Un control efectuat în perioada 2-30 iunie a.c., de Inspecţia Sanitară de Stat din cadrul Ministerului Sănătăţii, arată principalele abateri de la normele de igienă la bazinele de înot, piscine şi ştranduri. În multe locuri lipseşte bara de susținere de jur împrejur, la nivelul apei, nu este marcată adâncimii apei, nu este respectat ritmul de primenire a apei de îmbăiere, de golire/curățare și dezinfecție a bazinelor, nu este monitorizată calitatea apei de îmbăiere, lipseşte din dotare trusa de prim ajutor, nu este afişat numărul maxim de persoane ce pot utiliza simultan piscina, regulamentul privind utilizarea bazinelor/piscinelor nu este afișat la loc vizibil; lipsesc registrele de evidență privind operațiile de golire și dezinfecție ale bazinelor sau informații incomplete privind periodicitatea de primenire, modalitatea de dezinfecție, a denumirii substanțelor folosite pentru dezinfecția apei. Lipsesc multe, în schimb sunt multe bacterii şi fungi care plutesc din belşug în minunatele ape din bazine şi psicine.
Diaree
Acelaşi control, coordonat de conf. univ.dr Lucian Indrei, şef de serviciu în Inspecţia Sanitară de Stat, a descoperit şi “neconformităţi la evaluarea calităţii apei de îmbăiere (ex. număr de colonii la 37grade Clesius, bacterii coliforme, enterococi, streptococi fecali, clor rezidual liber, pH, amoniu)”. Adică, apele în care cu mare avânt ne aruncăm sunt o sursă sigură de infecţii.
Întrucât clorinarea apei nu este întotdeauna suficientă pentru că sunt bacterii şi fungi care reuşesc să supravieţuiască. De exemplu, bacteria E.Coli este distrusă abia după o jumătate de oră de la clorinarea apei.
Potrivit Centrului pentru Prevenţia Bolilor din SUA, persoanele care au diaree şi vin la piscină, bazin, ştrand reprezintă principala sursă de contaminare a apei cu bacterii. De aceea medicii, le recomandă acestora să stea acasă pentru binele lor, dar şi al celor din jur, iar celor care se află în piscine să nu înghită apă în timpul zbenguitului.
Eschierichia coli şi Shigella sunt principalele bacterii care provoacă diareea. Şi la acest capitol suntem la egalitate. Că suntem în SUA, că suntem în România, jumătate din piscine au apa contraminată cu E.coli.
Bacteria Cryptosporidium este şi ea dătătoare de diaree, dar mai are o caracteristică: este extrem de rezistentă la clor, adică reuşeşte să supravieţuiască aproximativ 10 zile.
Giardiaza şi oxiuroza sunt alte infecţii bacteriene ce ne pândesc în piscine, bazine şi ştranduri.
Micoza piciorului, otita înotătorului
Este aproape sigur că toţi care au trecut pe la piscină, bazin, ştrand pleacă de acolo cu o amintire: fie cu micoza piciorului, cea mai răspândită infecţie micotică, fie cu conjunctivită, despre care ştim foarte bine că, dacă nu e tratată corect, e dătătoare de mari necazuri. Ne facem datoria să vă spunem ceea ce spun medicii: purtaţi încălţăminte oridune, dar mai ales în cabinele de duş şi faceţi duş imediat ce aţi ieşit din piscină. Dacă stăm mult în apa contraminată, ne expunem riscului de foliculită, o dermatită provocată de colonizarea foliculilor piloşi.
Potrivit CDC, aproximativ 2,4 milioane de persoane consultă medicul, anual, din cauza otitei întotătorului, ceea ce costă sistemul public de sănătate aproximativ o jumătate de miliard de doari. Otita înotătorului este provocată de staza apei contaminate în ureche, mai expuşi fiind copiii.
Şi ce-i drept mai rar, în apele cristaline ale piscinelor mai plutesc şi unele afecţiuni pulmonare. Şi să nu uităm de boala legionarilor, provocată de o bacterie destul de prezentă în apele din piscine. Aşadar, hai la piscină!
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu