Se afișează postările cu eticheta astronomi. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta astronomi. Afișați toate postările

Americanii cauta mult si bine viata extraterestra

Astronomii americani, beneficiind de punerea în funcţiune în ultimii ani a unor telescoape tot mai puternice, au alcătuit un "atlas" al exoplanetelor, care ar putea să îi ajute în căutarea formelor de viaţă extraterestre, informează dailymail.co.uk.
Oamenii de ştiinţă spun că noul sistem poate să compare şi să ordoneze exoplanete în funcţie de caracterul lor locuibil, pentru a prioritiza căutarea vieţii dincolo de graniţele Terrei.

Noul instrument, denumit "indexul caracterului locuibil al planetelor tranzitorii", ar putea fi de mare ajutor în aceste operaţiuni de căutare în spaţiu.

Studiul, coordonat de Rory Barnes şi Victoria Meadows, profesori la Virtual Planetary Laboratory de la Universitatea Washington din Statele Unite, în colaborare cu profesorul asistent Nicole Evans, a fost prezentat pe larg într-un articol apărut în Astrophysical Journal.

Telescopul spaţial Kepler a permis astronomilor să descopere mii de exoplanete (planete din afara Sistemului Solar n.r.) - numărul fiind prea mare pentru ca ele să fie analizate una câte una.

Telescopul spaţial James Webb, a cărui lansare este programată pentru 2018, va fi primul dispozitiv capabil să măsoare compoziţia atmosferică a unei planete telurice, potenţial asemănătoare Terrei, şi să impulsioneze astfel considerabil căutarea vieţii pe alte planete.

Astronomii detectează acele planete doar atunci când acestea trec (sunt în "tranzit") prin faţa stelelor în jurul cărora gravitează, blocând astfel o parte din radiaţa ei luminoasă.

Transiting Exoplanet Survey Satellite (TESS) va fi lansat în 2017 şi va contribui la găsirea altor exoplanete în acest fel.

Telescopul James Webb şi "spectroscopia transmisiei de tranzit" vor fi capabile să studieze în detaliu acele planete.

Însă accesul la astfel de telescoape este exorbitant, iar astfel de misiuni au nevoie de meticulozitate şi sunt mari consumatoare de timp.

Indexul Virtual Planetary Laboratory reprezintă un instrument viabil, care va putea să îi ajute pe astronomi să aleagă planetele care au cele mai mari şanse de a găzdui viaţa - şi care merită să fie cercetate, cu ajutorul acestor resurse limitate.

În mod tradiţional, astronomii s-au concentrat pe căutarea de planete aflate în "zona locuibilă" din jurul stelelor sale - acel spaţiu din jurul unei stele cu temperaturi potrivite, care permit existenţa apei în stare lichidă la suprafaţa planetei respective, favorizând astfel posibile forme de viaţă.

Dar, până acum, sistemul a fost mai degrabă binar, indicând fie că o planetă se află, fie că nu se află în zona locuibilă, considerată potrivită pentru întreţinerea vieţii.

Noul index este mai nuanţat, producând un număr mare de date, pe care astronomii le plasează în algoritmul Virtual Planetary Laboratory, pentru a obţine valori concrete ale Indexului caracterului locuibil, care reprezintă probabilitatea ca o exoplanetă să deţină apă în stare lichidă la suprafaţa ei.

Studiul a fost finanţat de Institutul de Astrobiologie al NASA.

Cea mai rapida stea, 1.200 de kilometri pe secunda

Astronomii de la Queen's University din Belfast au descoperit o stea rătăcitoare care circulă în spaţiu cu 1.200 de kilometri pe secundă, cea mai mare viteză înregistrată vreodată a unui astfel de corp ceresc din galaxia noastră
Steaua,  botezată US708, este liberă de gravitaţie, ceea ce înseamnă că va părăsi în cele din urmă Calea Lactee.
Astronomii cred că US708 a făcut parte cândva dintr-un sistem solar format din două stele, care includea de asemenea o stea pitică albă gigantică.
Pitica albă s-a transformat într-o "supernovă termonucleară" şi a explodat, lovind steaua US708 şi trimiţând-o "la plimbare" prin spaţiu.
Descoperirea stelei US708 face lumină în ceea ce priveşte misterioasele sisteme solare formate din două stele, care provoacă în final explozii termonucleare. Supernovele termonucleare sunt folosite de multă vreme pentru calcularea distanţelor faţă de galaxiile îndepărtate, o măsurătoare ce-i ajută pe cercetători să determine cum se schimbă şi se extinde Universul.
Studiul a fost realizat de oameni de ştiinţă din mai multe ţări, între care Germania, Marea Britanie, Statele Unite, Olanda şi China.

Marte, Venus si Luna se alinieza

Se întâmplă rar ca Marte, Venus şi Luna să se alinieze, dar atunci când se întâmplă e prăpăd, susţin astronomii britanici.
Se întâmplă rar ca Marte, Venus şi Luna să se alinieze, dar atunci când se întâmplă e prăpăd, susţin astronomii britanici. Spectacolul ceresc numit încă din vechime „Luna de sânge” aduce dezastre şi catastrofe naturale, făcându-i pe mulţi să simtă fiori apocaliptici.
Ultima oară când s-au aliniat planetele a fost în mai 2011 şi, conform astronomului Brendan Owens, citat de ziarul britanic „Express”, a fost un an îngrozitor.
Iată ce s-a întâmplat în 2011, după cutremurul din 11 martie, din Japonia, orăşelul Pleasant Grove, Alabama e şters de pe faţa pământului de o tornadă, la 27 aprilie. Urmează apoi: oraşul Joplin, Missouri, lovit şi el de tornadă (22 mai), în lunile iunie-iulie 2011 Kenya, Somalia, Etiopia şi estul Africii, lovite de o secetă ucigătoare şi la 18 decembrie 2011, furtuna tropicală Washi face mii de victime în Filipine. Astronomii susţin că şi în 2015 vor avea loc evenimente similare.

Gaurile negre sunt unele din cele mai misterioase obiecte din Univers

Găurile negre sunt unele din cele mai misterioase obiecte din Univers. Recent, astronomii au descoperit ceva şi mai ciudat legat de acestea.
Găurile negre supermasive sunt aliniate una faţă de altă pe o distanţă de miliarde de ani-lumină.
Cercetătorii au observat quassarii, care sunt galaxii ce au în centrul lor găuri negre supermasive. Ele strălucesc mai mult decât toate stelele din galaxie luate împreună.
Analizând datele de la Very Large Telescope din Chile, o echipă de astronomi de la Universitatea Liege din Belgia a remarcat că axele de rotaţie a găurilor negre din aceşti quassari sunt paralelă între ele, pe distanţe uriaşe.
Aceste găuri negre sunt înconjurate de discuri rotitoare formate din materie extrem de fierbinte, care este deseori aruncată la mari distanţe în spaţiu.
Astronomii belgieni au cercetat 93 de quassari, care formează grupuri uriaşe, ce se întind pe distanţe de miliarde de ani-lumină.
Astfel, deşi distanţa dintre aceştia quassari estre foarte mare, axa de rotaţie a găurilor negre din centrul lor este paralelă cu axa celorlalte.
Toate axele fiind determinate de forma pe care o are structura din care fac parte respectivii quassari: o structură longitudinală va determina axa de rotire longitudinală pentru toate aceste găuri negre.
Observând distribuţia galaxiilor în Univers, cercetătorii au remarcat că acestea nu sunt răspândite uniform. Există viduri întinse, unde sunt foarte puţine galaxii, iar în alte regiuni galaxiile formează grupuri şi filamente enorme, alcătuind o structură complexă, bizară.
Experţii spun că probabilitatea ca alinierea axei găurilor negre să fie o pură întâmplare este mai mică de 1%.
Profesorul Dominique Sluse, unul din autorii studiului, spune că această descoperire indică prezenţa în Univers a unui "ingredient lipsă", care nu este cunoscut în actualele modele ale cosmosului.