Rosia Montana Gold Corporation a poluat mediul

RMGC începe să piardă tot la Roşia Montană, anunţă organizaţia Alburnus Maior. Avizul de mediu pentru PUZ zona industrială, act fără de care RMGC nu-şi poate pune în operă planul de a extrage aur din Munţii Apuseni, a fost suspendat.
Tribunalul Bacău a admis pe data de 16.09.2015 cererile asociaţiilor Alburnus Maior, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu şi Salvaţi Bucureştiul privind suspendarea efectelor juridice ale avizului de mediu pentru Modificare Plan Urbanistic Zonal – zona de dezvoltare industrială Roşia Montană (PUZ), se precizează în comunicatul de presă remis Epoch Times.
Avizul de mediu pentru controversatele exploatări pe bază de cianuri a fost emis de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Sibiu (ARPM Sibiu) în luna martie, 2011, iar acţiunea în justiţie pentru suspendarea acestuia a fost demarată în 2012. La solicitarea Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), acţiunea a fost strămutată la Tribunalul Bacău. Compania a susţinut că amplele mişcări de protest împotriva exploatărilor pe baza de cianuri, ce se desfăşurau la acea dată la Cluj-Napoca, ar fi putut influenţa conştiinţa judecătorilor.
Hotărârea privind suspendarea are efecte chiar din momentul pronunţării, iar recursul nu suspendă efectele sentinţei – actul rămâne suspendat până la soluţionarea unui eventual recurs de către Curtea de Apel Bacău, mai informează organizaţiile de mediu.
În acest moment, Planul Urbanistic Zonal care reglementează zona industrială, fără avizul de mediu aferent nu produce niciun fel de efecte juridice. Prin urmare, nici proceduri subsecvente întemeiate pe acest act, precum obţinerea acordului de mediu şi emiterea autorizaţiei de construire nu se pot desfăşura în mod legal.
ONG-urile mai reamintesc că primele planuri de urbanism pentru Roşia Montană (Plan Urbanistic General şi Plan Urbanistic Zonal pentru Zona de Dezvoltare Industrială) au fost întocmite de către RMGC şi adoptate de Consiliul Local Roşia Montană în anul 2002. Acestea au stat la baza interdicţiei oricărei activităţi economice şi chiar celei de locuire pe suprafaţa preconizată ca necesară proiectului minier.
Schimbarea destinaţiei din zonă rezidenţială în zonă mono-industrială a avut drept urmare strămutarea parţială a populaţiei şi a unor clădiri publice precum şcoala sau dispensarul medical. Totodată, începând cu anul 2002, planurile de urbanism au blocat numeroase iniţiative locale de dezvoltare a unor afaceri private în turism, agricultură sau servicii.
În paralel cu acţiunea în justiţie pentru suspendarea avizului de mediu al ARPM Sibiu, a fost demarată de către aceleaşi asociaţii o acţiune pentru anularea actului.
La solicitarea Roşia Montană Gold Corporation, acţiunea a fost strămutată la Tribunalul Covasna. Pe data de 15.04.2014 Tribunalul Covasna a admis acţiunea şi a anulat avizul de mediu. Toate părţile adverse au declarat recurs, care se judecă la momentul de faţă de către Curtea de Apel Braşov. Suspendarea dispusă recent de Tribunalul Bacău produce efecte până la soluţionarea recursului de pe rolul Curţii de Apel Braşov, deoarece soluţia acestei din urmă instanţe vizează anularea irevocabilă a actului, deci eliminarea sa definitivă din circuitul juridic.
ONG-urile mai precizează că avizul de mediu în discuţie a fost emis de ARPM Sibiu în urma unei proceduri demarate în anul 2006. În tot acest timp a fost intens contestat de numeroşi localnici cât şi de organizaţii implicate în campania Salvaţi Roşia Montană. Cu toate acestea, de la emiterea sa până la o primă sentinţă de anulare a actului s-au scurs încă 4 ani. Deloc întâmplător, “legea specială” pentru Roşia Montană propusă de Guvernul Ponta în septembrie 2013 prevedea că dacă un act emis pentru desfăşurarea proiectului este anulat de instanţă, autoritatea emitentă are obligaţia de a emite unul nou în… 30 de zile.
“Planurile acestea de urbanism au reprezentat ani de zile o mare nedreptate pentru localnicii din Roşia Montană. O companie de minerit canadiană a venit şi s-a folosit de influenţa sa pentru a ne spune nouă, roşienilor că nu putem locui şi nu ne putem dezvolta comunitatea. Să fie învăţătură de minte pentru toate companiile de minerit că avizele lor obţinute, cel mai probabil ilegal, sunt bune pentru stors bani de la investitori, nu pentru dezvoltarea durabilă a munţilor Apuseni”, a declarat Eugen David, preşedintele Alburnus Maior.
“Guvernul are toate actele pe masă să câştige arbitrajul de la Washington. Gabriel Resources pretinde despăgubiri absurde după ce, prin numeroase procese câştigate, ani de-a rândul, noi am demonstrat că proiectul minier Roşia Montană este unul ilegal. Am depus aceste eforturi pentru a nu lăsa un proiect ilegal să avanseze, acum e vremea ca Guvernul să transforme aceste sentinţe în argumente convingătoare în faţa arbitrilor de la Centrul Internaţional pentru Rezolvarea Disputelor de Investiţii al Băncii Mondiale”, a declarat Ştefania Simion, din partea echipei juridice Alburnus Maior.

