Un secol de zvonuri peste o
tacere de aur: soarta Tezaurului Romaniei este, probabil, unul dintre
cel mai bine pastrate secrete ale istoriei secolului trecut. Acel gen de
secret al unei istorii in care curge mult sange decat cerneala. Insa,
atat cat a spus cerneala in tratatele de pace din ragazul dintre
razboaie, ar fi suficient pentru un cercetator atent ca sa reconstituie
traseul aurului, cu totul neasteptat, pe care il veti regasi in
cronologia din ancheta pe care am initiat-o.
Studiind problema datoriei istorice a
Germaniei fata de Romania de 18 miliarde de euro, am gasit in arhive o
conexiune cu totul neasteptata in alt dosar nerezolvat al istoriei:
profesorul universitar si diplomatul german Ernst Jäckh(1875-1959) scrie
in Memoriile sale „DergoldenePflug. Lebensernteeines Weltbürgers”
(Stuttgart 1954, p. 382) ca Romania a cedat aurul sau Germaniei prin
Tratatul de Pace de la Bucuresti din 7 mai 1918. Iata, raspunsul poate
fi gasit, nu exclusiv la Moscova, ci chiar in inima Europei, la
Bruxelles. Daca ne-am afla intr-un roman de Agatha Christie, poate chiar
in „Orient Express”,am exclude din start ipoteza ca cele 93.400 kg aur
incarcate in vagoane intr-un decor de iarna, ar putea fi, in
continuare, la Moscova. Voi demonstra, intr-o serie de articole, care
completeaza si duc mai departe datele prezentate aici, povestea reala a
traseului Tezaurului: Rusia – Germania –Franta. O istorie pe care
Bruxelles-ul nu ar dori ca romanii sa o cunoasca.
Problema tezaurului a fost resapata
periodic, asemeni unei povesti cu zane, adica fara vreo finalitate
concreta, de politicienii Romaniei. Pentru ca suna bine. Pentru ca 90%
dintre romani cred ca problema tezaurului este importanta. Pentru ca un
secret nu este niciodata suficient de bine ascuns daca asupra
subiectului se asterne o tacere absoluta. Pentru inceput, iata traseul
cronologic al istoriei Tezaurului.
23 noiembrie 1916: Capitularea
Bucurestilor, Capitala Romaniei, in fata trupelor de ocupatie
germana.In zilele urmatoare, Statul Major si Comandatura germana au
ocupat Hotel Bulevard, Capsa si Athéné Palace.
12-14 decembrie 1916:
Tezaurul este incarcat, la Iasi, in vagoane, cu directia Moscova.
Transportul viza exclusiv aurul Romaniei (o cantitate de 93.400kg aur)
detinut sub forma de lingouri, monede diverse si bijuterii.Porneste
catre Moscova al doilea transport cu valorile Bancii Nationale a
Romaniei din care, aur efectiv in valoare de doar574.000 lei aur (echivalentul a circa 170 de kg aur). In total: 93.570 kg aur au luat drumul Moscovei, in cele doua transporturi. Au disparut exact 93.540 kg de aur.Retineti cifra: este
cantitatea de aur pe care o vom regasi, cu o precizie uluitoare, in
paienjenisul armistitiilor si tratatelor de pace de dupa Primul Razboi
Mondial: transportata de la Moscova la Berlin si apoi in somatia
Antantei catre Germania de a restitui „aurul Romaniei sau al Rusiei”.
18 decembrie 1916 (1 ianuarie dupa calendarul Gregorian): Alexandru Marghiloman scrie, in Notele sale politice:„Mecanismul
emisiunii lor (n.r. al trupelor germane de ocupatie) este urmatorul: ei
emit indefinit, pentru a plati soldele si tot restul. Pe masura ce se
emite, tezaurul acopera la Berlin in marci. — Eu: „Dar reglementarea cu
Romania?”. El (n.r. generalul Petersen, seful delegatiei germane la
Bucuresti): „Vom vedea la pace”. Cu alte cuvinte, administratia
germana tiparea moneda in Romania pentru cheltuielile curente, pe care o
garanta cu aurul Romaniei, pe care Guvernul roman refugiat la Iasi il
evacuase din tara.
