestea au fost înaintate tãrilor în care au fost efectuate retrageri frauduloase inclusiv România, în vederea identificãrii persoanelor implicate. De asemenea, a fost înaintat si un tabel cu numerele de carduri, cu tãrile în care au fost tranzactionate fraudulos precum si sumele aferente tranzactiilor. De asemenea, Banca Muscat din Oman a comunicat cã în ziua de 20.02.2013 au fost fraudate mai multe carduri emise de bancã, fiind retrasã suma de peste 38.000.000 USD, din aproximativ 25 de tãri, inclusiv Romania”, scriu procurorii DIICOT.
Cazul bârlãdenilor hoti, analizat de o comisie rogatorie internationalã!
Frauda produsã de cei arestati din reteua bârlãdeanã de hackeri si interlopi, plus politisti care le asigurau spatele, a fost fãcutã unor bãnci din SUA si OMAN, iar faptele s-au petrecut pe teritoriul a 27 de tãri. În asemenea cazuri se constituie o comisie rogatorie internationalã, formatã, cum am mai spus, din agenti FBI, politisti si procurori din toate tãrile unde au avut loc infractiuni. Important este cã cei arestati si dovediti infractori si care au pãgubit bãncile de peste 42 de milioane de dolari, vor trebui sã dea înapoi tot ce au furat! Nu bãncile din SUA si Oman vor banii, ci companiile de asigurare din SUA, unde bãncile aveau asigurare împotriva unor asemenea atacuri! Si cu campaniile americane de asigurare nu te joci! Mai mult, ei vor fi judecati cel mai probabil si în Japonia, pentru paguba uriasã fãcutã bãncilor din Tokyo. Luxul infractorilor condusi de Gabriel Serban si Marius Cordas va dispare, asa cum vor dispãrea si masinile politistilor implicati. Despre ce lux vorbim? Uitati: “Dupã fraudarea cardurilor bancare, în ziua de 20.02.2013, sumele de bani obtinute în mod fraudulos au fost transferate în România de cãtre membrii grupãrii, prin sistemul Western Union iar o parte au fost adusi în tarã de cãtre diferite persoane. O parte din sumele de bani au fost investite în achizitionarea de imobile de lux în centre rezidentiale din Bucuresti, Constanta si Bârlad, pentru care au achitat sume mari de bani. Pentru a nu fi înregistrati în evidentele financiare cu aceste bunuri, autorii au înscris imobilele achizitionate, pe numele unor persoane din anturajul lor însã si-au comunicat datele lor de contact, telefon, adresa de email”, au spus procurorii DIICOT. Incredibilã patã pe obrazul orasului! Incredibilã patã pe obrazul Politiei Bârlad! Si sã stiti cã deja se fac cercetãri pentru a gãsi toatã banda de infractori, deoarece am înteles cã cei 13 arestati scriu de zor si dau tot ce stiu pentru cã, nu-i asa, o colaborare fructuoasã cu politia si anchetatorii aduce o pedeapsã mai blândã! Epopeea cardurilor clonate si a banilor spãlati de interlopi prin Bârlad, având asiguratã protectia politiei si a unor politicieni geluiti, continuã!

Read More

Clanul Corduneanu urmarit de FBI

Clanul Corduneanu a furat 1,6 milioane de euro din 34 de ţări. Calculul a fost făcut de FBI şi transmis procurorilor de la DIICOT Iaşi, care instrumentează unul dintre dosarele acestei grupări.

Iaşul nu duce lipsă de hoţi, dar unii se remarcă prin „meritele” lor, care au ajuns până şi la urechile europenilor * fie că e vorba despre metoda folosită sau despre valoarea pagubei, sunt ieşeni iuţi de mână ale căror istorii vor rămâne în analele infracţionalităţii * există însă şi hoţi ale căror isprăvi sunt doar de... Cascadorii râsului

Potrivit rechizitoriului, obţinut de Adevărul.ro, reţeaua de hoţi a fost una dintre principalele surse de venit a clanului. Procurorii mai spun că înainte ca banda de hoţi să fie trimisă la stradă în străinătate, liderii grupării făceau studii de piaţă referitoare la zonele de acţiune. Erau luate în calcul numărul de turişti şi potenţialul lor financiar dar şi securitatea.

Numărul persoanelor care au furat pentru Corduneni nu a fost stabilit cu exactitate, însă se presupune că ar fi fost de ordinul sutelor.

Cei trimişi la furat erau fie copii cu vârste de până la 12 ani, care proveneau din familii dezorganizate, fie persoane care erau datoare interlopilor.

În cazul în care unul dintre hoţi fugea, el era căutat peste tot şi, când era prins, era bătut şi i se punea o amendă de 10.000 de euro.

Potrivit procurorilor, reţeaua a mers ca pe roate în perioada 2002-2009, printre ţările în care a activat numărându-se Spania, Elveţia, Franţa, Danemarca, Suedia, Italia, Norvegia sau Marea Britanie.

Cordunenii au speriat Europa
Cel mai important clan al Iaşului a reuşit chiar să bage spaima în europeni, coordonând adevărate bande de hoţi. La cârma acestora se aflau Petronel Corduneanu şi cumnatul său Marius Tiugă. De pe seama hoţilor, clanul ar fi obţinut sume uriaşe. “Din România, către finanţarea activităţii au ieşit 70.284 de euro, iar beneficiile au fost în cuantum de 1.650.000 de euro. Cu privire la amplitudinea acestei activităţi se observă că ea presupune fluctuaţia celor implicaţi pe un areal ce cuprinde aproximativ 34 de ţări”, au spus procurorii DIICOT. Membrii clanului făceau studii de piaţă pentru a-şi stabili zonele de acţiune cu turişti bogaţi şi cu securitate redusă. Erau racolaţi ca să fure copii de 10-12 ani, din familii destrămate, dar şi datornici ai interlopilor.


Reţeaua a funcţionat în ţări ca Spania, Elveţia, Franţa, Danemarca, Suedia, Italia, Norvegia sau Marea Britanie. Tiugă colecta bani de la supraveghetori şi îi spăla, în vreme ce Petronel Corduneanu era mâna de fier. „Se ştia că dacă un hoţ se revoltă, nu ascultă sau fuge, familia lui ar fi avut de suferit în ţară, el ar fi fost căutat, i-ar fi fost aplicată amendă sau ar fi suportat repercusiuni. În cazul în care un hoţ bun fugea, era căutat peste tot şi, când era prins, era bătut şi i se punea o amendă de 10.000 de euro”, au mai arătat anchetatorii.

Cordunenii pun statul la plata

Cu şosetele pe mâini şi picioarele în... WC
Uneori, isprăvile hoţilor te fac să râzi până la durerea de burtă. Eroul uneia dintre cele mai ciudate isprăvi este Marcel Odăgeriu, care a rupt grilajul de la geam şi a intrat în magazinul SC Novalis de pe şoseaua Nicolina. Bărbatul era beat şi voia să fumeze, dar nu era dispus să dea bani pe ţigări. „A luat o scară, pe care a lipit-o de peretele imobilului, s-a urcat pe ea, reuşind astfel să pătrundă în baia magazinului. În momentul în care şi-a dat drumul pe geam, învinuitul a căzut peste vasul de toaletă, pe care l-a spart”, au arătat anchetatorii în rechizitoriu.
Ca să nu lase amprente, Odăgeriu şi-a scos şosetele şi le-a tras pe mâini. A apucat apoi două sacoşe: într-una a vârât ţigări, iar alta şi-a pus-o pe cap, gândindu-se că în magazin ar putea exista camere de supraveghere. „La un moment dat, a dus sacoşa cu ţigări în baia magazinului, dar a revenit şi şi-a mai însuşit câteva pachete, pe care le-a pus în buzunare. După ce a revenit însă, s-a declanşat alarma, iar un echipaj al Poliţiei Locale l-a surprins pe învinuit în timp ce încerca să iasă din magazin. Dându-şi seama de faptul că va fi prins, el a abandonat în baie sacoşa cu ţigări”, au adăugat procurorii. În total, Odăgeriu luase tutun de 1.700 de lei, care însă a fost recuperat.
Acestea sunt doar câteva istorii dintr-o listă care se lungeşte mereu. Şi, în ciuda eforturilor poliţiştilor, cea mai bună apărare a ieşenilor rămâne vigilenţa sporită. Ştefana CZELLER