Read More

Gradul de poluare in Barlad este o amenintare

Biologul Virgil Vesel atrage atenția că gradul de poluare în Bârlad a devenit o reală amenințare. El îi avertizează pe edili să demareze cât mai repede posibil o acțiune de plantare masivă de arbori în tot orașul și să ia în serios devierea mașinilor de mare tonaj, întrucât nivelul gazelor cu efect de seră a crescut alarmant. Bârladul are de aproape patru ori mai puțini copaci decât le este necesar localnicilor să respire un aer cât de cât curat. Statistica pe care autoritățile le-o flutură cetățenilor pe sub nas, precum că Bârladul e pe locul doi la numărul de metri pătrați de spațiu verde, este praf în ochi: ne lăudăm cu 24 mp pe cap de locuitor, când nouă ne trebuie 100 mp de pădure pe cap de locuitor. Municipiul Vaslui este în aceeași situație.
„Edilii trebuie să ia măsuri cât încă se mai poate face ceva. Soluția stă doar în mâinile lor și este vital pentru noi toți să facă din ea prioritatea numărul unu. Nu murim dacă amânăm construirea unor parcări, a organizării de festivaluri sau a schimării unor borduri. Dar fără aer murim cu siguranță”, a declarat, pentru Est News, profesorul Vesel, cel care de zeci de ani studiază tot ce ține de bios și de mediu.
Virgil Vesel spune că în Bârlad efectele încălzirii climatice sunt evidente și măsurabile: „Valorile temperaturii aerului indicate de termometrul din fața primăriei sunt superioare cu peste 10 grade celor prognozate de meteorologi pentru zona noastră. Dacă am monitoriza și procentajul de oxigen și cel de dioxid de carbon, ne-am da seama cât de nociv este mediul în care trăim”.
În opinia lui de specialist, cel mai eficient mijloc de combatere a efectului de gaze de seră este plantarea masivă de arbori – măsura la care se referă atunci când spune că edilii dețin cheia și lacătul acestei probleme.
„Trotuarele tuturor străzilor, parcările amenajate în ultima vreme, terenurile de joacă ale copiilor, curțile și vecinătatea instituțiilor publice, versanții văii râului ce străbate orașul, aleile dintre blocuri – în toate aceste locuri trebuie plantați rapid arbori. Repet, arbori! Nu floricele, nu gazon!”, avertizează Vesel.
O zonă pe care o indică împăduririi este fostul islaz al cartierului Munteni, adică șesul situat între Obor și Centrul de Afaceri „Tutova”: „Zona ar putea deveni, prin împădurire, un obiectiv care să rivalizeze cu Grădina Publică”.

De trei ori mai puțini copaci decât este necesar

Chiar dacă, între orașele cu peste 50.000 de locuitori, Bârladul se află pe locul doi în țară în ceea ce privește numărul de metri pătrați de spațiu verde pe cap de locuitor, adică peste 24 mp pe cap de locuitor, asta nu înseamnă mai nimic. Această pozitie în clasament doar dă bine în discursurile politicienilor din fruntea urbei, căci la capitolul sănătate și diminuare a poluării este departe de a fi suficient.
„Trebuie să ne trezim la realitate. Ca să putem respira aer cât de cât curat, la 100 de oameni este nevoie de un hectar de pădure. Altfel spus, avem nevoie de 100 mp pe cap de locuitor. Iar noi avem doar 24 mp și ne mai și lăudăm cu asta!”, spune biologul.

