Pasionaţii de fenomene
paranormale, ezoterism sau civilizaţii extraterestre sunt fascinaţi de
teoria unor tuneluri şi săli secrete care ar exista sub muntele Ceahlău.
Mitul este alimentat de mărturia unui profesor din Iaşi care susţine că
ar fi pătruns într-un astfel de tunel, însă întreaga poveste pare
desprinsă din filmele de science fiction.
Muntele Ceahlău i-a fermecat de-a lungul
timpului pe oamenii locului, iar aceştia au ţesut în jurul lui o
sumedenie de mituri şi legende.
Stânca Dochiei, Clăile lui Miron, Piatra
Lată din Ghedeon sau stânca Panaghiei sunt doar câteva din formaţiunile
din masiv care au propriile legende preluate şi perpetuate din vechime
şi până în zilele noastre.
Muntele este celebrat în fiecare an pe 6
august, de sărbătoarea Schimbării la Faţă (singurul din ţară cu hram),
şi tot atunci, grupuri de turişti urcă până în vârful Toaca să vadă
piramida holografică vizibilă, în anumite condiţii meteo, doar pentru
câteva clipe, la răsăritul soarelui.
Profesorul de fizică Constantin Bursuc (70 de ani), cunoscut în mediul
inventatorilor din Iaşi, este cel care a lansat povestea reţelei
subterane, pe baza unor experienţe pe care susţine că le-a avut în anii
’90. Acesta spune că cercetarea a realizat-o cu ajutorul unor metode
neconvenţionale, precum salturi în spaţiu, dedublare sau telepatie, dar
că nu a mai continuat să studieze tunelurile subterane în ultimii ani.
„Cercetările le-am început din judeţul Suceava, unde există o poartă de
intrare în această reţea de tuneluri subterane artificiale. De acolo,
reţeaua porneşte în trei direcţii: una pe direcţia Rădăuţi- Suceava, o
alta pe sub munţii Retezat, Bucegi, Ceahlău şi Satu Mare, iar o a treia
trece pe sub muntele Godeanu, la vest de mănăstirea Tismana. Nu
tunelurile m-au interesat efectiv, ci pentru mine a fost curiozitatea
dacă am avut o civilizaţie străveche care le-a creat, şi ce rost aveau
acestea. Cred că prin ele se făceau transferuri de populaţie, dar se
transportau şi minereuri”, spune Constantin Bursuc.
Tunelul misterios din Ceahlău
Un astfel de tunel subteran, susţine
profesorul septuagenar, există şi sub muntele Ceahlău. Misterul este
păstrat în privinţa localizării intrării în tunel, singurul indiciu dat
fiind baza vârfului Toaca.
„Tunelul respectiv era în pantă, avea
cam 10 metri lăţime şi 15 metri înălţime, cu boltă, iar în el gravitaţia
se anula parţial, astfel că deplasarea în interior se făcea în salturi.
Am bănuit că aceste tuneluri aparţin unei reţele construite de
civilizaţia hiberboreană, cu drumuri interioare care se parcurg pe
principiul antigravitaţiei, unde un corp de 100 de kg ajunge să
cântărească doara 6-a parte. Sălile interioare erau luminate cu aplice
cu fosfor din loc în loc”, mai spune Constantin Bursuc.
Misterioasa poveste a profesorului
Bursuc nu îşi găseşte corespondent în realitate, cei care cunoscut
muntele Ceahlău neavând cunoştinţă despre astfel de tuneluri subterane.
Singurele formaţiuni care duc în subsolul masivului sunt cele câteva
grote adânci de câteva zeci de metri.
„O astfel de grotă, sau avenă cum sunt denumite în speologie, este în
zona cabanei Dochia, mai precis la Detunate. Coborârea se face pe o
cădere în gol de circa 40 de metri, asigurat în corzi de susţinere.
Urmează apoi un culoar descendent de circa 20 de metri, după care se
ajunge într-o sală foarte îngustă care adăposteşte un pilon de gheaţă.
Acolo este vorba de un gheţar activ. În total sunt circa 96 de metri de
coborâre, iar o ieşire foarte îngustă te scoate între Detunate”, spune
Raul Papalicef, şeful Salvamont Neamţ.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu