O economie bazată pe resurse
este un sistem în care toate bunurile şi serviciile sunt disponibile,
fără a folosi bani, credite, schimb sau orice alt sistem de datorii sau
servitute. Toate resursele devin moştenirea comună pentru toti
locuitorii, nu doar pentru câțiva. Premisa pe care acest sistem se
bazează este că Pământul este bogat în resurse abundente; practica
noastră de raţionare a resurselor prin metode monetare este irelevantă
şi contraproductivă pentru supraviețuirea noastă.
Societatea modernă are acces la tehnologie foarte avansată şi poate
pune la dispoziţie, alimente, îmbrăcăminte, locuinţe şi asistenţă
medicală; poate îmbunătății sistemul nostru de învăţământ; chiar
dezvolta o oferta nelimitată de energie regenerabilă, necontaminantă.
Prin furnizarea unui design eficient de economie, toată lumea se poate
bucura de un standard de trai foarte înalt, cu toate facilitățile unei
societăți înalt tehnologizate.
O economie bazată pe resurse ar utiliza resurse existente de pe uscat
și mare, echipamente fizice, instalaţii industriale, etc, pentru a
îmbunătăţi viaţa întregii populații. Într-o economie bazată pe resurse
am putea cu ușurință produce toate necesitățile traiului şi să oferim un
standard înalt de viaţă pentru toţi.
Ţineţi seama de următoarele exemple: La începutul celui de-al Doilea
Război Mondial, SUA a avut cam 600 aeronave de luptă de primă clasă. S-a
depășit rapid acest număr prin producerea a mai mult de 90.000 de
avioane într-un an. Întrebarea la începutul celui de-al Doilea Război
Mondial a fost: Avem destule fonduri pentru a produce necesarul de
război? Răspunsul a fost: Nu, nu avem destui bani, nici destul aur, dar
avem mai mult decât suficiente resurse. Resursele disponibile au fost
cele care au permis Statelor Unite să atingă o producţie înaltă şi
eficientă necesară pentru a câştiga războiul. Din păcate, acest lucru
este luat în calcul numai pe timp de război.
Într-o economie bazată pe resurse toate resursele lumii aparțin ca
moştenire comună tuturor oamenilor de pe Pamant, astfel dispare nevoia
graniţelor artificiale care separă oamenii. Acesta este imperativul de
unificare.
Trebuie să subliniem că această abordare a guvernării globale nu are
nimic în comun cu obiectivele prezente ale unei elite pentru a forma un
guvern alcătuit din ei şi marile corporaţii la cârmă şi marea majoritate
a populației lumii slujindu-i pe ei. Viziunea noastra de globalizare
împuterniceşte fiecare persoană de pe planetă să-i fie cât mai bine, nu
de a trăi în subjugare extremă pentru un organism de conducere
corporativ.
Propunerile noastre nu ar aduce doar un surplus bunăstării oamenilor,
dar le-ar oferi, de asemenea, informaţiile necesare care să le permită
să activeze în orice domeniu potrivit abilităților lor. Mărimea
succesului se va baza mai degrabă pe îndeplinirea preocupărilor
personale, decât pe achiziţionarea de avere, proprietăți şi putere.
În prezent, avem suficiente resurse materiale pentru a oferi un nivel
de trai foarte ridicat și decent pentru toți locuitorii Pământului.
Doar atunci când populaţia depăşeşte capacitatea terenului, apar multe
probleme cum ar fi lăcomia, crima și violența. Prin depăşirea
deficitului, cele mai multe crime şi chiar şi închisorile societății de
astăzi nu ar mai fi necesare.
O economie bazată pe resurse ar permite folosirea tehnologiei pentru a
depăşi resursele limitate prin aplicarea surselor regenerabile de
energie, informatizând şi automatizând fabricile de producţie şi stocul,
proiectând orașe eficiente energetic, sigure şi sisteme de transport
avansate, furnizând asistenţă medicală universală şi o educație mai
relevantă şi mai presus de toate, prin generarea unui nou sistem
stimulator bazat pe preocuparea față de oameni și de mediu.
Mulţi oameni cred că există prea multă tehnologie în lumea de azi și
că tehnologia este principala cauză a poluării mediului. Nu este cazul.
