Cu un conţinut mare de vitamina C, vitaminele B1, B2, K, F şi P,
alături de microelemente, acizi graşi esenţiali şi fitostenoli, cătina
poate fi pe bună dreptate considerată o plantă miraculoasă. Frunzele,
scoarţa, seminţele, dar mai ales fructele de cătină au rezultate
extraordinare atât în scop medical, cât şi alimentar. Uleiul de cătină
este folosit şi în tratamentul ulcerului gastric şi duodenal, diareei,
urticariei şi stărilor alergice, maladiilor neuroendocrine,
reumatismului, afecţiunilor circulatorii şi hepatice, alcoolismului,
anemiei, asteniei şi chiar stresului.
Conform cercetărilor
efectuate de specialişti de prestigiu precum ing. Ştefan Manea, prof.
univ. dr. chim. Ion Brad, dr. Luminiţa Brad şi ing. Florica Radu, cătina
care creşte în ţara noastră are un conţinut chimic de excepţie, poate
cel mai bogat din întreaga lume, scrie ing. Ştefan Manea în cartea sa,
“Cătina şi uleiul de cătină”. Planta a fost studiată şi ameliorată în
Staţiunea Horticolă "Mărăcineni", unde s-au obţinut varietăţi cu ţepi
reduşi. Trebuie menţionat că nicăieri în lume nici varietatea naturală,
nici soiurile ameliorate nu conţin atât de multe principii active,
vitamine, minerale, microelemente, flavonoizi şi aminoacizi la nivelul
cătinei care creşte în România, mai ales în zona subcarpatică.
Ce conţine cătina
Pentru biologie şi medicină, cătina românească prezintă încă un
mister ale cărui taine binefăcătoare aşteaptă să fie descoperite în
totalitate, în ciuda deceniilor de cercetări minuţioase. Până în prezent
cercetările au confirmat faptul că fructele de cătină constituie cea
mai bogată sursă naturală de vitamina A, vitamina E, carotenoizi şi
flavonoizi. Conţine şi cantităţi mari de vitamina C, vitaminele B1, B2,
K, F şi P, alături de microelemente, acizi graşi esenţiali şi
fitostenoli. În urma analizelor de laborator a reieşit că fructul
cătinei conţine substanţă uscată în proporţie de doar 10-20%, restul
compoziţiei constând în zaharuri, acizi organici, pectine, flavonoide,
celuloză, proteine, ulei, betacaroten, fosfor, calciu, magneziu,
potasiu, sodiu, fier, tot complexul vitaminelor B. Celebrul şi căutatul
ulei de cătină conţine la rândul său, în proporţie de circa 80-90% acizi
graşi esenţiali, licopen, tocoferoli şi fitosteroli. Seminţele de
cătină sunt bogate în acizi graşi nesaturaţi, iar frunzele şi scoarţa
arbustului conţin tocoferol şi sitosterol.
Cătina este eficientă în:
- în tratarea hipertensiunii arteriale
- afecţiunilor coronariene, oftalmologice şi gingivale
- este un foarte bun antidepresiv, antiacneic, contra keratozei,
leucoplaziei, antimutagen, antioxidant în mastite, rinite, fotofobii,
boli cronice pulmonare.
- este folosită cu succes şi în tratamentul psoriazisului, în
prevenirea cancerului şi ca imunostimulator, prevenirea adenoamelor,
tratamentul cancerului mamar, antibacteriană, inhibitoare a poftei de
mâncare în cazurile de obezitate, reglatoare a lipoproteineinemiei,
tratamentul leucemiilor şi limfoamelor, afecţiuni osteoarticulare, ORL,
inflamaţii digestive, constipaţie, afecţiuni ale aparatului urinar şi al
celui genital, afecţiuni hematologice, afecţiuni virale, afecţiuni ale
sistemului nervos şi psihice.
- cătina este un bun sudorific şi mai este folosită şi în tratarea anumitor afecţiuni ginecologice.
- mugurii de cătină sub formă de tinctură sunt un excelent remediu
împotriva procesului de îmbătrânire şi au un efect afrodisiac.
- sucul de cătină se păstrează mult timp la temperatura camerei,
datorită peliculei care se formează la suprafaţa lui şi care împiedică
acrirea acestuia. Fructele de cătină se utilizează în hipo şi
avitaminoza, anemie, arterite, reumatism, arterioscleroza, diaree,
infecţii oculare, tuberculoză, Parkinson, urticarie, ulcer, hepatită
cronică şi epidemică, ciroză.
Excelentă pentru piele
În uz extern, cătina este folosită sub formă de ulei şi pentru
afecţiuni oftalmologice (miopie, hipermetropie, glaucom, cataractă),
urticarie, alergii, dermatoze, imunitate scăzută, ulcere cutanate,
eczeme, acnee, escare, hemoroizi, psoriazis şi arsuri solare. “Cătina
este una dintre plantele româneşti cu adevărat miraculoase şi inclusă ca
ingredient principal în compoziţia anumitor creme organice pentru faţă
şi corp, acestea au efect regenerator, cicatrizant şi antirid.
Inedit este faptul că, odată cu aplicarea cremei care conţine cătina,
se recomandă expunerea la soare pentru un efect mai rapid al
regenerării pielii”, ne-a declarat Ioana Adina Oancea, specialistă în
dermato-cosmetică şi farmacist-estetician şi manager Careless Beauty
Bucureşti. Aceasta recomandă apa de cătină pentru hidratarea,
revitalizarea şi regenerarea tuturor tipurilor de ten. În cazul
tenurilor acneice a se utiliza pentru regenerarea celulară, înlăturarea
pustulele acneice şi a urmelor lăsate de coşuri. Pentru demachiere, se
poate utiliza un extract uleios cu fructe de cătină, care, datorită
conţinutului bogat în vitamina C şi Beta-caroten, înmoaie tesutul
cornos, îndepărtează celulele moarte ale epidermei şi hidratează
profund.
Pentru a completa ritualul de îngrijire al pielii, Adina Oancea
recomandă crema cu efect regenerator, care conţine suc natural din
fructe de cătină, coji şi sâmburi din fructe de cătină, extract uleios
cu fructe de cătină, muguri de cătină, căpăceala de albine, miere,
lavandă, pulberi din muguri de plop negru şi muguri de pin. Crema
permite antioxidanţilor să pătrundă până în derm unde regenerează
celulele, îmbunătăţeşte tonicitatea ţesutului epitelial şi hidratează în
profunzime.