Doctor de... portofele
La capitolul ingeniozitate, trebuie menţionat un hoţ care se dădea medic. Sexagenarul Paul Costin acosta alţi bătrâni pe stradă şi lega o conversaţie. Apoi se prefăcea că le scutură zăpada de pe haină ori le verifică pulsul şi îi lăsa fără portofele. El chiar a dat dovadă de tupeu extrem, spunându-i unui bărbat să vină a doua zi la consultaţie. Locul următor e ocupat de doi adolescenţi care au decis să fure un Rottweiler. Pentru că le era teama să se apropie, ei au aruncat prin gard, în vasul pentru apă, patru comprimate de Diazepam şi l-au adormit. Apoi au sărit gardul şi au luat câinele, pe care l-au dus cu roaba până acasă.

· Discuţii cifrate
Hoţii de gloabe bănuiau că le sunt interceptate telefoanele şi încercau să vorbească cifrat. „Cumetre, eu nu mănânc c... şi nu vreau să vorbesc mult la telefon”, îi spunea Rotaru unuia dintre tovarăşii de infracţiuni. Afacerile se puneau pe roate prin explicaţii precum „am un băiat, trebuie să-i dau oleacă de marfă”, animalele erau numite „gloabe”, iar poliţiştii – „mârlani” sau „curcani”.
* * *
· Au trimis-o la biserică şi i-au furat băutura
Ieşenilor iuţi de mână nu le e frică nici de cele sfinte. Doi săteni din Probota s-au pus pe furat în noaptea de Înviere. Gheorghe Răileanu şi Florin S. au profitat de cucernicia oamenilor. Întâi, Florin a intrat în casa unui bătrân de 86 de ani, care urmărea slujba la televizor cu sonorul la maximum. S-a apucat să caute bani, dar a fugit când un vecin a aprins becul în curte. Pe uliţă, s-au întâlnit cu Rada N., care mergea la biserică. Femeia s-a interesat dacă s-a terminat slujba, iar hoţii i-au zis că nu şi apoi i-au vizitat gospodăria. Ei au plecat cu doi litri de coniac şi o sticlă de şampanie. Băutura au terminat-o chiar în curtea locaşului sfânt, cu nişte amici...
* * *
· Principalele tehnici ale hoţilor de buzunare
Poliţiştii au întocmit un ghid ce cuprinde inventarul tehnicilor hoţilor din buzunare:
* Mâna ascunsă – folosirea unui ziar sau a unei haine pentru a ascunde momentul furtului:
* Distragerea - lucrând în echipă, un hoţ se apropie de victimă şi îi distrage atenţia, altul fură;
* Rândul – la urcarea în autobuz, hoţii flanchează victima, iar cel din spate fură;
* Urmăritorul – în general, sunt urmăriţi cei care scot bani de la bancomate, hoţul acţionând când aceştia ajung într-o zonă aglomerată;
* Extragerea – dintr-o geantă lăsată pe spatele unui cărucior, în timp ce mama e atentă la copil, hoţul va lua bani sau telefonul;
* Smulgerea – celui care vorbeşte la telefon îi e smuls aparatul din mână.

Read More