Ce simţi când mori?

Moartea a fost dintotdeauna un subiect care a stârnit curiozitatea şi, în multe cazuri, a dat naştere temerilor. Cum este dincolo sau ce simţi când mori sunt doar două dintre întrebările pe care, cu siguranţă, la un moment dat, ni le punem cu toţii. Cel puţin referitor la cea de-a doua întrebare au încercat să ofere câteva lămuriri oameni care au trecut prin experienţa morţii clinice.
Află, aşadar, ce simţi când mori, aşa cum rezultă din relatările persoanelor care au cunoscut această experienţă!
În 2012, mijlocaşul Fabrice Muamba, care activă la echipa engleză Bolton Wanderers, s-a prăbuşit în mijlocul terenului în timpul unui meci de fotbal. Cauza a fost un atac de cord, care a fost urmat de dispariţia semnelor vitale şi de moartea clinică. Din fericire, Muamba a supravieţuit şi a putut povesti ceea ce s-a întâmplat cu el în perioada în care a fost în moarte clinică. În acele momente, a simţit o ameţeală profundă, aproape ireală, şi a avut senzaţia că aleargă în interiorul corpului unei alte persoane. Senzaţia de durere lipsea, însă, cu desăvârşire.
O experienţă similară i-a fost dat să trăiască şi unui farmacist din secolul al XVIII-lea în timpul unei puncţii venoase, reuşind astfel să se înscrie şi el pe lista celor care, ulterior, au putut să ne dea răspunsul la întrebarea “Ce simţi când mori?”. Punctia venoasă era folosită de medicii vremii în scopul scăderii febrei. În timp ce medicii îi luau sânge, farmacistul şi-a pierdut conştienţa şi a “văzut” o lumina pură şi strălucitoare care i-a dat senzaţia că se află în Răi.
Cu 15 ani în urmă, cercetătorul Sam Parnia şi echipa lui au intervievat 63 de pacienţi de la Spitalul General din Southampton, care fuseseră resuscitaţi după un atac de cord. Doar şapte dintre ei şi-au putut aminti ce au simţit în perioada în care nu au fost conştienţi. Aceştia avuseseră senzaţia că se află într-un spaţiu de unde nu se mai puteau întoarce, simţiseră o pace profundă şi un singur pacient a relatat că s-a “văzut” sărind de pe un munte.
Cercetarea a continuat pe pacienţi din 15 spitale americane şi europene. Doi dintre pacienţii care au fost în moarte clinică şi apoi resuscitaţi au putut da răspunsul la întrebarea “ce simţi când mori?”, povestindu-şi experienţele trăite în afară corpului. Unul dintre ei a relatat că a “văzut” o femeie care stătea într-un colţ al încăperii şi îi făcea semn să vină spre ea. În momentul în care a ajuns lângă ea, pacientul a privit în jos şi s-a văzut pe el însuşi înconjurat de cadre medicale care încercau să-l resusciteze. Celălalt pacient care se aflase în moarte clinică povesteşte că a avut senzaţia că s-a înălţat la nivelul tavanului, iar de acolo privea cum o asistentă şi un doctor încercau să-l readucă la viaţă.
Deşi studiile au avut în prim plan doar oameni care “au murit” în urma atacurilor de cord, este liniştitor totuşi să ştii că moartea nu vine însoţită de durere fizică. Lumina strălucitoare, senzaţia plăcută de eliberare, de linişte, de pace interioară de carea poate mulţi nu au avut parte în această viaţă, sentimentul pătrunderii pe un tărâm nepământean şi, ocazional, cel al părăsirii corpului sunt relatate ca fiind cele mai frecvente senzaţii în timpul unei morţi clinice. Aşadar, frica de moarte este complet nejustificată.