Specia umana continua sa evolueze

Atunci când vorbim despre evoluţia umană ne gândim, de multe ori, la miile de ani de care am avut nevoie pentru a evolua la starea prezentă a omului modern.
Noi studii sugerează însă că oamenii continuă să evolueze. "Este o neînţelegere comună că evoluţia a avut loc cu mult itmp în urmă şi că pentru a ne înţelege pe noi înşine ar trebui să ne uităm la trecut, la vremurile vânătorilor şi la cele ale culegătorilor", explică Dr. Virpi Lummaa de la Universitatea din Sheffield.
Nu doar că evoluăm în continuare, această evoluţie este mult mai rapidă decât în trecut. În ultimii 10.000 de ani, ritmul evoluţiei umane s-a mărit de până la 100 de ori, creând mai multe mutaţii în genele noastre, şi mai multe selecţii naturale ale acestor mutaţii.
Iată câteva lucruri care ne indică faptul că specia umană continuă să evolueze.
1. Bem în continuare lapte.
Genele care permit corpului uman să aibă abilitatea de a digera lactoză se dezactivau iniţial odată ce mama nu le mai oferea lapte copiilor. Am început să domesticim însă vaci, oi şi capre, iar abilitatea de a bea laptele lor s-a transformat într-un avantaj din punct de vedere nutriţional. Oamenii care aveau mutaţia genetică ce le permitea să digere lactoza au fost mai capabili să îşi propage propriile gene.

Un studiu publicat în 2006 sugerează că toleranţa la lactoză se dezvolta în continuare cu 3.000 de ani în urmă în estul Africii. Mutaţia genetică care ne permite digerarea laptelui este acum exitentă la mai bine de 95% dintre descendenţii nord-europeni.
2. Ne pierdem măselele de minte.
Strămăşii noştri aveau maxilare mult mai mari decât noi care îi ajutau să mestece hrana tare de care dispuneau, precum rădăcinile sau nucile. Ei muşcau din carne cu dinţii, iar cu timpul aceştia se deteriorau.
Corpul s-a adaptat, iar al treilea set de molari a apărut la oameni.

Astăzi, avem ustensile pe care le folosim pentru a tăia mâncarea. Hrana este mai moale şi mai uşor de mestecat, iar ca rezultat maxilarele noastre au devenit mai mici. De aceea măselele de minte ne deranjează. Pur şi simplu nu mai este loc pentru ele pe maxilar.
Se estimează că 35% din populaţie s-a născut în ultima perioadă fără măsele de minte şi unii specialişti susţin că aceşti dinţi vor dispărea în viitor cu totul.
3. Suntem rezistenţi la boli.
În anul 2007, un grup de cercetători care analiza semnele recente ale evoluţiei a descoperit 1.800 de gene care au devenit răspândite la oameni în ultimii 40.000 de ani, multe fiind dedicate luptei împotriva unor boli infecţionase, precum malaria.
Mai bine de 12 noi variaţii genetice dedicate luptei împotriva malarei se răspândesc rapid în rândul africanilor.
Un alt studiu a arătat că selecţia naturală a fost în favoarea popolaţiei care trăieşte la oraş. Traiul aici a produs gene care le permit oamenilor să fie mai rezistenţi la boli precum tuberculoza.
4. Creierele noastre se micşorează.
Deşi ne place să credem că graţie creierelor noastre suntem mai inteligenţi decât animalele, acestea au început în realitate să se micşoreze în ultimii 30.000 de ani. Volumul mediu al unui creier uman a scăzut de 1.500 de centimetri cubi la 1.350 de centimetri cubi, partea lipsă fiind echivalentă cu dimensiunea unei mingi de tenis.
Un grup de cercetători susţine că micşorarea creierelor noastre ar însemna, de fapt, că devenim mai proşti, în timp ce alţii susţin că devenim mai inteligenţi pentru creierele noastre sunt mai eficiente.
Această teorie sugerează, totodată, că micşorarea se produce pentru că creierul este rearanjat pentru a funcţiona mai rapid şi pentru a ocupa mai puţin spaţiu.
O altă teorie susţine că micşorarea creierelor ar putea reprezenta un avantaj în evoluţia umană pentru că i-ar face pe oameni mai puţin agresivi şi le-ar permite să lucreze împreună pentru a rezolva probleme.
5. Unii dintre noi au ochii albaştri.
Iniţial, toţi oamenii aveau ochii căprui, dar cu 10.000 de ani o persoană care trăia în apropierea Mării Negre a dezvoltat o mutaţie genetică ce i-a transformat ochii căprui în ochi albaştrii. Nu se cunoaşte însă de ce a persistat această mutaţie. O teorie susţine că ar acţiona asemenea unui test de paternitate.
Bărbaţii cu ochi albaştrii nu ar fi investit resurse în copiii care nu erau ai lor şi pe care îi puteau identifica graţie culorii ochilor.

Read More

Omul a fost creat de o specie extraterestra

Încă din cele mai vechi timpuri, creaţia a reprezentat un subiect important în viaţa omului. Fiecare cultură a încercat să elucideze acest mister, oferind diverse perspective cu privire la momentul şi modul în care omul a fost creat, dar nu în ultimul rând şi scopul său pe Pământ.

Răsfoind textele sacre sumeriene aflăm că în urmă cu multe mii de ani, atunci când Anunnaki, o specie extraterestră originară de pe Nibiru, a coborât pe Terra, a creat omul. Procesul de creaţie a fost unul amplu şi a avut ca scop dezvoltarea unei specii hibrid, care să muncească în folosul extratereştrilor.

Textele antice mayaşe susţin acelaşi lucru precum cele sumeriene. Cartea sfântă, Popol Vuh, descrie cu lux de amănunte cum „zeii cei puternici, veniţi de pe o planetă îndepărtată au creat omul”. Interesant este că nicăieri în aceste texte mayaşe nu se specifică scopul creaţiei. Totuşi, se speculează că aceşti zei fără nume au dorit să-şi expună puterea sau mai bine zis cunoştinţele şi să creeze o specie capabilă de evoluţie.

Religiei Egiptului antic nu îi este proprie o antropogonie clară, dar cel mai vechi sistem religios din Egipt, cel Memfitic, vorbește de creație ca efect al unei puteri creatoare, al gândirii, al cuvântului unui singur zeu – Ptah. Acesta a născut inițial un gând, după care l-a pronunțat, acesta fiind întâiul act de creație – în această mitologie, creația originală are la bază procese psihologice superioare: gândirea și limbajul. Tot în contextul mitologiei egiptene, mai precis, în reprezentările artistice ale acestora, o altă tradiție egipteană afirmă că oamenii s-au născut din lacrimile unui zeu îndurerat de pierderea ochiului său.

Antropologia chineză are la bază un cuplu de frate-sora Fu Xi și Nii Wa, două ființe cu cozi de dragon, care au modelat oamenii din lut și noroi; aceleași mitologii ii este atribuită și entitatea Pan-Ku, care creează atât omul, cât și lumea, din trupul său. În acest caz, se poate sesiza un aspect corelant cu mitologia creștină, care presupune existența unui singur Dumnezeu atotputernic, care l-a creat pe om după „chipul și asemănarea sa”.

Religiile creștine învață că lumea a fost adusă de la neființă la ființa de Dumnezeu. Acest act de creație se face doar prin puterea cuvântului căci El zice iar lumea ia ființă ca urmare a atotputerniciei Lui. Deci lumea ia ființă ca urmare a cuvântului lui Dumnezeu astfel încât tot ceea ce există este datorită Lui și este creat în timp. Dumnezeu este atemporal, timpul este în afara Lui dar și în el căci fără Dumnezeu nu exista nici timpul. Înainte însa de a crea lumea care intră sub simțuri a creat îngerii care sunt făpturi superioare omului.

În mitologia akkadienilor, vecini ai evreilor, omul a fost creat din lut de anumiți lucrători divini, apoi zeițele Nammu si Aruru i-au modelat inima și zeitatea En-Ki i-a dat viață. Acest fapt originar arată că nu exista o distanță de nestrăbătut dintre natura omului și a zeilor: cu toate că omul e creat pentru a-i servi pe zei, el, totodată, este imitatorul și colaboratorul lor. Oamenii trebuiau să le respecte poruncile date de divinitate, să nu încalce preceptele ordinii sacre, care asigură atât bunul mers al lumii universale, cât și al societății umane.

Creaţia şi ştiinţa

Dacă textele antice oferă o singură perspectivă asupra creaţiei, ştiinţa nu a fost întotdeauna atât de clară. În urmă cu câteva zeci de ani, oamenii de ştiinţă sugerau că omul s-a născut din maimuţă şi în urma evoluţiei a ajuns la stadiul actual.

Această teorie darwinistă a fost acceptată pe plan universal până în clipa în care ştiinţa a atins un nou prag al dezvoltării. Atunci s-a realizat că ADN-ul uman conţine nu mai puţin de 223 de gene străine.

Francis Crick, laureat al Premiului Nobel, a descoperit încă de la jumătatea secolului trecut că ADN-ul uman nu aparţine acestei lumi. Astfel, Crick a fost poate primul cercetător care a încercat să demonstreze că omul a fost creat de o inteligenţă extraterestră.

Mulţi ani mai târziu, omul de ştiinţă rus, Vsevolod Troitsky, susţinea că Terra nu este altceva decât un laborator extraterestru. Aici se desfăşoară permanent diverse experimente şi astfel omul a fost creat. Bineînţeles că această teorie nu a prins pentru că este una incredibilă, dar dacă revenim la textele sacre atunci ea poate fi veridică.

De asemenea, în ziua de astăzi există zeci sau poate sute de cărţi care propun diverse teorii ale creaţiei. Până la urmă adevărul nu este încă cunoscut omului şi din acest motiv tindem să credem că motivul creaţiei nu este unul spiritual şi din această cauză adevărul nu va ieşi prea curând la iveală.

Read More

Bogatii planetei vor deveni nemuritori si super-puternici?

Persoanele bogate se vor transforma într-un nou tip de oameni şi vor deveni "cyborgi asemănători zeilor" în următorii 200 de ani, declanşând astfel "cea mai mare evoluţie din domeniul biologiei" de la apariţia vieţii pe Terra, afirmă un istoric israelian, citat de dailymail.co.uk.
Yuval Noah Harari, profesor de istorie la Universitatea Ebraică din Ierusalim, consideră că această schimbare radicală se va petrece în următoarele două secole. Folosind biotehnologia şi ingineria genetică, persoanele bogate, spune profesorul Harari, se vor transforma într-un nou tip de oameni, nemuritori şi divinizaţi de restul lumii, care vor deţine o putere deplină asupra vieţii şi a morţii.
Istoricul israelian consideră că oamenii sunt incapabili să reziste tentaţiei de "a-şi îmbunătăţi" trupurile. "Suntem programaţi să nu fim mulţumiţi. Chiar şi atunci când oamenii obţin plăcere şi diverse realizări, acestea nu sunt suficiente. Ei vor tot mai mult şi mai mult", a spus profesorul Harari, în timpul unei prelegeri pe care a susţinut-o recent la Festivalul de Literatură Hay din Ţara Galilor.
"Cred că în următorii 200 de ani, homo sapiens se va îmbunătăţi pe sine din punct de vedere fizic până va ajunge un fel de fiinţă divină, fie prin manipulări biologice, fie prin inginerie genetică, creând astfel cyborgi, alcătuiţi din părţi organice şi părţi non-organice", a adăugat profesorul israelian.
"Va fi cea mai mare evoluţie din domeniul biologiei de la apariţia vieţii pe Terra. Nimic nu s-a schimbat cu adevărat din punct de vedere biologic în ultimele 4 miliarde de ani. Însă vom deveni la fel de diferiţi de oamenii de azi pe cât sunt de diferite maimuţele de noi în prezent", a avertizat profesorul Harari.
Istoricul a afirmat că tehnologia care va realiza aceste transformări va fi disponibilă doar persoanelor bogate. "Până acum, societatea a fost ţinută în frâu prin inventarea unor «ficţiuni» precum religie, bani şi ideea drepturilor fundamentale ale omului. Atât timp cât oamenii au crezut că se bazau tot mai mult pe aceşti «zei», au putut fi controlaţi. Însă am văzut în ultimele secole că oamenii au devenit tot mai puternici şi nu mai aveau nevoie de sprijinul acestor Zei", a declarat Yuval Noah Harari.
El consideră că cel mai interesant loc din lume, dintr-o perspectivă religioasă, nu este Orientul Mijlociu, ci Silicon Valley.
Acolo, în acea regiune din sudul oraşului american San Francisco, oamenii au dezvoltat o "tehno-religie" şi cred că moartea reprezintă "doar o problemă tehnică". "Acum, ei spun că nu mai au nevoie de Dumnezeu, ci doar de tehnologie", a adăugat profesorul israelian.

