Zonele au fost botezate de
cercetatori fenomene „puncte de dragoste” pentru ca numai aici se afla
megaliti antropomorfi, stanci ciudate cu forme de neinteles, carora
nimeni nu le cunoaste originea, toate destinate parca sa ramana un
vesnic mister. Dar daca aceste forme de piatra sunt de fapt chiar
„copii” ai Pamantului zamisliti din „iubirea” energetica a Cerului
pentru Pamant? Asa s-ar explica varfurile antropomorfe din „triunghiul
misterios” al Carpatilor, Omul, Babele si Sfinxul, prunci de granit
nascuti in „culoarul” energetic de o putere incalculabila care se
„simte” deasupra Romaniei.
Sfinxul – cea mai
misterioasa alcatuire din Carpati ramane Sfinxul din Bucegi, megalitul
aflat la 2.000 de metri inaltime si care seamana tulburator cu Sfinxul
egiptean. Nicio indicatie despre provenienta acestui monument megalitic.
Nu exista niciun indiciu care sa conduca la un raspuns, nicio
inscriptie, niciun document . E destul de dificil sa crezi ca vantul si
ploile au putut sapa o stanca astfel incat sa reprezinte un cap omenesc.
Cu atat mai mult cu cat in jurul lui se afla un spatiu liber care te
face sa te gandesti la un amplasament ales anume.
Muntele sacru, Kogaion
– „muntele cu doua varfuri”, Omu. In „Geografia” sa, Strabon numeste
muntele considerat sacru de daci Kogaion, fiindca se zice ca aici era
locuinta zeului lor, Zamolxis. Dar nimic nu arata ca acest munte ar fi
Varful Omu, iar disputa in jurul Kogaionului nu a fost nicicand transata
si nimeni nu a putut spune cu precizie daca aici era intr-adevar
locuinta marelui zeu adormit. Si totusi, pe Varful Omu exista o stanca
izolata complet, ce poate fi considerata „capul” muntelui, adica „varful
aflat in varf” si care a fost socotita „tronul lui Zamolxis”. Dar asta
face misterul mai greu de patruns.In jurul varfului apar, la anumite
intervale de timp, conuri de lumina alb-laptoasa care se rotesc, inele
compacte de nori… Aici s-au inregistrat semnale radio, dar venite nu din
aer, ci dinspre interiorul muntelui. Masuratorile arata un nivel
energetic nemaiintalnit nicaieri, un camp care amplifica dincolo de
intelegere orice perceptie extrasenzoriala. Polovragi – dincolo de
munti, de cealalta parte a tarii, se afla
Polovragi, misterioasa „pestera fara capat”, cu semne
de locuire datand din paleolitic. Aici, in galeriile al caror capat nu
s-a aflat niciodata, se spune ca s-ar afla mormantul „zeul ascuns” al
dacilor, Zamolxis cel disparut, sau doar adormit, ascuns undeva in bezna
subterana. Departe de intunericul fara sfarsit al pesterii, „triunghiul
de energie” se inchide intre altarele megalitice ale uimitoarei
alcatuiri de la Sarmisegetusa. Acolo, pe un platou aproape inaccesibil,
imprejumit pe trei parti de prapastii adanci, langa cel mai izolat
dintre altarele dacice se afla patru inscriptii intr-o limba pe care n-a
descifrat-o nimeni. Se zice ca ar fi limba de la inceputul omenirii,
limba Lemuriei, continentul pierdut pentru vecie.
Un alt „copil” al Pamantului, nascut intr-un „punct de
dragoste”, este o stanca cu forma de cap, exact ca si Sfinxul din
Bucegi, si care se pare ca este adevaratul mormant al lui Iisus.
Nerecunoscut oficial de Biserica, locul corespunde tuturor detaliilor
din Biblie si nu este inauntrul Ierusalimului, ci dincolo de zidurile
vechii cetati. Stanca avand aspect de „capatana”, Golgota in limba
aramaica (si in Romania exista Muntii Capatanii), are in fata intrarii
un sant prin care se rostogolea un bloc de piatra care inchidea intrarea
in mormant. „Constructia” a fost descoperita in 1893 de un grup de
crestini englezi, care au si creat la Londra o „Asociatie a Mormantului
din Gradina”.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu