SUA ameninta Romania, gaze de sist si Rosia Montana

SUA santajeaza Romania: ”Ori lasati americanii sa extraga gaze de sist pentru a le vinde Europei dependente de gazul rusesc, ori va vom izola ca pe vremea lui Ceausescu si va lasam prada razboiului”

Politologul evreu american George Friedman este unul dintre acei analisti pe care ii asculta liderii politici si militari de la Washington. Director al  Stratfor, una din cele mai influente agentii de analiza din SUA, considerata de multi practic o firma privata a CIA, George Friedman, ii avertizeaza pe romani . Individul practic ne santajeaza si ne spune in fata, tradus, cam asa : ”ori puneti tara la bataie si ne dati gazele de sist si aurul de la Rosia Montana, ori veti avea soarta lui Ceausescu. Da, efectele asupra mediului sunt grave, dar asta e pretul pe care trebuie sa il platiti”. Rar mi-a fost dat sa aud la un asemenea nivel o abordare mai abjecta.

Dar sa ascultam ce zice:

”Americanii vin aici sa faca bani. Sunt multe feluri de a face bani si un mod sigur de a-i pierde: sa nu cunosti situatia, adica impredictibilitatea.

In ultimii ani, investitorii americani s-au saturat de Romania. exemplul care imi vine in minte e Rosia Montana. A devenit un simbol in comunitatea de investitori a ceea ce se poate intampla in Romania. Cred ca guvernul a inteles asta si faptul ca principalele voastre resurse sunt cele energetice si minerale.Trebuie sa va targuiti, dar odata incheiat targul, sa va tineti de el.”

“Daca un guvern incheie un contract, toate guvernele de dupa el trebuie sa il respecte. Daca nu, viabilitatea Romaniei ca tara independenta e amenintata. Romania are nevoie de investitori straini, nu are resursele sa se dezvolte singura. Capacitatea europenilor de a investi e limitata, chinezii au bani, dar isi aduc propria forta de munca, rusii au bani, dar nu au expertiza, americanii le au pe toate. Problema e acum domnia legii – un contract sa ramana un contract, sa nu se schimbe. Asa ca nu faceti targuri proaste, ca sa nu trebuiasca sa le schimbati.

In 6 luni – un an, investitorii vor incepe sa vina. Companiile americane urmaresc acum cu atentie Romania. Stim de o companie care vrea sa investeasca in energie si are nevoie de informatii. Din pacate, la voi aceste informatii sunt secrete, or nu poti aduce investitii cu informatii tinute in secret.

Gazele de sist sunt o arma care poate fi folosita pentru a evita razboiul. Rusia controleaza Europa prin gaze. Aveti nevoie de resurse alternative iar Romania e cea mai bogata in astfel de resurse. De aceea americanii sunt atat de interesati de resursele voastre.

Romania trebuie sa decida daca va permite exploatarea gazelor de sist. Ar fi minunat daca nu am avea nevoie de ele, dar data fiind pozitia strategica a Romaniei, exploatarea gazelor de sist e o problema strategica nationala. Gazul de sist limiteaza influenta ruseasca. Oricat de mult ar putea afecta mediul el ofera o solutie geopolitica. In situatia actuala a Romaniei, ar fi iresponsabil sa nu luati in considerarea exploatarea gazelor de sist.

Decizia trebuie luata acum”, ne atentioneaza analistul american “fiindca acum rusii taie energia Europei. Totul presupune un risc. Gazele de sist ar putea polua mediul, dar Rusia… Nimic din ce am construit nu a ramas fara consecinte asupra mediului. Romania vrea sa fie sigura ca restul Europei are suficient gaz ca sa nu poata fi santajata de rusi, altfel Romania va fi izolata, asa cum a fost in timpul Razboiului Rece.

Riscul ecologic e real, riscul geopolitic e si mai real. Pericolul ca Romania sa se intoarca la perioada cand era izolata de toata lumea, ca in timpul lui Ceausescu, trebuie luat in considerare.”

Read More

Rosia Montana Gold Corporation a poluat mediul

RMGC începe să piardă tot la Roşia Montană, anunţă organizaţia Alburnus Maior. Avizul de mediu pentru PUZ zona industrială, act fără de care RMGC nu-şi poate pune în operă planul de a extrage aur din Munţii Apuseni, a fost suspendat.
Tribunalul Bacău a admis pe data de 16.09.2015 cererile asociaţiilor Alburnus Maior, Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu şi Salvaţi Bucureştiul privind suspendarea efectelor juridice ale avizului de mediu pentru Modificare Plan Urbanistic Zonal – zona de dezvoltare industrială Roşia Montană (PUZ), se precizează în comunicatul de presă remis Epoch Times.
Avizul de mediu pentru controversatele exploatări pe bază de cianuri a fost emis de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Sibiu (ARPM Sibiu) în luna martie, 2011, iar acţiunea în justiţie pentru suspendarea acestuia a fost demarată în 2012. La solicitarea Roşia Montană Gold Corporation (RMGC), acţiunea a fost strămutată la Tribunalul Bacău. Compania a susţinut că amplele mişcări de protest împotriva exploatărilor pe baza de cianuri, ce se desfăşurau la acea dată la Cluj-Napoca, ar fi putut influenţa conştiinţa judecătorilor.
Hotărârea privind suspendarea are efecte chiar din momentul pronunţării, iar recursul nu suspendă efectele sentinţei – actul rămâne suspendat până la soluţionarea unui eventual recurs de către Curtea de Apel Bacău, mai informează organizaţiile de mediu.
În acest moment, Planul Urbanistic Zonal care reglementează zona industrială, fără avizul de mediu aferent nu produce niciun fel de efecte juridice. Prin urmare, nici proceduri subsecvente întemeiate pe acest act, precum obţinerea acordului de mediu şi emiterea autorizaţiei de construire nu se pot desfăşura în mod legal.
ONG-urile mai reamintesc că primele planuri de urbanism pentru Roşia Montană (Plan Urbanistic General şi Plan Urbanistic Zonal pentru Zona de Dezvoltare Industrială) au fost întocmite de către RMGC şi adoptate de Consiliul Local Roşia Montană în anul 2002. Acestea au stat la baza interdicţiei oricărei activităţi economice şi chiar celei de locuire pe suprafaţa preconizată ca necesară proiectului minier.
Schimbarea destinaţiei din zonă rezidenţială în zonă mono-industrială a avut drept urmare strămutarea parţială a populaţiei şi a unor clădiri publice precum şcoala sau dispensarul medical. Totodată, începând cu anul 2002, planurile de urbanism au blocat numeroase iniţiative locale de dezvoltare a unor afaceri private în turism, agricultură sau servicii.
În paralel cu acţiunea în justiţie pentru suspendarea avizului de mediu al ARPM Sibiu, a fost demarată de către aceleaşi asociaţii o acţiune pentru anularea actului.
La solicitarea Roşia Montană Gold Corporation, acţiunea a fost strămutată la Tribunalul Covasna. Pe data de 15.04.2014 Tribunalul Covasna a admis acţiunea şi a anulat avizul de mediu. Toate părţile adverse au declarat recurs, care se judecă la momentul de faţă de către Curtea de Apel Braşov. Suspendarea dispusă recent de Tribunalul Bacău produce efecte până la soluţionarea recursului de pe rolul Curţii de Apel Braşov, deoarece soluţia acestei din urmă instanţe vizează anularea irevocabilă a actului, deci eliminarea sa definitivă din circuitul juridic.
ONG-urile mai precizează că avizul de mediu în discuţie a fost emis de ARPM Sibiu în urma unei proceduri demarate în anul 2006. În tot acest timp a fost intens contestat de numeroşi localnici cât şi de organizaţii implicate în campania Salvaţi Roşia Montană. Cu toate acestea, de la emiterea sa până la o primă sentinţă de anulare a actului s-au scurs încă 4 ani. Deloc întâmplător, “legea specială” pentru Roşia Montană propusă de Guvernul Ponta în septembrie 2013 prevedea că dacă un act emis pentru desfăşurarea proiectului este anulat de instanţă, autoritatea emitentă are obligaţia de a emite unul nou în… 30 de zile.
“Planurile acestea de urbanism au reprezentat ani de zile o mare nedreptate pentru localnicii din Roşia Montană. O companie de minerit canadiană a venit şi s-a folosit de influenţa sa pentru a ne spune nouă, roşienilor că nu putem locui şi nu ne putem dezvolta comunitatea. Să fie învăţătură de minte pentru toate companiile de minerit că avizele lor obţinute, cel mai probabil ilegal, sunt bune pentru stors bani de la investitori, nu pentru dezvoltarea durabilă a munţilor Apuseni”, a declarat Eugen David, preşedintele Alburnus Maior.
“Guvernul are toate actele pe masă să câştige arbitrajul de la Washington. Gabriel Resources pretinde despăgubiri absurde după ce, prin numeroase procese câştigate, ani de-a rândul, noi am demonstrat că proiectul minier Roşia Montană este unul ilegal. Am depus aceste eforturi pentru a nu lăsa un proiect ilegal să avanseze, acum e vremea ca Guvernul să transforme aceste sentinţe în argumente convingătoare în faţa arbitrilor de la Centrul Internaţional pentru Rezolvarea Disputelor de Investiţii al Băncii Mondiale”, a declarat Ştefania Simion, din partea echipei juridice Alburnus Maior.

Read More

Unde este marele tezaur al lui Nicolae Ceausescu?

În anul 1982, România are o datorie externă de 11 miliarde de dolari. George Soros ocupa o poziție influentă, în acel moment, în cadrul FMI. Soros a făcut o serie de activități speculative dezastruoase pentru România. El va fi implicat și în declanșarea evenimentelor din decembrie 1989.

După aceste operațiuni speculative, România intră într-un blocaj financiar și în imposibilitatea de a mai face plăți. Ceaușescu surprinde pe cei de la FMI, prin angajamentul pe care-l face, în anul 1985, de a plăti toată datoria externă, înainte de termen.

Prin operațiuni speculative făcute cu România, Soros a obținut un profit personal de 1,1 miliarde lire sterline. Pentru că s-a angajat să plătească în avans datoria externă, contra României se vor impune sancțiuni.

În martie 1989, România după ce și-a achitat datoria externă, dispunea de 3,9 miliarde de dolari și avea bani de recuperat de la alte țări, creanțe, de 8 miliarde de dolari.

Unde au dispărut acești bani?

În noaptea de 17-18 decembrie 1989, un avion a plecat în cel mai secret mod, de pe Otopeni, cu destinația Teheran. Avionul avea la bord 24 de tone de lingouri de aur.

În 4 ianuarie 1990, avionul revine în România, fără încărcătură. Această cursă spre Teheran, ca și încărcătura, au fost consemnate în documentele aeroportului Otopeni.

După anul 1990, nu s-au făcut investigații cu privire la acest misterios transport. Nu s-a dorit sau nu s-a putut face mai mult? Pentru a nu mai depinde de FMI, Ceaușescu se asociază cu Iran, Libia și China și crează o instituție bancară, numită BRCE, Banca Română de Comerț Exterior.

Cele patru țări își acordau împrumuturi cu o dobândă foarte mică. În anii 80, FMI deținea o rezervă de 2996 de tone de aur. Cu un asemenea tezaur, FMI își permitea să acorde împrumuturi și să facă jocurile în economiile țărilor care se împrumutau.

În anii 80, România avea 6000 de tone de aur, echivalentul de azi a 250 miliarde de euro. Pe lângă aur, România mai dispunea și de argint și alte rezerve de minerale.

În anul 1980, BRCE este integrată în Bancorex, care va da faliment în anul 1999. România a plătit găurile financiare făcute de Bancorex, către o bancă austriacă, în valoare de 4 miliarde de dolari.

Rămân câteva întrebări. Misteriosul transport din 17-18 decembrie a fost unul comercial sau de altă natură? Ce s-a întâmplat cu creanțele de 8 miliarde de dolari pe care România trebuia să le primească? Mai are România cele 6000 de tone de aur, din vremea vechiului regim?

Read More

Legendarul tren nazist plin cu aur si bijuterii

Guvernul polonez i-a avertizat joi pe căutătorii de comori caă trenul nazist care a fost descoperit lângă un oraş din sud-vestul ţării ar putea fi minat şi ar putea conţine materiale periculoas.
După ce s-a confirmat oficial că legendarul tren nazist chiar există lângă oraşul Walbrzych, numeroşi căutători de comori au împânzit zona, sperând să găsească trenul despre care legendele spun că ar fi plin cu aur şi bijuterii. Oraşul se află la 10 km de graniţa cehă, într-o zonă cunoscută pentru minele de cărbuni.
Locul descoperirii a fost ţinut secret, însă informaţii neoficiale spun că trenul s-ar găsi la nord de Walbrzych, într-un tunel a cărui intrare a fost aruncată în aer de nazişti acum peste şapte decenii.

Read More

Discul Cerului contine aur din Carpatii Romaniei

Cea mai veche reprezentare a astrelor cunoscută până acum, un disc pe care sunt reproduse în aur Soarele, Luna și stelele, a fost descoperită lângă localitatea Nebra din Germania. Obiectul are o poveste fascinantă și taine care țin de istoria strămoșilor noștri.

Un obiect rotund, de mărimea unui disc de vinil, decorat cu un simț artistic deosebit și cu foiță de aur atent lucrată, a fost găsit în anul 1999 de căutătorii de comori din Germania, în apropierea unui observator astronomic antic. Este una dintre cele mai fascinante descoperiri arheologice din ultimii ani, nu doar prin importanța sa majoră, ci și prin povestea plină de aventuri prin care a trecut. Studiat în amănunțime la Institutul Halle pentru Cercetări Arheologice din Germania, s-a dovedit că discul din bronz și aur a fost realizat prin anii 1600 î.H. și este cea mai veche reprezentare a cerului descoperită până acum. Discul de culoare verde este decorat cu elemente din foiță de aur care închipuie Soarele sau Luna plină, Luna nouă și 23 de stele care par așezate la întâmplare. Între cele din urmă a fost identificat doar un un grup de șapte stele care par să reproducă poziția constelației Pleiadelor. La marginea discului este adăugată o bandă curbată și subțire din aur care ar putea reprezenta linia orizontului.

Agenții poliției și-au pus viața în joc să recupereze discul

Descoperirea și recuperarea Discului Cerului din Nebra este o poveste plină de mister și suspans, cu urmăriri ca în filmele polițiste și agenți secreți. El a fost descoperit în anul 1999 de către doi căutători de comori, înarmați cu aparatură de detectare a metalelor prețioase. Cei doi cunoșteau legenda locurilor pline de comori din apropierea orașului Nebra și se așteptau la o descoperire epocală, mai ales că în apropiere se află cel mai vechi observator astronomic din Europa, un fel de Stonehenge al Germaniei. După ce l-au descoperit, jefuitorii l-au ascuns o perioadă, apoi au încercat să îl vândă pe piața neagră a colecționarilor de antichități. Astfel, discul a ajuns în mâna unor anticari cu experiență care i-au avertizat că el este de fapt proprietatea statului Saxonia și ar trebui predat autorităților. În cele din urmă, un agent al poliției elvețiene, care s-a dat drept colecționar, a reușit să dea de urma discului, iar profitorii au fost arestați după o urmărire ca în filme în subsolul unui bar din Baden.

Discul Cerului conține aur din Carpații României

Celebrul disc s-a întors acasă, în Germania, unde a fost studiat în amănunțime. Cercetătorii de la Institutul Halle consideră că este cea mai veche reprezentare a cerului cunoscută până acum și că a funcționat ca un instrument de calcul al timpului, ca un calendar. Datează, probabil, din epoca Bronzului, când agricultorii din acele vremuri își construiau temple monumentale pentru a marca solstițiile de vară și de iarnă. Multe dintre ele pot fi văzute și azi, așa cum este Stonehenge în Marea Britanie sau Newgrange în Irlanda. Templul similar din Germania, de lângă Nebra, este însă și mai vechi, ridicat probabil în jurul anului 5.000 î.H. Profesorul Wolfard Schlosser de la Universitatea din Bochum a demonstrat că poziția soarelui pe discul din Nebra descrie călătoria lui de la solstițiul de vară la cel de iarnă, adică 82 de grade de-a lungul orizontului. Fascinant este faptul că, strict deasupra Europei centrale, soarele descrie într-adevăr un arc de 82 de grade.

Uimitoare este și compoziția discului, făcut din bronz de proveniență locală, dar decorat cu elemente din aur adus din Carpați. Se știe că aurul din țara noastră are o compoziție unică, deoarece conține stibiu și telur. În vremurile vechi, străbunii noștri foloseau aurul doar pentru obiecte de cult, considerându-l înzestrat cu proprietăți magice, de proveniență divină. Aceeași semnificație a fost moștenită mai târziu și de geto-daci, care lucrau aurul cu o venerație nemaiîntâlnită decât la egiptenii antici. Metalul de o frumusețe rară, care îi putea pune în legătură cu zeii, era firesc să fie folosit la cele mai importante obiecte legate de astre de către populațiile vechi din Germania. Există dovezi că aurul Carpaților a ajuns nu doar în regiunile vecine, ci și în templele din Abydos, Egipt, și chiar în Troia cântată de Homer.

Read More

Canadienii extrag aurul din Muntii Apuseni. Nou proiect aurifer

România deschide porțile pentru un nou proiect minier condus de canadieni, care își propun să extragă aur și cupru din Munții Apuseni.
Proiectul este localizat în Valea Rovina, în sudul Munților Apuseni, la 20 de kilometri de Roșia Montană.
Agenția Națională pentru Resurse Minerale a oferit companiei canadiene Carpathian Gold Inc. o licență pe 20 de ani pentru a exploata aurul și cuprul din Valea Rovina.
Este pentru prima dată când România încredințează o licență de minerit pentru metale fără implicarea unei companii deținute de stat. În cazul Roșia Montană, de exemplu, licența este deținută de Roșia Montană Gold Corporation, ai cărei acționari sunt compania canadiană Gabriel Resources (80,69% din totalul acțiunilor) și compania minieră de stat Minvest Deva (19,31% din capital).
La anunțul veștii, acțiunile Carpathian Gold Inc. au explodat la bursă și au crescut cu 200%.
Compania din Toronto va lucra prin subsidiara Samax Romania S.R.L., firmă pe care o deține în totalitate. La ora actuală, Samax realizează o analiză a proiectului, a anunțat Carpathian într-un comunicat de presă.
Compania mai menționează că licența va intra în vigoare după ce va fi analizată de mai multe ministere din Guvern și după ce va fi publicată în Monitorul Oficial.
Valea Rovina se află în Munții Metaliferi, în sudul Munților Apuseni, în zona cunoscută drept Patrulaterul de Aur, una dintre cele mai bogate regiuni miniere din Europa.
Carpathian Gold Inc. este o companie minieră a cărei afacere principală este exploatarea unei mine de aur la Riacho dos Machados, în Brazilia.

Read More

Tezaurele de comori sustrase din Sarmizegetusa Regia

Tribunalul Hunedoara a pronunţat sentinţa în dosarul penal în care patru hunedoreni au fost anchetaţi pentru furtul şi traficarea a trei tezaure de bijuterii şi monede antice, în valoare de aproape patru milioane de euro. Hunedorenii au fost condamnaţi la închisoare şi la plata despăgubirilor.

Magistraţii Tribunalului Hunedoara au pronunţat sentinţa într-un dosar al traficanţilor de tezaure dacice, sustrase din siturile vechilor cetăţi dacice din Munţii Orăştiei şi Sebeşului. Instanţa de fond i-a condamnat pe Liviu Darius Baci şi Mircea la câte şapte ani şi patru luni de închisoare şi trei ani interzicerea anumitor drepturi. Florin Sebastian Zvîncă a primit o pedeapsă de patru ani de închisoare, iar Romică Hîndorean a primit o condamnare de şase ani şi patru luni. Soluţia Tribunalului Hunedoara nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare. Magistraţii au dispus obligarea lui Liviu Darius Baci şi Mircea Mihăilă de a returna obiectele de patrimoniu furate sau contravaloarea lor în bani. ”Obligă pe inculpaţii Liviu-Darius Baci şi Mircea Mihăilă, în solidar, să restituie părţii civile Statul Român, prin Ministerul Culturii, tezaurul alcătuit dintr-un număr de 3.572 monede Lysimach şi Pharnakes, din aur, sau să plătească părţii civile contravaloarea acestora, în sumă de 3.771.950 euro.

Obligă pe inculpaţii Darius-Liviu Baci şi Mircea Mihăilă, în solidar, să plătească părţii civile Statul Român, prin Ministerul Culturii, suma de 22.600 euro, reprezentând valoarea compensaţiei echitabile plătită de partea civilă pentru recuperarea unui număr de 28 monede Lysimach, din aur. Constată că partea civilă Statul Român a recuperat: un număr de 28 monede Lysimach, din aur; tezaurul alcătuit din 35 denari romani din argint şi o tetradrahmă, precum şi tezaurul alcătuit dintr-un colier cu pandantive şi doi cercei, din aur”, a informat Tribunalul Hunedoara. Darius Baci, Mircea Mihăilă, Florin Zvâncă şi Romică Hândorean au fost trimişi în faţa instanţei Tribunalului Hunedoara în toamna anului 2012. Cei patru inculpaţi au fost judecaţi în stare de libertate, iar procurorii au stabilit că ar fi produs un prejudiciu de circa patru milioane de euro. Darius Baci este acuzat de de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, furt calificat, fals în declaraţii şi spălare a banilor, Mircea Mihăilă a fost trimis în judecată pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, furt calificat, spălare a banilor şi conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0.80 gr./l alcool pur în sânge, Florin Zvâncă este acuzat de fals în declaraţii şi spălare a banilor, iar Romică Hândorean a fost judecat pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, spălare a banilor şi operaţiuni de export ilegal de bunuri culturale ce fac parte din patrimoniul cultural naţional. Bani negri din tezaurele Sarmizegetusei Potrivit procurorilor, în perioada 1998 - 2009, cei patru au desfăşurat activităţi sistematice de detecţii şi săpături neautorizate în situl arheologic Sarmizegetusa Regia în urma cărora au sustras şi valorificat ilegal pe piaţa neagră a antichităţilor mai multe tezaure arheologice, pierdute pentru Patrimoniul Cultural Naţional. Cel mai valoros tezaur, în valoare de 3.794.550 euro, a fost alcătuit din 3600 monede Lysimach, Pharnakes şi Asander, care reprezentau 30 de kilograme, din aur. Bunurile au fost furate în august 1998, din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, punctul Şesu Căprăreţei, iar la data trimiterii lor în judecată, doar 28 de monede Lysimach erau recuperate.


Un alt tezaur traficat de cei patru, potrivit procurorilor, a fost estimat la 100.000 euro, fiind alcătuit dintr-un colier cu pandantive şi doi cercei din aur. Acesta a fost sustras în perioada 2002 - 2003 din situl cetăţii dacice de la Căpâlna, judeţul Alba. Colierul şi pandantivele au fost recuperate şi depuse în colecţiile Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia. Cei patru au mai fost acuzaţi şi de traficarea unui tezaur de 35 de denari romani din argint şi o tetradrahmă, descoperite în anul 2000 din punctul arheologic Dâncu Mare. Bunurile au fost recuperate şi se află la muzeul din Alba Iulia. Condamnă pe inculpatul Baci Darius Liviu, la: 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat; 4 (patru) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat; 1 (un) an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii,; 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor, contopeşte pedepsele stabilite şi aplică inculpatului Baci Darius-Liviu pedeapsa cea mai grea, de 5 (cinci) ani închisoare şi 3 (trei) ani interzicerea drepturilor, la care adaugă un spor de 2 (doi) ani şi 4 (patru) luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 7 (şapte) ani şi 4 (patru) luni închisoare şi 3 (trei) ani interzicerea drepturilor. Condamnă pe inculpatul Mihăilă Mircea, la: 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat; 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat; 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor, contopeşte pedepsele stabilite şi aplică inculpatului Mihăilă Mircea pedeapsa cea mai grea, de 5 (cinci) ani închisoare şi 3 (trei) ani interzicerea drepturilor, la care adaugă un spor de 2 (doi) ani şi 4 (patru) luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 7 (şapte) ani şi 4 (patru) luni închisoare şi 3 (trei) ani interzicerea drepturilor. Condamnă pe inculpatul Zvîncă Florin-Sebastian, la: 8 (opt) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii; 4 (patru) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor, contopeşte pedepsele stabilite şi aplică inculpatului Zvîncă Florin-Sebastian pedeapsa cea mai grea, de 4 (patru) ani închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor. Condamnă pe inculpatul Hîndorean Romică, la: 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat; - 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor; 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de efectuare de operaţiuni de export ilegal, contopeşte pedepsele stabilite şi aplică inculpatului Hîndorean Romică pedeapsa cea mai grea, de 5 (cinci) ani închisoare şi 3 (trei) ani interzicerea drepturilor, la care adaugă un spor de 1 (un) an şi 4 (patru) luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 6 (şase) ani şi 4 (patru) luni închisoare şi 3 (trei) ani interzicerea drepturilor. SURSA: Tribunalul Hunedoara. Potrivit procurorilor, banii primiţi de inculpaţi în urma traficului de obiecte de patrimoniu au fost „spălaţi” astfel. „Pentru reciclarea sumei de 3.000.000 mărci germane, rezultată din valorificarea tezaurului sustras, inculpaţii au achiziţionat o spălătorie auto (ulterior modernizată şi împrumutată frecvent cu titlu de aport asociat), două parcuri auto cuprinzând 20 de autoturisme de lux, 33 de parcele de teren în intravilanul municipiului Deva, acţiuni bancare, o vilă cu piscină, apartamente în municipiul Deva. Aceştia au petrecut vacanţe în Europa de vest, Tunisia şi Japonia etc.”, informa Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Vă recomandăm şi: Kosoni din aur proveniţi din tezaurele de comori sustrase din Sarmizegetusa Regia au fost repatriaţi din Belgia Trei kosoni din aur au fost recuperaţi din Belgia de autorităţile statului român. Monedele dacice fac parte dintr-un tezaur furat de braconieri din Sarmizegetusa Regia. Ce făceau dacii cu banii şi de ce nu îi foloseau niciodată pentru comerţ? Secretele monedelor Koson din aur, descoperite în Sarmizegetusa Regia
Cele mai importante tezaure monetare descoperite în România provin din antichitate.
Kosonii din aur au fost găsiţi doar pe teritoriul vechii Dacii, în schimb cele mai multe dintre piesele monetare scoase la iveală în urma săpăturilor arheologice sunt monede de import. Dacii nu erau interesaţi de folosirea banilor în comerţ, potrivit istoricilor.
Copilul care a descoperit o comoară de galbeni în valoare de 500.000 de euro 
Flavius are 11 ani şi se poate considera unul dintre cei mai norocoşi copii din satul hunedorean Ocolişu Mic de la poalele cetăţilor dacice. A dat peste o comoară de galbeni, în valoare de aproape 500.000 de euro, însă nu s-a gândit nicio clipă la valoarea ei. S-a bucurat doar de descoperire şi a dat banii familiei, care i-a predat apoi autorităţilor.

Read More

Tone de aur au fost furate din Romania

În ultima cu o sută de ani, armatele „aliate“ sau de ocupaţie au jefuit cumplit ţara. Nemţii şi ruşii sunt în topul celor care au luat cele mai multe bunuri de pe teritoriul României. De altfel, tezaurul României a fost rechiziţionat de ruşi. Valoarea pierderilor se ridică la aproape 100 de tone de aur.

Spaţiul carpato-danubiano-pontic a fost mereu un ţinut bogat, plin de resurse, râvnit încă din perioada antichităţii. Secole de-a rândul, diferite populaţii angrenate fie în procese de migraţie, fie mari imperii în plină expansiune, au jefuit cumplit acest teritoriu.    Chiar şi după cristalizarea României moderne, la mijlocul secolului XIX, jafurile au continuat. Primul Război Mondial a adus pe teritoriul ţării trei armate de ocupaţie, doar Moldova rămânând liberă.    Cel de-al Doilea Război Mondial i-a adus pe ”aliaţii” germani şi mai apoi ruşi, care la rândul lor au secătuit rezervele naţionale. Cea mai importantă pierdere din ultima sută de ani a României rămâne însă tezaurul naţional, rechiziţionat de bolşevici. Conţinea în jur de 95 de tone de aur.

Jafurile nemţeşti în Muntenia şi Oltenia

În anul 1916, România participa la Primul Război Mondial în tabăra Antantei, adversară a Puterilor Centrale, din care făcea parte Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria şi Turcia. După ofensiva din Ardeal, armata română era obligată să se retraga în faţa unei uriaşe contraofensive germane şi austro-ungare din vest, dar şi a unei ofensive bulgare din sud prin Dobrogea. În urma bătăliilor de pe Valea Jiului, frontul românesc a fost rupt.

Fără ajutor din partea aliaţilor, românii au rămas singuri în faţa unui adversar mult prea numeros. La 6 decembrie 1916, Bucureştiul cade în faţa trupelor de ocupaţie germane. Armata, Guvernul, dar şi numeroşi refugiaţi se retrag în Moldova. Germania era deja de doi ani în război, din 1914. Îmbelşugata Românie, aflată pe un loc fruntaş la aceea vreme în clasamentul economic al statelor europene, reprezenta un paradis.    ”Bucureştiul e descris de Alfred von Olberg ca «un mare oraş, curat şi modern. Străzile principale asfaltate, cele secundare pavate, numeroase clădiri de stat şi publice, vile magnifice, hoteluri foarte bine întreţinute, multe restaurante ademenitoare şi cafenele extraordinar de elegante, cele mai multe în stilul caracteristic parizian, tramvaie electrice,tramvaie cu cai pe liniile mai puţin importante, pe scurt un oraş modern– desigur ici şi colo cu influenţe orientale». Un oraş care îl frapează pe feldmareşalul von Mackensen”, scria în articolul ”Din vremea ocupaţiei Bucureştilor(1916-1918)” istoricul bucureştean Ioan Bulei.

Nemţii au instituit rapid instituţii şi organisme ocupate în principal cu jefuirea sistematică a zonelor româneşti. Practic, aşa cum arată istoricul Ioan Bulei în lucrarea sa, se rechiziţiona totul. Inclusiv acoperişurile metalice, clopotele de la biserici sau clanţele de la uşi.    ”Pentru nevoile războiului, ocupanţii rechiziţionează şi cupru şi aramă. Aşa se ia coronamentul de aramă al Palatului Justiţiei, înlocuindu-se cu o simplă tinichea. În pericol ajung acoperişurile de aramă ale unora din monumentele istorice ale ţării: Biserica Domnească din Curtea de Argeş, Mitropolia din Târgovişte…. Cu numeroase intervenţii la Mackensen se reuşeşte salvarea lor. Mai greu e cu salvarea clopotelor”, scria Ioan Bulei. Până la instaurea disciplinei, mai multe case sunt jefuite de soldaţii germani, inclusiv cea a lui Take Ionescu.    Jaful a fost sistematic. Nemţii şi aliaţii lor austro-ungari au prădat cumplit teritoriul ocupat. Statisticile oferite de istoricul bucureştean sunt grăitoare. „În timpul ocupaţiei, germanii sărăcesc cu totul ţara ocupată. Germania şi Austro-Ungaria, în vremea ocupaţiei, transportă pe teritoriul lor 2,3 milioane de tone de alimente şi nutreţ, 100.000 de vagoane cu cereale, păstăi, marmeladă, peşte, articole de lux, săpun. Câmpurile de petrol vitale pentru Puterile Centrale furnizează 1.478.765 tone de ţiţei. Practic, economia românească e prădată”, scrie Bulei. De altfel, generalul von Mackensen mărturiseşte sincer, după acest jaf că ”N-aş vrea să fiu ministru de Finanţe al României în deceniile următoare, dar nici contribuabil român”.

Bulgarii se pregăteau să fure până şi moaştele

În aceeaşi perioadă, armata bulgară de ocupaţie se îndeletnicea şi ea cu jaful în Bucureşti. Istoricii vorbesc de atitudinea curtenitoare a ofiţerilor germani şi de interdicţiile superiorilor în rândul soldaţilor de a agresa civilii sau de a se deda la violuri şi jafuri. Tot din articolul specialistului Ioan Bulei, ”Din vremea ocupaţiei Bucureştilor(1916-1918)”, se arată că ofiţerii germani au reuşit să îi împiedice pe soldaţii bulgarii să fure până şi moaştele din biserici sau clădirea Academiei.    Prima tentativă a fost cea de jefuire a Academiei. ”În două rânduri germanii intervin pentru salvarea unor valori culturale şi simbolice ale Bucureştiului. În noapte de 22 spre 23 ianuarie 1917, mai mulţi ofiţeri bulgari se introduc în Academia Română şi încep să ia documente din fondul acesteia pe motiv că ele fuseseră furate de români în campania acestora din 1913 din Bulgaria”, preciza istoricul. În al doilea rând, soldaţii bulgari au vrut să fure moaştele Sfântului Dumitru de la Mitropolie. Aceştia au tăbărât, după cum arată mărturiile de epocă, pe sergentul care asigura paza, l-au legat şi au furat racla cu moaştele. Moaştele au fost readuse la Bucureşti de o companie de de cavalerie germană trimisă după acestea.

Tezaurul României, furat de bolşevici

În aceeaşi perioadă tulbure a ocupaţiei germane, România a fost jefuită cumplit până şi de aliaţi. Tezaurul României, dus spre păstrare la Kremlin, în Rusia, a fost rechiziţionat de revoluţionarii bolşevici care tocmai îl asasinaseră pe ţarul Nicolae al II lea şi instaurau dominaţia sovietelor în Rusia. Nesiguranţa frontului în Moldova şi cuceririle Puterilor Centrale în restul ţării i-a făcut pe reprezentanţii Guvernului să se gândească la o retragere în Rusia.    În aceste condiţii, s-a pus problema oferirii spre păstrarea a tezaurului naţional ruşilor. S-a pus şi problema păstrării acestuia la Londra, dar rutele erau nesigure din cauza războiului şi dinstanţa mare. Mihail Romaşcanu, un istoric român din 1934, explică în lucrarea ”Tezaurul român de la Moscova” cum s-a făcut predarea uriaşului tezaur în mâinile ruşilor. Din lucrarea acestuia reiese că la 12 decembrie 1916 Consiliul de Miniştrii autoriza acest transfer, după ce reprezentantul Rusiei, generalul Mossoloff, preciza că va semna protocolul de primire-predare între statul român şi cel rus.

”Ministrul Rusiei la Iaşi, generalul A. Mossoloff, care înlocuia pe domnul Poklewsky Koziell chemat în ţară pentru un concediu mai îndelungat, comunicase prin nota nr. 148 din 11 decemvrie 1916 ministrului de finanţe român că este autorizat telegrafic să semneze protocolul relativ la încărcarea într-un tren special a tezaurului Băncii Naţionale, adăugând că guvernul rus garantează integritatea lui atât în timpul parcursului, cât şi pe tot timpul cât depozitul va rămâne la Mosova”, se arată în lucrarea lui Mihail Romaşcanu. Tot prin prisma documentelor vremii se arată că tezaurul românesc a fost încărcat în vagoane şi a fost dus în Rusia în două tranşe. Prima între 12 şi 14 decembrie 1916, din gara Iaşi, şi cel de-al doilea la 18 iulie 1917. Practic, în urma primului transport, statul român a trimis în Rusia o avere colosală.

Era vorba de peste 300 de milioane de lei aur, plus bijuteriile Reginei Maria în valoare de 7 milioane de lei aur. ”Valoarea totală a tezaurului în aur efectiv compus din monete diferite şi lingouri era de 314.580.456,84 lei aur. În afară de tezaurul Băncii Naţionale se mai încărcase a treia zi (14/27 decembrie 1916) în vagonul nr. 225.692 I-O B, încă două casete conţinând bijuteriile M.S. Regina Maria şi a căror valoare era de 7.000.000 lei aur. Casetele purtau sigiliile Băncii Naţionale şi toate erau intacte”, scria Romaşcanu. S-a semnat şi un protocol în trei exemplare.    Erau în total 17 vagoane cu aur şi monezi din aur. Al doilea transport din 1917 consta în alte 24 de vagoane cu valori ale Băncii Naţionale, Casei de Depuneri şi ale altor instituţii publice. Valoare stocată în aceste vagoane era evaluată la 1.594.836.721,09 din partea Băncii Naţionale, plus încă 7,5 miliarde lei aur din partea celorlalţi depozitanţi. La acestea se adăugau opere de artă şi alte obiecte extrem de valoroase. După instaurarea dictaturii bolşevice, autorităţile române au încercat să mute tezaurul în Statele Unite, purtând numeroase tratative în acest sens.