Read More

Cand a Inceput era omului?

Antropocenul, o nouă perioadă geologică ce marchează "Era Omului", a început în 1610, odată cu sosirea europenilor pe continentul american, eveniment care a avut un impact fără precedent asupra planetei, marcând debutul acestei noi epoci, potrivit unui studiu publicat în revista Nature.
Un grup internaţional de oameni de ştiinţă, intitulat Anthropocene Working Group, evaluează în prezent informaţiile referitoare la stabilirea debutului noii ere geologice şi va anunţa data convenită pentru noua perioadă geologică anul viitor, informează bbc.com.
Studiul, publicat în Nature, nu este singurul care încearcă stabilirea debutului "Erei Omului", alţi savanţi propunând ca revoluţia industrială sau primele teste nucleare să fie folosite ca repere ale debutului noii ere, în timp ce unii oameni de ştiinţă consideră că data exactă a debutului unei noi perioade geologice poate fi stabilită abia după mii sau milioane de ani de retrospectivă.
Geologii împart istoria Terrei în fragmente care reflectă perioade de schimbări semnificative ale planetei, ca rezultat al deplasării continentelor, al impactului cu un asteroid, al unei schimbări climatice majore.
În prezent, planeta se află, din punct de vedere formal, încă în Holocen, o epocă geologică ce a debutat în urmă cu 11.500 de ani, la sfârşitul ultimei Ere Glaciare.
Savanţii cred însă că umanitatea a modificat dramatic Pământul din nou.
Pentru a stabili exact începutul acestei noi perioade, geologii caută un semnal clar, pe care îl descriu ca "un vârf de aur" ("golden spike", în original, în limba engleză, n.r), care ar trebui să fi fost păstrat în sedimente, roci, în straturile de gheaţă.
"Căutăm aceste «vârfuri de aur», un interval temporal real în care putem arăta, cu dovezi, că întreg Pământul s-a schimbat. Dacă vă uitaţi la tot intervalul temporal geologic, am definit aproape fiecare graniţă dintre două ere în acest mod", a declarat profesorul Mark Maslin, de la University College din Londra (UCL), coautor al studiului publicat în revista Nature.
Cercetarea sugerează că un astfel de "vârf de aur" plasează debutul Antropocenului în 1610.
Savanţii spun că sosirea europenilor pe continentul american cu 100 de ani înainte de această dată a reprezentat debutul unei majore transformări globale.
"Creşterea rapidă a comerţului la nivel global, imediat după acea perioadă, a dus la o deplasare a speciilor pe suprafaţa planetei. Porumbul din America Centrală a început să fie cultivat în sudul Europei, în Africa şi China. Cartofii din America de Sud au fost cultivaţi în Marea Britanie şi apoi în toată Europa şi până în China. Alte specii au făcut drumul invers: grâul a ajuns în America de Nord, iar zahărul a devenit cunoscut în America de Sud - un adevărat amestec al speciilor din întreaga lume", a declarat Dr. Simon Lewis, de la UCL, coautor al studiului.
"Am fost martori ai deplasării acestor specii de pe un continent pe altul, lucru care a avut un impact fără precedent din punct de vedere geologic, punând Terra pe o nouă traiectorie evoluţionară", a mai spus Lewis.