Abuzul şi tehnologia folosită greșit ar trebui să fie preocuparea
noastră majoră. Într-o civilizație mai umană, odată cu maşinile care
înlocuiesc oamenii, s-ar scurta ziua de lucru, s-ar creşte
disponibilitatea bunurilor şi a serviciilor şi s-ar lungi concediul.
Dacă vom folosi noile tehnologii pentru a ridica standardul de viaţă
pentru toţi oamenii, infuzia de mașini tehnologice nu ar mai fi privită
ca o ameninţare.
O economie mondială bazată pe resurse ar putea de asemenea, să
implice toate eforturile pentru a dezvolta surse de energie regenerabile
noi, nepoluante: energie geotermală; fuziune controlată; solară;
fotovoltaică; eoliană, folosind puterea valurilor şi a mareelor şi chiar
combustibilul din oceane. Eventual am putea avea energie în cantitate
nelimitată, care ne-ar putea alimenta civilizația timp de mii de ani. O
economie bazată pe resurse ar trebui de asemenea să se angajaze în
reproiectarea oraşelor noastre, a sistemelor de transport, a
instalaţiilor industriale, care să le permită să fie eficiente
energetic, nepoluante și pentru a servi nevoilor tuturor oamenilor.
Ce altceva ar putea să însemne o economie bazată pe resurse?
Tehnologie aplicată în mod eficient și inteligent; păstrează energia;
reduce deşeurile şi oferă mai mult timp liber. Cu un inventar automat la
scară globală, putem să menţinem un echilibru între producţie şi
distribuţie. Numai alimentele hrănitoare şi sănătoase vor fi disponibile
şi lipsurile planificate ar fi inutile şi inexistente într-o economie
bazată pe resurse.
Odată cu depășirea nevoii de profesii bazate pe sistemul monetar, de
exemplu: avocaţi, bancheri, agenţi de asigurări, personal de marketing
si publicitate, vânzători şi agenți de bursă, o cantitate considerabilă
de deşeuri va fi eliminată. De asemenea, cantități considerabile de
energie ar fi salvate prin eliminarea duplicării de produse competitive
cum ar fi sculele, tacâmurile, vesela, aspiratoarele de bucătărie şi
praf. Alegerea este bună. Dar, în loc de sute de fabrici diferite şi
toată birocrația şi personalul necesar pentru a produce produse
similare, doar cateva dintre cele mai înalte calitatativ ar fi necesare
pentru a deservi întreaga populaţie. Singurul nostru deficit este lipsa
de gândire creativă şi inteligența pentru noi si pentru liderii noștrii
aleşi de a rezolva aceste probleme. Cea mai valoroasă, neexploatată
resursă în ziua de azi este ingeniozitatea umană.
Odată cu eliminarea datoriilor, teama de a pierde locul de muncă nu
va mai fi o ameninţare. Această asigurare, combinată cu educația despre
felul de interacțiune într-un mod mult mai semnificativ între noi, ar
putea reduce considerabil atât stresul mental cât și cel fizic și ne-ar
lasă liberatea de a explora si de a ne dezvolta abilitățile.
În cazul în care gândul de a elimina banii încă vă mai tulbură, luaţi
în considerare acest aspect: Dacă un grup de persoane cu aur, diamante
şi bani ar naufragia pe o insulă care nu are nici o resursă, cum ar fi
alimente, aer curat şi apă, bogăţia lor ar fi irelevantă pentru
supravieţuire. De aceea resursele sunt limitate, ca banii să poată fi
utilizați pentru a controla distribuirea lor. De exemplu, nimeni nu ar
putea vinde aerul pe care îl respirăm sau apa care curge abundent
într-un şuvoi de munte. Deşi aerul şi apa sunt valoroase, fiind în
abundenţă, ele nu pot fi vândute.
Banii devin importanți într-o societate atunci când anumite resurse
necesare supravieţuirii trebuie să fie raţionalizate şi oamenii acceptă
banii ca un mediu de schimb pentru resursele limitate. Banii sunt o
convenţie socială, un acord dacă doriți. Ei nu sunt nici resurse
naturale nici nu reprezintă vreo resursă. Nu sunt necesari pentru
supravieţuire cu excepţia cazului în care am fost conditionați de a-i
accepta ca atare.