5 ianuarie 1917: Banca Nationala e pusa sub sigiliu de germani – „s-au dat 10 minute personalului pentru a se retrage”,
noteaza politicianul roman. Dupa care adauga ca, Banca Nationala a fost
redeschisa a doua zi, dar sub supravegherea unui delegat german.
5 martie 1917: O alta
ordonanta a administratiei de ocupatie anunta ca Banca Nationala a fost
pusa sub sechestru si inchisa pana la noi ordine. „Ordonanta vizeaza faptul ca Tezaurul si majoritatea Consiliului nu sunt la sediu”, scrie Marghiloman.
6 martie 1917: Liderul
conservator afla continutul imputernicirilor semnate de Col. Hentsch,
noul sef de Stat-Major de la „Militarverwaltung”: „Administratorii-sechestrii
trebuie sa se puna in posesia Bancii Nationale; sunt autorizati sa
exercite toate actiunile pe care Banca le poate exercita si sa dispuie
de tot avutul Bancii”(…) Spiess crede ca germanii vor sa se puna la
adapostul emisiunilor abuzive care s-ar face la Iasi” .
Octombrie 1917: Marea
Revolutie in Rusia. Comunistii, sub conducerea lui Lenin, preiau puterea
cu sprijinul financiar, ajutorul si angajamentul Germaniei cu intentia
sa incheie Frontul din Est.
13 ianuarie 1918: Sovietul
Comisarilor Poporului de la Moscova ia hotararea de a rupe relatiile
diplomatice cu Romania, articolul 3 al acestei hotarari stipuland ca: „Tezaurul Romaniei, aflat in pastrare la Moscova, se declara intangibil pentru oligarhia romana”.
3 martie 1918: Rusia
si Germania semneaza Tratatul de la Brest-Litovsk, marcand astfel
iesirea Rusiei din primul razboi mondial, ca sa inlature astfel de pe
Frontul de Est.
7 mai 1918: Romania
semneazaTratatul de Pace de la Bucuresti, un document umilitor,dintre
Romania pe de o parte si Germania, Bulgaria, Austro-Ungaria, Turcia pe
de alta parte. Dincolo de cedarile teritoriale impuse, Romania a cedat
controlul activelor Bancii Nationale catre trupele de ocupatie germane.
Din interpretarile asupra acestui tratat rezulta ca Romania ar fi
renuntat la Tezaur, o data cu documentele referitoare la acesta aflate
in custodia BNR. Profesorul universitar si diplomatul german Ernst Jäckh
(1875-1959) scrie in Memoriile sale (Stuttgart, 1954, p. 382) ca
Romania a cedat aurul sau Germaniei prin Tratatul de Pace de la
Bucuresti. Se pare ca Romania ar fi renuntat atunci la dreptul de
proprietar al tezaurului.
27 august 1918: Acordul
financiar germano-rus, semnat in continuarea Tratatului de la
Brest-Litovsk, prevede daune de razboi si compensari pentru prejudiciile
aduse Germaniei prin confiscarea si sechestrarea averii germane in
Rusia. Compensarile in aur facute de Rusia in contul Germaniei se
efectueaza, conform tratatului, in doua transe: prima de 42.860 kg aur
si a doua de 50.676 kg aur. In total: 93.540 kg aur.Sunt
singurele transe prevazute concret in tratat din cantitatea de aur pe
care Moscova ar fi urmat sa o trimita catre Berlin (circa 245.500 kg
aur) si, totodata cantitatile de aur care au ajuns ulterior la Berlin.
10 septembrie 1918: se efectueaza primul transport de 42.860 kg aur de la Moscova la Berlin
30 septembrie 1918: al doilea transport de50.676 kg aur ajunge la Berlin.
11 noiembrie 1918: Armistitiul
de la Compiegne marcheaza infrangerea Germaniei si anuleaza Tratatul de
la Brest-Litovsk, Acordul Financiar ruso-german si Tratatul de Pace de
la Bucuresti. Conform armistitiului semnat intre Germania, Franta si
Regatul Unit (art. XIX – Clauze financiare), aurul ar fi trebuit sa fie
predat puterilor Antantei care au declarat ca-l vor tine in custodie
pana la semnarea unui acord de pace. Formularea exacta din armistitiu
este: „Restituirea aurului rusesc sau romanesc capturat sau in aflat custodia Germaniei”. Este clar ca textul din armistitiu se refera la cele 93.536kg aur transportate de la Moscova la Berlin in septembrie (cantitate echivalenta cu cea a Tezaurului Romaniei trimis, spre pastrare, la Moscova).