Prea târziu însă: armata română trecea Prutul la 20 ianuarie 1918 în ajutorul Basarabiei, iar la 26 ianuarie Rusia, prin intermediul lui Troţki, rupea relaţiile cu România. Tezaurul a fost sechestrat în Rusia. Aproape 96 de tone de aur românesc se aflau în Rusia bolşevică. ”Trotzki declara că el (n.r. tezaurul) nu va putea fi obţinut de «oligarhia română». Consiliul Comisarilor Poporului îşi lua asupra sa răspunderea de a conserva şi a preda în mâinile poporului român toate valorile noastre depozitate la Moscova. Aceeaşi dispoziţie se aplica şi celorlalte depozite româneşti aflate la băncile din Rusia. Tezaurul român încredinţat în paza şi păstrarea Rusiei a fost confiscat de bolşevici”, scria în lucrarea sa Constantin Romaşcanu.    În 1935, la presiunea autorităţilor româneşti şi marilor puteri europene, a fost adusă o parte din tezaur, cu 17 vagoane la gara Obor. Gheorghe Paraschivescu, reprezentantul României, nota în inventarul său, însă, că ruşii nu au predat aur, bijuterii sau alte obiecte de valoare. În 1956, după instaurarea comunismului, o altă parte a tezaurului a fost retrocedată. De acestă dată transportul a fost mai consistent, fiind aduse bijuterii, obiecte de artă, cărţi, vase din aur, tapiserii şi alte obiecte valoroase. Printre acestea se aflau şi celebrul tezaur de la Pietroasele. Era totuşi o mică parte din uriaşul tezaur depozitat la Kremlin. O altă retrocedare a avut loc în 2008. O mare parte din tezaur a rămas însă în Rusia, problema tezaurului rămânând şi astăzi spinoasă şi parţial cunoscută, fără confirmări şi rapoarte oficiale.

Jefuiţi de aliaţi şi prieteni

Seria jafurilor a continuat şi aproape de mijlocul secolului XX. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, România, ca aliat al Germaniei, a furnizat cantităţi impresionante de combustibil şi alimente armatei naziste. Mai mult decât atât, într-o vreme statul român plătea întreţinerea soldaţilor germani staţionaţi în România. Mai precis se cheltuiau 100 de milioane de lei lunar, din 1940 până în 1942, pentru întreţinerea acestor trupe, o adevărată avere în aceea perioadă. După întoarcerea armelor, în 1945, au venit trupele sovietice, acum aliate, pe teritoriul României. Există o întreagă literatură cu mărturii ale supravieţuitorilor privind jaful făcut de trupele ruseşti pe teritoriul României greu de cuantificat în cifre.

Read More

Pestera lui Zamolxis, legenda sau adevar istoric?

La patru ore de mers cu maşina din Bucureşti, lângă comuna gorjeană Polovragi, în Munţii Căpăţânii, se găseşte una dintre cele mai mari cavităţi stâncoase din ţara noastră. Speologii încă nu i-au găsit capatul, iar legenda spune că ieşirea e tocmai în Transilvania, la Sarmisegetuza.

O zi “cheltuită” ca să vizitezi o peşteră în care legenda spune că a trăit un zeu pare o investiţie bună. Caverna de la Polovragi este cu adevărat o minune despre care puţini români au aflat. Cei 25.000 de vizitatori care au intrat anul trecut în scobitura de kilometri a stâncii o fac mai mult din întâmplare. Muzeografii de la Muzeul Gorjului recunosc sincer că turiştii au descoperit caverna doar după ce în zonă s-a deschis Transalpina, drumul auto care trece prin Parâng şi leagă Gorjul de Alba.

Deşi nu are „camere” spectaculoase de peste o sută de metri înălţime cum are peştera Skocjan din Slovenia, grota gorjeană este una dintre cele mai lungi din Europa cu peste 10,3 km şi specialiştii nu sunt siguri dacă i-au dat de capăt.

Pe drumul spre Zamolxis sar păstrăvii din râul Olteţul

Dacă se porneşte din Bucureşti, ca să se ajungă la destinație, se merge spre Râmnicu Vâlcea, se trece de Horezu şi apoi va ieși, undeva în cale, şi localitatea Polovragi. Se poate ajunge uşor şi fără automobil. Dacă se ia autobuzul spre Târgu Jiu, trebuie doar să se ceară la șofer o staţie în comuna cu pricina aşezată la poalele masivilor Capăţânii şi Parâng. Odată ce se ajunge în localitate, mai întâi se dă o raită pe la mânăstire. E din secolul XVII şi e realizată în stil bizantin.

Nu e mare aşa că se bifează rapid vizitarea ei! După ce se ieşe din Casă Domnului, urmează drumul forestier spre grota unui alt zeu. Sună bine! Până la destinație e timp să se admire drumul spre casa lui Zamolxis, peisajele din Cheile Olteţului sunt magnifice. Râul cu acelaşi nume îi însoţeşte zgomotos pe temerari pe partea stângă a potecii. Tot în amonte urcă şi păstrăvii care sar uneori din apă ajutaţi de micile cascade formate de pietrele din albie. Peisajul te fură, aşa că nici nu nu-ţi dai seama că ai şi ajuns la peşteră.

Acasă la zeul dacilor Din cei 10 km ai peşterii doar vreo 900 de metri sunt accesibili publicului, în rest doar speologii au acces. În grotă este cald şi umed (temperatură constantă este de 9 grade Celsius şi umiditate medie de vreo 90%, spune ghidul).

Acum se trece la poze, cine are un aparat mai performant e fericit, şi la “uau, ce ciudat e”! Dar pentru a depăşi gardul trebuie să se plătească şi o taxă de 5 lei de persoană (complexul e deschis doar de vineri și până duminică, între orele 11.00-17.00) Locul are o încărcătură emoţională de excepţie deoarece a fost de-a lungul timpului un refugiu pentru daci, vraci şi călugări.

În interior îţi atrage atenţia:

• scaunului lui Zalmoxis – piatra pe care se spune că stătea zeul

• cuptoarele – unde ardeau dacii planta polvraga

• pictura realizată de către un călugăr în tehnica negru de fum, reprezentând simbolul morţii. Autorul acestui desen ciudat este preotul Pahomie care, în anul 1607, a stat aici, în beznă, alături de vietăţile subpământene, vreme de şaşe luni.

• Izvorul Speranţelor, din spatele căruia se întrezăreşte Maica Domnului cu Pruncul în braţe

• Bolta însângerată

• Camera Albă

• Bolta Divină

Cam vreo 45 de minute durează traseul până se ajunge iar la ieşire. Înainte de a spune “la revedere” ghidul aminteşte vizitatorilor că pe vârful de deasupra se găsesc ruinele unei cetăţi dacice, despre care se spune că a fost cetatea lui Zamolxis, cetate la care se ajunge după un traseu de aproximativ 20 de minute de mers prin pădure. Datorita oxigenului eliminat din apă (umiditatea este foarte mare), aerul îţi dă o energie nemaiîntâlnită aşa că noul drum pare floare-la-ureche. LEGENDELE

Casa lui Zamolxis În Peştera Polovragi sunt urme ale folosirii sale drept turnătorie de metale de către daci, iar o legendă spune că aici s-ar fi refugiat Zamolxis. Legătură cu realitatea este că deasupra peşterii se află o cetate geto-dacică. Chiar se spune că aici încă mai trăieşte Zamolxis, iar picăturile ce se preling din ţurţurii de piatră sunt lacrimile vărsate de el după cucerirea Daciei.

Planta magică care dă numele grotei În peşteră, vracii daci şi cei de dinaintea lor prelucrau o plantă rară, numită povragă, polvragă sau polovragă, întrebuinţată în popor ca remediu împotriva bolilor. Ieşirea, la Sarmisegetuza Alt mit ar fi că ieşirea din peşteră se află tocmai în Transilvania. Deocamdată lungimea acestei peşteri atinge 10 km şi cercetările continuă. Aurul Unul dintre miturile străjuite de localnicii din Polovragi, judeţul Gorj, este cel al aurului dacic ascuns în peştera lui Zamolxis.

Căutatorii de comori continuă să vină aici la Polovragi, au cu ei detectoare de metale, pe care le dosesc prin bagaje, se prefac că sunt vizitatori încântaţi de minunăţiile peşterii, apoi se furişează prin cotloane să verifice dacă dau de comoară, povești oferite de ghid la o „pauză” de bârfă. Sursă de energie La “Galeria Ispăşirii” este ceva obişnuit să simti furnicături pe mâini, chiar in dreptul “Tronului lui Zamolxis”. Ghidul spune că detectoarele de biocurenti o iau razna, învârtindu-se făra noima, ca în prezenta unei fiinţe vii, extrem de încărcate cu energie.

Tudor Vladimirescu nu a fost ucis O întâmplare demnă de reținut este cea care îl vizează pe Tudor Vladimirescu. Acesta avea ca obicei să vină pentru rugăciune în preajma zidurilor Mânăstirii Polovragi. O iscălitura de-a sa a rămas în mânăstire și a dat apă la moară celor care susțin varianta neoficială în care o sosie de-a sa ar fi fost ucisă de eterişti, pe cand Tudor a rămas în mânăstire unde a trăit deghizat în călugar.

Datele peşterii Are o vechime de peste şapte milioane de ani. Aici s-au găsit desene rupestre, dar şi texte cu scriere cuneiforma săpate în piatră. Denivelarea este de 87 m (-62, +25). După unii autori, numele Dacia provine de la Da-Ksha, în care „Da” înseamnă zeu, iar „Ksha”, țară.

Read More

Monede vechi din aur gasite de un om si confiscate de guvern

Iulian Enache a devenit, în septembrie 2013, descoperitorul celui mai mare tezaur monetar de argint de pe teritoriul României.
Cunoscătorii au estimat că tezaurul format din monede otomane ar valoara până la 500.000 de euro şi că vâlceanul ar avea dreptul la o recompensă de cel puţin 30% din valoarea tezaurului.
Tezaurul descoperit de Iulian Enache, pe un câmp din comuna Goleşti (judeţul Vâlcea), cântăreşte 54,7 kilograme şi numără nu mai puţin de 47.295 de bani de argint, toate monedele fiind bătute în prima jumătate a secolului al XV-lea.
Tânărul care şi-a cumpărat detector de metale pentru a găsi meteoriţi a dat întâmplător peste comoară pe un câmp din comuna vâlceană Goleşti. Iulian Enache nu a stat pe gânduri şi a anunţat imediat autorităţile despre descoperirea monedelor de argint, iar la începutul lunii septembrie 2013 tezaurul a ajuns în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României.
Tot atunci, Iulian Enache a fost premiat de Victor Ponta, prim-ministrul României, cu suma de 45 000 de lei.
Cât priveşte recompensa, i s-a spus că, din cauza supraaglomerăririi de la Muzeul Naţional de Istorie, nu s-a făcut evaluarea, iar fiecare piesă trebuie să fie supusă expertizei unui evaluator acreditat de Ministerul Culturii.

Read More

Soferii isi pot alimenta autovehiculele cu lichid de parbriz

Un inventator din Deva a fost premiat, sambata, cu medalie de aur la Salonul International de Inventii de la Geneva, pentru ”Good Fill”- un dispozitiv cu ajutorul caruia soferii isi pot alimenta autovehiculele cu lichid de parbriz si care ar putea fi montat in benzinarii sau parcari de pe autostrada.

Inventatorul Corneliu Birtok Baneasa a declarat ca juriul de la Geneva a apreciat ca unul din principalele beneficii ale inventiei sale este ”eliminarea clasicelor bidoane din plastic”, in care este depozitat lichidul de parbriz si pe care nu toti soferii le recicleaza.

“«Good Fill» este un dispozitiv cu ajutorul caruia se poate alimenta lichid de parbriz pentru orice tip de autovehicule si care poate fi amplasat in benzinarii, service-uri auto sau in parcarile de pe autostrada, astfel ca soferii sa poata alimenta cu carburant in paralel. Juriul a apreciat ca unul dintre principalele beneficii ale inventiei este eliminarea clasicelor bidoane din plastic in care era stocat agentul de curatare si pe care nu toti soferii le recicleaza. De asemenea, alimentarea este precisa si se elimina astfel inconvenientul ca multi dintre soferi reusesc sa toarne un sfert din lichid pe langa recipientul autovehicului”, a declarat Corneliu Birtok Baneasa.

Potrivit inventatorului devean, ”Good Fill” a obtinut medalia de aur cu felicitarile juriului la Salonul International de Inventii de la Geneva, dar si premiul pentru “Cea mai buna inventie” acordat de delegatia Iranului, precum si premiul special acordat de delegatia Republicii Moldova.

Inginerul devean a castigat, de-a lungul anilor, cu inventiile sale premii la saloanele de inventica de la Geneva, Moscova, Kuwait si Romania. Primul si unul dintre cele mai importante premii a fost medalia de aur, obtinuta in aprilie 2010, la Salonul International de Inventii de la Geneva cu un dispozitiv dinamic de transfer al aerului care scade consumul de carburant si emisiile poluante.

Patru dintre ambulantele SMURD din judetul Hunedoara, una de la Simeria si trei din Valea Jiului au fost dotate, gratuit, la inceputul acestui an cu filtre speciale inventate de inginerul devean Corneliu Birtok Baneasa. La acea data, inventatorul a declarant ca, in acelasi timp cu monitorizarea performantelor motorului, se urmareste o reducere a consumului de carburant pe ambulantele in functiune.

Pe autoturisme, odata montat filtrul respectiv, puterea motorului creste cu 8-10%, iar consumul de carburant se reduce cu 10-15%.

Corneliu Birtok Baneasa are 36 de ani si a absolvit Facultatea de Inginerie din Hunedoara, sectia Autovehicule Rutiere.

Read More

Bijuteriile din aur sunt un pericol mare de cancer

Comisia Europeana atrage atentia asupra bijuteriilor pretioase care au in aliaj cadmiu. Acesta este foarte periculos pentru santatea noastra si trebuie evitat pe cat posibil.
La acest aspect trebuie sa fie foarte atente femeile pentru ca ele poarta indeosebi bijuterii de tot felul. Bijuteriile vechi sau cele care au fost duse la reparat prezinta o amenintare pentru sanatatea celor care le poarta pentru ca prin topire aliajul poate forma oxizi de cadmiu. In timp, acesta se poate depune pe diferite organe ale corpului.
Purtand astfel de bijuterii te expui unui mare risc: iti vor fi afectati mai exact rinichii, plamanii si ficatul! Oxizii de cadmiu accelereaza instalarea bolilor degenerative, hepatita cronica.. Este un oncogen, produce boala canceroasa si nu in ultimul timp poate sa produca malformatii grave.
Bijuteriile din aur lipite cu aliaj din cadmiu sunt contraindicate in special in cazul femeilor insarcinate.

Read More

Misterele de la rosia montana, ADEVARUL GOL-GOLUT

Miza reala de la Rosia Montana este de fapt alta, autoritatile musamalizand tot adevarul. La inceputul anilor 1990, subsolul din zona Carpatilor Occidentali a fost sondat de un satelit rusesc, care cauta situri antice si preistorice.

Cu aceasta ocazie, s-a descoperit un imens oras subteran, intins pe o suprafata de peste doua sute de kilometri patrati, foarte bogat in aur. In zona numita Vartoape din Muntii Orastiei, pe o suprafata de aproximativ patru kilometri patrati, exista saptezeci si cinci de gropi conice, de diferite dimensiuni (unele cu diametre de pana la saptezeci de metri), din care pleaca mai multe tuneluri catre muntii din apropiere (unul ajungand chiar sub sanctuarele din Sarmizegetusa Regia, fiind probabil cel prin care armata lui Decebal a plecat din calea romanilor, traversand muntii in doua zile).

In zona Vartoape, aparatele au detectat foarte multe incinte paralelipipedice care comunica intre ele, precum camerele unei locuinte, multe dintre ele comunicand cu platoul de deasupra prin drumuri antice. In aceasta zona si in imediata apropiere se afla vestigiile cele mai impresionante ale complexului, inclusiv sanctuare facute din andezit (piatra pe care astazi o putem taia doar cu diamantul), constructii cu o vechime mult mai mare decat cele de la Sarmizegetusa, acolo aflandu-se centrul mega-orasului pre-dacic.

Acest oras subteran se intinde nu numai sub Sarmizegetusa Regia, ci si sub Simeria (locul de origine al sumerienilor), Tartaria (unde s-a descoperit cea mai veche scriere din lume), Deva (zona din care au plecat arienii in Asia) si Rosia Montana.

In Pergamentul Secret, Radu Cinamar vorbea despre un tunel foarte lung sub muntii Orastiei, la capatul caruia s-ar afla o camera imensa din aur pur, in care s-au descoperit o lumina albastra stranie si sapte scaune capabile sa sustina umanoizi de aproape trei metri inaltime.

Referiri la acest oras subteran se intalnesc si in povestile grecilor antici, care spun ca in tinutul arimilor (adica in aceeasi zona) locuia in vremurile de demult gigantul Typhon, bine ascuns sub pamant, inchis acolo de catre Zeus. In Teogonia, Hesiod scria ca in tara Arima traia Echidna, o creatura jumatate nimfa si jumatate sarpe, ce locuia intr-o pestera adanca, facuta de zei, ce seamana cu un palat stralucitor, de unde pazea intreg tinutul. De altfel, grecii antici considerau ca in subsolul Carpatilor Occidentali se afla Tartarul, lumea subterana in care au fost inchisi titanii, primii zei, probabil fiind vorba despre acest urias oras subteran.

S-a descoperit si ca nu doar sub Muntii Apuseni, ci sub intregul lant Carpatic de pe teritoriul tarii noastre, exista o retea intreaga de tuneluri, despre care legendele dacice sustin ca au fost construite de zeul Zamolxis pentru a proteja tinutul si poporul dac, iar Rosia Montana se pare ca reprezinta intrarea principala in acest oras subteran al zeilor.

In luna februarie a anului 2012, o echipa romano-canadiana de geologi urmarea ramasitele filonului de aur la una dintre galeriile sapate de agatarsi in urma cu 5.500 de ani la Rosia Montana. Atunci, echipa a facut aparent din intamplare o descoperire colosala, ce ar putea modifica istoria omenirii daca s-ar face publica.

Geologii romani si canadieni au descoperit la baza galeriei cavernecapatul dreptunghiular al unei lespezi aurii, care nu parea a fi o roca naturala. Dupa prelevarea unei mostre, rezultatele de laborator au aratat ca era vorba despre o piatra compozita, obtinuta dupa o tehnologie imposibil de reprodus in conditiile stiintei actuale, compusa din 15% praf de granit, 30% wolfram si 55% pulbere de aur de 50 de karate.

In luna aprilie, in timpul discutiilor purtate cu usile inchise la Ministerul Minelor, Petrolului si Geologiei, canadienii au cerut ca aceasta descoperire sa nu fie facuta publica iar galeria sa fie inchisa urgent. Romanii au fost de acord cu pastrarea secretului, insa au insistat sa continue cercetarile si sa trimita acolo o echipa de arheologi.

Zona a fost inchisa imediat cu sarma ghimpata si pusa sub paza. De la inceputul lunii mai pana pe 23 iunie s-au derulat in secret sapaturile in jurul lespezii. Masuratorile au stabilit faptul ca aceasta, perfect slefuita, cantarea aproximativ 1.700 de tone (cu 100 de tone mai mult decat cea de la Baalbek, in Liban), avea o lungime de 12 metri, o latime de 6 metri si o inaltime de 3 metri, iar aurul din ea reprezenta 935 de tone, de 150 de ori mai mult decat tot aurul extras la Rosia Montana de daci, romani, austro-ungari si romani la un loc.

Intr-un final, lespedea a fost segmentata in 80 de calupuri egale, incarcata in containere si transportata noaptea, sub escorta militara, spre o destinatie necunoscuta. Din anumite informatii reiese ca fragmentele au ajuns la Combinatul Siderurgic din Galati, unde au fost topite si transformate in lingouri de aur si wolfram, despre care nu se stie unde au fost depozitate.

Un lucrator care a participat la dezmembrarea lespezii sustine ca un batran arheolog de prestigiu, ce avea o cicatrice in coltul ochiului stang, a realizat un set de fotografii, care au fost date spre studiu unui paleolingvist, ce a atras atunci atentia autoritatilor ca lespedea are o valoare istorica si culturala inestimabila nu doar pentru romani, ci pentru intreaga omenire.

Read More

Aurul din rosia montana furat

Daca acest popor Roman tace, atunci ne meritam soarta! Principalul inamic al romanilor nu este RMGC ci sistemul nostru de Guvernare si cei ce reprezinta interesele Natiunii Romane, care demonstreaza ca au fost corupti de catre aceasta companie si acum isi ofera sprijinul in detrimentrul populatiei din zona respective!

TREBUIE SA IA LA CUNOSTINTA TOATA LUMEA (FILM REALIZAT DE SPECIALISTI AMERICANI IN ZONELE UNDE A MAI OPERAT SAU OPEREAZA RMGC PE GLOB SI DEZASTRUL LASAT IN URMA LOR) DE ADEVARATELE EFECTE ALE ACESTUI TIP DE MINERIT PE CARE IL PRACTICA RMGC IN ROMANIA !

TRANSMITE ACEST FILM MAI DEPARTE, PENTRU CA ITI PASA SI NU POTI STA INDIFERENT (ASA CUM STAU INDIFERENTI GUVERNANTII NOSTRII DIN ’89 INCOACE, IN DETRIMENTRUL NATIUNII SI DOAR IN INTERESUL LOR PERSONAL) !

ACEST FILM TREBUIE VAZUT DE CATRE TOTI ROMANII PENTRU CA ESTE CUTREMURATOR…

NU PUTEM SA II LASAM PE CEI 300 DE ROMANI CARE AU MAI RAMAS IN ZONA SA SUPORTE PRESIUNEA STATULUI VANDUT SI A GUVERNANTILOR CORUPTI, CARE PENTRU BANI ISI DAU ACORDUL CRIMINAL !

Read More

Monede vechi de aur de o valoare inestimabila

Scafandri amatori au descoperit pe coasta Israelului, accidental, o comoară constând în peste 2.000 de monede vechi de 1.000 de ani.
Comoară cu valoare „inestimabilă”, descoperită în Israel. Monedele au circulat în Califatul Fatimid, care a controlat mare parte din Orientul Mijlociu
Monedele au circulat în timpul Califatului Fatimid care a controlat mare parte din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord în perioada 909 - 1171.

Cei care au descoperit prima monedă, pe locul vechiului port al oraşului Cesarea, au crezut iniţial că este vorba de o piesă dintr-un joc de societate. Testele ulterioare au arătat că moneda era din aur, transmite Jerusalem Post. Arheologii marini au descoperit apoi în acel loc peste 2.000 de monede de aur, de o valoare „inestimabilă”, potrivit unui cercetător.

Toată comoara a intrat în posesia statului Israel, iar cei care au descoperit-o nu vor primi o parte din aceasta. Scafandrii amatori au fost, însă, felicitaţi de autorităţi pentru faptul că au făcut publică descoperirea. 


https://www.youtube.com/watch?v=XD3unUMC_cI

Read More

Soarta Tezaurului Romaniei

Un secol de zvonuri peste o tacere de aur: soarta Tezaurului Romaniei este, probabil, unul dintre cel mai bine pastrate secrete ale istoriei secolului trecut. Acel gen de secret al unei istorii in care curge mult sange decat cerneala. Insa, atat cat a spus cerneala in tratatele de pace din ragazul dintre razboaie, ar fi suficient pentru un cercetator atent ca sa reconstituie traseul aurului, cu totul neasteptat, pe care il veti regasi in cronologia din ancheta pe care am initiat-o.

Studiind problema datoriei istorice a Germaniei fata de Romania de 18 miliarde de euro, am gasit in arhive o conexiune cu totul neasteptata in alt dosar nerezolvat al istoriei: profesorul universitar si diplomatul german Ernst Jäckh(1875-1959) scrie in Memoriile sale „DergoldenePflug. Lebensernteeines Weltbürgers” (Stuttgart 1954, p. 382) ca Romania a cedat aurul sau Germaniei prin Tratatul de Pace de la Bucuresti din 7 mai 1918. Iata, raspunsul poate fi gasit, nu exclusiv la Moscova, ci chiar in inima Europei, la Bruxelles. Daca ne-am afla intr-un roman de Agatha Christie, poate chiar in „Orient Express”,am exclude din start ipoteza ca cele 93.400 kg aur incarcate in vagoane intr-un decor de iarna, ar putea fi, in continuare, la Moscova. Voi demonstra, intr-o serie de articole, care completeaza si duc mai departe datele prezentate aici, povestea reala a traseului Tezaurului: Rusia – Germania –Franta. O istorie pe care Bruxelles-ul nu ar dori ca romanii sa o cunoasca.

Problema tezaurului a fost resapata periodic, asemeni unei povesti cu zane, adica fara vreo finalitate concreta, de politicienii Romaniei. Pentru ca suna bine. Pentru ca 90% dintre romani cred ca problema tezaurului este importanta. Pentru ca un secret nu este niciodata suficient de bine ascuns daca asupra subiectului se asterne o tacere absoluta.  Pentru inceput, iata traseul cronologic al istoriei Tezaurului.  

23 noiembrie 1916: Capitularea Bucurestilor, Capitala Romaniei, in fata trupelor de ocupatie germana.In zilele urmatoare, Statul Major si Comandatura germana au ocupat Hotel Bulevard, Capsa si Athéné Palace.  

12-14 decembrie 1916: Tezaurul este incarcat, la Iasi, in vagoane, cu directia Moscova. Transportul viza exclusiv aurul Romaniei (o cantitate de 93.400kg aur) detinut sub forma de lingouri, monede diverse si  bijuterii.Porneste catre Moscova al doilea transport cu valorile Bancii Nationale a Romaniei din care, aur efectiv in valoare de doar574.000 lei aur (echivalentul a circa 170 de kg aur). In total: 93.570 kg aur au luat drumul Moscovei, in cele doua transporturi. Au disparut exact 93.540 kg de aur.Retineti cifra: este cantitatea de aur pe care o vom regasi, cu o precizie uluitoare, in paienjenisul armistitiilor si tratatelor de pace de dupa Primul Razboi Mondial: transportata de la Moscova la Berlin si apoi in somatia Antantei catre Germania de a restitui „aurul Romaniei sau al Rusiei”.

18 decembrie  1916 (1 ianuarie dupa calendarul Gregorian): Alexandru Marghiloman scrie, in Notele sale politice:„Mecanismul emisiunii lor (n.r. al trupelor germane de ocupatie) este urmatorul: ei emit indefinit, pentru a plati soldele si tot restul. Pe masura ce se emite, tezaurul acopera la Berlin in marci. — Eu: „Dar reglementarea cu Romania?”. El (n.r. generalul Petersen, seful delegatiei germane la Bucuresti): „Vom vedea la pace”. Cu alte cuvinte, administratia germana tiparea moneda in Romania pentru cheltuielile curente, pe care o garanta cu aurul Romaniei, pe care Guvernul roman refugiat la Iasi il evacuase din tara.

5 ianuarie 1917: Banca Nationala e pusa sub sigiliu de germani – „s-au dat 10 minute personalului pentru a se retrage”, noteaza politicianul roman. Dupa care adauga ca, Banca Nationala a fost redeschisa a doua zi, dar sub supravegherea unui delegat german.

5 martie 1917: O alta ordonanta a administratiei de ocupatie anunta ca Banca Nationala a fost pusa sub sechestru si inchisa pana la noi ordine. „Ordonanta vizeaza faptul ca Tezaurul si majoritatea Consiliului nu sunt la sediu”, scrie Marghiloman.

6 martie 1917: Liderul conservator afla continutul imputernicirilor semnate de Col. Hentsch, noul sef de Stat-Major de la „Militarverwaltung”: „Administratorii-sechestrii trebuie sa se puna  in posesia Bancii Nationale; sunt autorizati sa exercite toate actiunile pe care Banca le poate exercita si sa dispuie de tot avutul Bancii”(…) Spiess crede ca germanii vor sa se puna la adapostul emisiunilor abuzive care s-ar face la Iasi” .

Octombrie 1917: Marea Revolutie in Rusia. Comunistii, sub conducerea lui Lenin, preiau puterea cu sprijinul financiar, ajutorul si angajamentul Germaniei cu intentia sa incheie Frontul din Est.

13 ianuarie 1918: Sovietul Comisarilor Poporului de la Moscova ia hotararea de a rupe relatiile diplomatice cu Romania, articolul 3 al acestei hotarari stipuland ca: „Tezaurul Romaniei, aflat in pastrare la Moscova, se declara intangibil pentru oligarhia romana”.

3 martie 1918:  Rusia si Germania semneaza Tratatul de la Brest-Litovsk, marcand astfel iesirea Rusiei din primul razboi mondial, ca sa inlature astfel de pe Frontul de Est.

