Dependenta de calculator provoaca amnezie digitala

Folosirea computerelor şi a motoarelor de căutare slăbeşte memoria, potrivit unui studiu al companiei de securitate online Kaspersky Lab, care arată că multe persoane se bazează pe calculatoare, în loc să memoreze informaţiile.
Dr. Maria Wimber, de la Universitatea Birmingham, din Marea Britanie, afirmă că tendinţa de a căuta informaţii „împiedică formarea de amintiri pe termen lung”.
Studiul, care a examinat obiceiurile de memorare a şase mii de adulţi din Marea Britanie, Franţa, Germania, Italia, Spania, Belgia, Olanda şi Luxemburg, relevă că peste o treime dintre subiecţi apelează mai întâi la computere, pentru a-şi aminti informaţii.
Sondajul sugerează că acest lucru are un impact pe termen lung al dezvoltării de amintiri, pentru că informaţia obţinută prin apăsarea unor taste poate fi imediat uitată.
„Creierul nostru pare să consolideze o amintire, de fiecare dată când ne aducem aminte de ea, iar în acelaşi timp să uite informaţia irelevantă care ne distrage”, afirmă dr. Wimber.
Studiul concluzionează că oamenii s-au obişnuit să folosească dispozitivele tehnologice ca pe o „extensie” a creierului şi avertizează asupra evoluţiei aşa-numitei „amnezii digitale”, în care oamenii sunt gata să uite informaţii importante, fiind convinşi că le pot recupera imediat de pe un dispozitiv digital.

Read More

Americanii cauta mult si bine viata extraterestra

Astronomii americani, beneficiind de punerea în funcţiune în ultimii ani a unor telescoape tot mai puternice, au alcătuit un "atlas" al exoplanetelor, care ar putea să îi ajute în căutarea formelor de viaţă extraterestre, informează dailymail.co.uk.
Oamenii de ştiinţă spun că noul sistem poate să compare şi să ordoneze exoplanete în funcţie de caracterul lor locuibil, pentru a prioritiza căutarea vieţii dincolo de graniţele Terrei.

Noul instrument, denumit "indexul caracterului locuibil al planetelor tranzitorii", ar putea fi de mare ajutor în aceste operaţiuni de căutare în spaţiu.

Studiul, coordonat de Rory Barnes şi Victoria Meadows, profesori la Virtual Planetary Laboratory de la Universitatea Washington din Statele Unite, în colaborare cu profesorul asistent Nicole Evans, a fost prezentat pe larg într-un articol apărut în Astrophysical Journal.

Telescopul spaţial Kepler a permis astronomilor să descopere mii de exoplanete (planete din afara Sistemului Solar n.r.) - numărul fiind prea mare pentru ca ele să fie analizate una câte una.

Telescopul spaţial James Webb, a cărui lansare este programată pentru 2018, va fi primul dispozitiv capabil să măsoare compoziţia atmosferică a unei planete telurice, potenţial asemănătoare Terrei, şi să impulsioneze astfel considerabil căutarea vieţii pe alte planete.

Astronomii detectează acele planete doar atunci când acestea trec (sunt în "tranzit") prin faţa stelelor în jurul cărora gravitează, blocând astfel o parte din radiaţa ei luminoasă.

Transiting Exoplanet Survey Satellite (TESS) va fi lansat în 2017 şi va contribui la găsirea altor exoplanete în acest fel.

Telescopul James Webb şi "spectroscopia transmisiei de tranzit" vor fi capabile să studieze în detaliu acele planete.

Însă accesul la astfel de telescoape este exorbitant, iar astfel de misiuni au nevoie de meticulozitate şi sunt mari consumatoare de timp.

Indexul Virtual Planetary Laboratory reprezintă un instrument viabil, care va putea să îi ajute pe astronomi să aleagă planetele care au cele mai mari şanse de a găzdui viaţa - şi care merită să fie cercetate, cu ajutorul acestor resurse limitate.

În mod tradiţional, astronomii s-au concentrat pe căutarea de planete aflate în "zona locuibilă" din jurul stelelor sale - acel spaţiu din jurul unei stele cu temperaturi potrivite, care permit existenţa apei în stare lichidă la suprafaţa planetei respective, favorizând astfel posibile forme de viaţă.

Dar, până acum, sistemul a fost mai degrabă binar, indicând fie că o planetă se află, fie că nu se află în zona locuibilă, considerată potrivită pentru întreţinerea vieţii.

Noul index este mai nuanţat, producând un număr mare de date, pe care astronomii le plasează în algoritmul Virtual Planetary Laboratory, pentru a obţine valori concrete ale Indexului caracterului locuibil, care reprezintă probabilitatea ca o exoplanetă să deţină apă în stare lichidă la suprafaţa ei.

Studiul a fost finanţat de Institutul de Astrobiologie al NASA.

Read More