5 decembrie 1918:
potrivit documentelor aferente armistitiului din 29 noiembrie, o
cantitate formata din doua transe de 42.866 kg aur, respectiv 50.676 kg
aur (un total de 93.536kg aur) pornesc, in doua
vagoane, pe linia ferata Mainz – Saarbrücken catre caile ferate
controlate de Aliati, pe riscul Guvernului francez.
ianuarie 1919: In memoriul delegatiei romane de la Conferinta de Pace de la Paris, se arata ca, in ce priveste chestiunea Tezaurului, „Poate
n-ar fi de dorit sa i se ceara Germaniei, ca o categorie de
despagubiri, dar dl. Danielopol considera ca faptul de a face Germania
garanta a acestei restituiri ar putea avea ca efect prezervarea acestor
bunuri si asigurarea lor”.
23 iunie 1919: I.I.C.Bratianu
se intereseaza intr-un memoriu trimis d-lor Clemenceau (prim ministru
al Frantei), ministrului francez de Finante Klotz si maresalului Foch
daca aliatii au primit de la germani vreo cantitate de aur in contul
Romaniei. Raspunsul ministrului francez de finante este negativ.
28 iunie 1919: se semneaza Tratatul
de la Versailles, iar Rusia, desi NU participa la semnare, are conform
art. 116 a acestui tratat posibilitatea de a solicita direct pretentii
de despagubire Germaniei. Cu toate acestea, Rusia nu a cerut niciodata
inapoi cantitatea de 93.540 kg aur transportate de la Moscova la Berlin in septembrie,in baza tratatului financiar ruso-german, anulat prin armistitiul din noiembrie 1918.
16 aprilie 1922: prin
semnarea Tratatului de la Rapallo, Germania recunoaste Rusia sovietica.
Totodata Germania renunta conform art. 2 al tratatului la orice
pretentie de despagubire impotriva Rusiei (Atentie: pretentii admise la
Brest-Litowsk si anulate ulterior de Aliati) cu conditia ca nici Rusia
sa nu despagubeasca tari terte pentru confiscarile si nationalizarile pe
urma revolutiei din Rusia.Reamintim ca, initial, Romania a pierdut
controlul asupra Tezaurului aflat initial la Moscova in urma
sechestrarii acestuia de catre regimul instaurat de Lenin. Dupa ce tot
Germania ar fi trebuit conform tratatelor in vigoare(Tratatul de la
Versailles) sa despagubeasca Rusia cu aurul 93.540 kg aur primit dupa
Brest-Litowsk, tot Germania indirect renunta conditionat la pretentii de
despagubire din partea Rusiei pentru averile confiscate de catre Rusia
tarista si bolsevica. Deoarece cele mai mari plasamente de capital din
Rusia erau germane, firesc ca Rusia nu ar fi intentionat sa ne restituie
tezaurul si sa se oblige din nou la plata fata de Germania cu sumele
fabuloase stabilite la Brest-Litowsk . Mai multi delegati ai statelor
participante, printre care si Bratianu, condamna acest tratat pentru ca
favorizeaza Rusia. A platit cumva Lenin pentru prietenia ruso-germana cu
aurul romanesc?
Toamna lui 1941: Armata a 4-a a Maresalului
Ion Antonescu, unul dintre cei mai inversunati adversari ai Sovietelor,
ajunge dincolo de Nistru, pana la Odessa, insa nu scoate nici un cuvant
despre restituirea Tezaurului de catre Moscova.
1956: Rusia a trimis catre autoritatile comuniste dinRomania aproximativ 33 kg aur,
singura cantitate de aur returnata vreodata din Tezaurul care a luat
drumul Moscovei in decembrie 1916. Si, cel mai probabil, singura care
mai era depozitata, la acea, data, la Moscova. Daca scadem aceste 33 kg aur din totalul celor 93.570 kg aur care au ajuns initial la Moscova, in cele doua transporturi, obtinem exact cele 93.540 kgaurcare au fost trimise de la Moscova la Berlin, conform cantitatii stipulate in Acordul financiar germano-rus si cele 93.540 kg aur care au plecat din Germania catre Franta, conform documentelor aferente armistitiului de la Compiegne.