7 mai 1918: Romania semneazaTratatul de Pace de la Bucuresti, un document umilitor,dintre Romania pe de o parte si Germania, Bulgaria, Austro-Ungaria, Turcia pe de alta parte. Dincolo de cedarile teritoriale impuse, Romania a cedat controlul activelor Bancii Nationale catre trupele de ocupatie germane. Din interpretarile asupra acestui tratat rezulta ca Romania ar fi renuntat la Tezaur, o data cu documentele referitoare la acesta aflate in custodia BNR. Profesorul universitar si diplomatul german Ernst Jäckh (1875-1959) scrie in Memoriile sale (Stuttgart, 1954, p. 382) ca Romania a cedat aurul sau Germaniei prin Tratatul de Pace de la Bucuresti. Se pare ca Romania ar fi renuntat atunci la dreptul de proprietar al tezaurului.

27 august 1918: Acordul financiar germano-rus, semnat in continuarea Tratatului de la Brest-Litovsk, prevede daune de razboi si compensari pentru prejudiciile aduse Germaniei prin confiscarea si sechestrarea averii germane in Rusia. Compensarile in aur facute de Rusia in contul Germaniei se efectueaza, conform tratatului, in doua transe: prima de 42.860 kg aur si a doua de 50.676 kg aur. In total: 93.540 kg aur.Sunt singurele transe prevazute concret in tratat din cantitatea de aur pe care Moscova ar fi urmat sa o trimita catre Berlin (circa 245.500 kg aur) si, totodata cantitatile de aur care au ajuns ulterior la Berlin.

10 septembrie 1918: se efectueaza primul transport de 42.860 kg aur de la Moscova la Berlin

30 septembrie 1918: al doilea transport de50.676 kg aur ajunge la Berlin.

11 noiembrie 1918: Armistitiul de la Compiegne marcheaza infrangerea Germaniei si anuleaza Tratatul de la Brest-Litovsk, Acordul Financiar ruso-german si Tratatul de Pace de la Bucuresti. Conform armistitiului semnat intre Germania, Franta si Regatul Unit (art. XIX – Clauze financiare), aurul ar fi trebuit sa fie predat puterilor Antantei care au declarat ca-l vor tine in custodie pana la semnarea unui acord de pace. Formularea exacta din armistitiu este: „Restituirea aurului rusesc sau romanesc capturat sau in aflat custodia Germaniei”. Este clar ca textul din armistitiu se refera la cele  93.536kg aur transportate de la Moscova la Berlin in septembrie (cantitate echivalenta cu cea a Tezaurului Romaniei trimis, spre pastrare, la Moscova).

5 decembrie 1918: potrivit documentelor aferente armistitiului din 29 noiembrie, o cantitate formata din doua transe de 42.866 kg aur, respectiv 50.676 kg aur (un total de 93.536kg aur) pornesc, in doua vagoane,  pe linia ferata Mainz – Saarbrücken catre caile ferate controlate de Aliati, pe riscul Guvernului francez.

ianuarie 1919: In memoriul delegatiei romane de la Conferinta de Pace de la Paris, se arata ca, in ce priveste chestiunea Tezaurului, „Poate n-ar fi de dorit sa i se ceara Germaniei, ca o categorie de despagubiri, dar dl. Danielopol considera ca faptul de a face Germania garanta a acestei restituiri ar putea avea ca efect prezervarea acestor bunuri si asigurarea lor”.

23 iunie 1919: I.I.C.Bratianu se intereseaza intr-un memoriu trimis d-lor Clemenceau (prim ministru al Frantei), ministrului francez de Finante Klotz si maresalului Foch daca aliatii au primit de la germani vreo cantitate de aur in contul Romaniei. Raspunsul ministrului francez de finante este negativ.

28 iunie 1919: se semneaza Tratatul de la Versailles, iar Rusia, desi NU participa la semnare, are conform art. 116 a acestui tratat posibilitatea de a solicita direct pretentii de despagubire Germaniei. Cu toate acestea, Rusia nu a cerut niciodata inapoi cantitatea de 93.540 kg aur transportate de la Moscova la Berlin in septembrie,in baza tratatului financiar ruso-german, anulat prin armistitiul din noiembrie 1918.

16 aprilie 1922: prin semnarea Tratatului de la Rapallo, Germania recunoaste Rusia sovietica. Totodata Germania renunta conform art. 2 al tratatului la orice pretentie de despagubire impotriva Rusiei (Atentie: pretentii admise la Brest-Litowsk si anulate ulterior de Aliati) cu conditia ca nici Rusia sa nu despagubeasca tari terte pentru confiscarile si nationalizarile pe urma revolutiei din Rusia.Reamintim ca, initial, Romania a pierdut controlul asupra Tezaurului aflat initial la Moscova in urma sechestrarii acestuia de catre regimul instaurat de Lenin. Dupa ce tot Germania ar fi trebuit conform tratatelor in vigoare(Tratatul de la Versailles) sa despagubeasca Rusia cu aurul 93.540 kg aur primit dupa Brest-Litowsk, tot Germania indirect renunta conditionat la pretentii de despagubire din partea Rusiei pentru averile confiscate de catre Rusia tarista si bolsevica. Deoarece cele mai mari plasamente de capital din Rusia erau germane, firesc ca Rusia nu ar fi intentionat sa ne restituie tezaurul si sa se oblige din nou la plata fata de Germania cu sumele fabuloase stabilite la Brest-Litowsk . Mai multi delegati ai statelor participante, printre care si Bratianu, condamna acest tratat pentru ca favorizeaza Rusia. A platit cumva Lenin pentru prietenia ruso-germana cu aurul romanesc?

Toamna lui 1941: Armata a 4-a a Maresalului Ion Antonescu, unul dintre cei mai inversunati adversari ai Sovietelor, ajunge dincolo de Nistru, pana la Odessa, insa nu scoate nici un cuvant despre restituirea Tezaurului de catre Moscova.

1956: Rusia a trimis catre autoritatile comuniste dinRomania aproximativ 33 kg aur, singura cantitate de aur returnata vreodata din Tezaurul care a luat drumul Moscovei in decembrie 1916. Si, cel mai probabil, singura care mai era depozitata, la acea, data, la Moscova. Daca scadem aceste 33 kg aur din totalul celor 93.570 kg aur care au ajuns initial la Moscova, in cele doua transporturi, obtinem exact cele 93.540 kgaurcare au fost trimise de la Moscova la Berlin, conform cantitatii stipulate in Acordul financiar germano-rus si cele 93.540 kg aur care au plecat din Germania catre Franta, conform documentelor aferente armistitiului de la Compiegne.

Read More

Cate tone de aur sunt la Rosia Montana?

Rezervele estimate de aur de la Roşia Montană sunt de 314 tone, din care vor fi scoase efectiv 245 de tone. Raportând această cantitate la perioada de exploatare propriu-zisa, de 16 ani, rezultă că doar proiectul minier de la Roşia Montană va produce anual, în medie, circa 15 tone de aur.

Randamentul de exploatare

La Roşia Montană există 365 milioane tone de resurse, cu cca 14,6 milioane uncii de aur, însă din acestea se exploatează 215 milioane tone, cu cca. 10,1 milioane uncii de aur. Prin extragere şi prelucrare se obţine un randament de extracţie de cca. 80%, ceea ce înseamnă că producţia de aur realizată este de 10,1 milioane x 0,8, de unde rezultă cantitatea de uncii obţinute de 8,63 milioane. Prin exploatare/ prelucrare se pierde cca. 20% din aurul extras.
Resurse și minereu – ce înseamnă fiecare termen

Resursa este cantitatea de minereu auro – argentifer care este identificată prin programul de explorare geologică. Nu tot ceea ce identifică un astfel de program se şi exploatează, din diverse motive: fie aceste resurse se află sub sau în apropierea zonei protejate, fie sunt prea departe de zona celor 4 cariere şi o carieră suplimentară nu se justifică, fie sunt cimitire care s-au evitat. Ceea ce se exploatează se cheamă rezerve, iar acestea se află în interiorul celor 4 cariere. Aur există şi în afara acestora – acelea se cheama resurse şi ele nu fac obiectul exploatării RMGC.

Conform Agenţiei Naţionale pentru Resurse Minerale, în România există încă o licenţă de exploatare a aurului, plus alte şase licenţe de explorare pentru minereuri auro-argintifere. Dacă toate aceste licenţe se vor transforma în proiecte concrete de exploatare a zăcământului, cantitatea anuală de aur oferită de România va creşte și mai mult.

Read More

Cum a aparut aurul?

Aurul este valoros nu doar pentru noi dar pentru orice civilizatie extraterestra avansata, aurul este format din resturile unei explozii imense – un fel de reziuduu la moartea unui soare. Practic tot aurul pe care noi il purtam sau il pastram ca obiect decorativ este de fapt un pic din steaua ce a incalzit sistemul nostru solar.
Extractia acestui mineral este imprastiat peste tot chiar si prin asteroizi care calatoresc intre sisteme solare si pot contine cantitati insemnate de aur.
Pe pamant exista foarte mult aur dar acesta nu se gaseste asa cu una cu doua, sunt oameni ce si-ar da viata sau ar omori pentru acest metal galben.
Aurul este cautat de oameni inca din antichitate, el este cautat in pamnat sau in mari si oceane cei care cauta acest metal valoros trebuie sa infrunte furia naturii si limitele pe care un miner le poate suporta.
Pe National Geographic este o emisiune care se numeste “Căutătorii de aur” trei ”familii” extractoare de aur au înfruntat furia naturii cu ajutorul unou masinarii ei spală pământul săpat pentru a separa aurul, pe care apoi îl cântăresc.
Aurul aluvionar se obține printr-o spălare specială a nisipului. In ziua de azi gramul de aur valoreaza mai mult ca platina.

Read More