Polenul foarte vechi descoperit în sedimente funcţionează ca o înregistrare exactă a acestei schimbări, dar echipa de cercetători spune că un alt indiciu important referitor la startul noi ere geologice trimite la bolile mortale introduse pe continentul american de europeni.
"Circa 50 de milioane de oameni (de pe continentul american) au murit, iar cei mai mulţi dintre ei erau fermieri", a declarat Simon Lewis în emisiunea "Science in Action" difuzată de postul de radio BBC World Service.
"Iar terenul pe care îl cultivau aceşti fermieri a devenit din nou sălbatic, transformându-se în junglă, pădure sau savană. Aproximativ jumătate din substanţa uscată a unui copac este reprezentată de carbon, astfel că toată acea vegetaţie în plină creştere a absorbit suficient de mult carbon din atmosferă pentru ca acest lucru să fie vizibil ca o scădere a concentraţiei atmosferice globale de dioxid de carbon înregistrate în straturile de gheaţă foarte veche. Această informaţie oferă un indiciu exact referitor la anul 1610 ca fiind debutul Antropocenului, când s-a înregistrat cel mai mic nivel al concentraţiei de dioxid de carbon care poate fi măsurată în straturile de gheaţă", a explicat cercetătorul britanic.
Cercetătorii spun că un alt an care poate fi considerat debutul noi ere ar putea fi 1964, când testele nucleare care au început în anii 1940 şi au continuat în anii 1950 şi la începutul anilor 1960 s-au oprit şi a fost impusă o interdicţie în acest sens.
"Vârful de aur" este furnizat în acest caz de o creştere a nivelului de carbon radioactiv din atmosferă în perioada în care se efectuau testele nucleare, urmată de o scădere bruscă în momentul în care acestea au încetat.
Dar profesorul Mark Maslin a spus că, deşi markerul era unul foarte puternic, radioactivitatea nu a fost asociată cu alte schimbări dramatice care să fi avut loc în acea perioadă.
"La mijlocul anilor 1960, are loc o uriaşă schimbare cam în toate domeniile, la nivel global, pe care o numim «marea accelerare», cu o creştere demografică globală de 2% anual, schimbări fără precedent în agricultură şi producerea de alimente, dar markerul nu are nicio legătură cu aceste schimbări", a explicat profesorul Maslin.
Comentând cercetarea publicată în revista Nature, profesorul Jan Zalasiewicz, de la Universitatea din Leicester şi care este preşedintele Anthropocene Working Group, a spus că studiul este foarte interesant şi conţine "idei uimitoare".
"Desigur, grupul de lucru le va lua în discuţie. Aceste idei se adaugă dezbaterii generale privind Antropocenul şi numărului tot mai mare de sugestii referitoare la data la care această eră ar fi debutat. Ideea privind debutul erei în anul 1610 reflectă în mod clar un eveniment important din punct de vedere istoric, deşi ar fi nevoie de mai multe dovezi, cred eu, referitoare la faptul că aceste criterii sugerate de studiu ar fi mai potrivite decât semnalele multiple asociate cu «marea accelerare» de la mijlocul secolului al XX-lea", a declarat Jan Zalasiewicz pentru BBC News.

Read More