Bârlădenii, sufocați de autoturisme și de mașini de tonaj greu

Profesorul mai susține că nu zona industrială este principala sursă a gazelor cu efect de seră, așa cum se vehicula până nu demult, ci traficul auto. La acest capitol, cele care ne produc cele mai mari necazuri sunt mașinile de tonaj greu.
„Construirea unei centuri ocolitoare se impune cu prioritate. Nu mai trebuie amânat. Ar trebui avută în vedere și înlocuirea autobuzelor cu troleibuze în transportul local. Motorul acționat electric nu consumă oxigen și nu generează gaze cu efect de seră. S-a constatat că gazele de eșapament emise de motoarele Diesel conțin nu numai astfel de gaze, ci și substanțe cancerigene precum azbestul, arseniul și iperita”.

Ce sunt gazele cu efect de seră și cum ne pot nenoroci?

Razele soarelui străbat atmosfera și încălzesc mai întâi suprafața uscatului și a apei. Incălzirea atmosferei se realizează de jos în sus, din căldura purtată de radiațiile infraroșii reflectate de suprafața continentelor și a oceanelor. Acestea urcă în păturile superioare și se pierd în spațiul cosmic.
Desfășurarea circuitului căldurii este perturbată de așa-numitul efect de seră. Unele componente gazoase din atmosferă depășesc concentrațiile normale. Este vorba de vapori de apă, dioxid de carbon, metan, oxizi de azot etc.

Ele se constituie ca o plapumă călduroasă care împiedică iradierea căldurii în spațiu. Este asemenea pereților transparenți ai unei sere, ce permit pătrunderea razelor soarelui, dar opresc ieșirea căldurii.
„Chiar dacă încălzirea planetei este un proces global, măsurile de prevenire trebuie efectuate prin acțiuni locale. De aceea, controlarea traficului rutier și plantarea de arbori trebuie să fie prioritatea număr unu a celor ce conduc orașul”, mai spune profesorul Vesel.

Copacii inhalează gazele nocive în locul oamenilor

Plantele verzi, în special arborii – sunt singurele organisme care folosesc drept hrană dioxidul de carbon, adică exact acea substanță care duce la apariția încălzirii globale, cea care îi omoară pe oameni.
Copacii trăiesc cu dioxidul de carbon, așa cum omul trăiește cu mâncare, apă și aer. Din reacțiile acestui proces, cunoscut sub numele de fotosinteză, se produce oxigenul prezent în atmosferă, fără de care viața pe Pământ ar fi imposibilă. Reducerea consumatorilor de emisii gazoase, adică a copacilor, a împins planeta într-o stare de criză. Nemaifiind copaci care să inhaleze „aerul poluat”, oamenii sunt cei care o fac în locul lor.

Domnilor edili, aceste argumente sunt suficient de convingătoare?

Copacii au un randament de 50 de ori mai mare în procesarea gazelor din atmosferă, comparativ cu plantele ierboase. Un hectar de pădure consumă într-o zi însorită de vară 280 kilograme de dioxid de carbon și generează 200 de kilograme de oxigen. Un arbore cu dezvoltare medie produce oxigenul necesar la trei oameni.
Frunzele copacilor rețin praful și fumul provocate de traficul rutier purificând aerul, iar vaporii de apă eliminați prin frunze în procesul de transpirație umezesc atmosfera.
Biologul Vesel explică: „Arborii dezinfectează aerul prin emanația de fitoncide, substanțe care distrug microbii diferitelor boli. Măsurătorile au arătat că într-o pădure găsim doar 500 de microbi la metrul cub de aer. În aerul dintr-un magazin din oraș sunt circa patru milioane. Suprafețele împădurite măresc gradul de ionizare al atmosferei de 5-10 ori, influențând pozitiv buna dispoziție și capacitatea de muncă a oamenilor. Efectul benefic al prezenței arborilor în oraș este dat și de umbra și răcoarea pe care coroanele acestora le oferă cu generozitate în zilele caniculare. Totodată, perdeaua de arbori de pe trotuare diminuează zgomotele străzii cu 10-18 decibeli”.

Read More