Exista 35 de metale care sunt in atentia organizatiilor internationale datorita prezentei lor la locul de munca sau in locuinte. Dintre acestea, 23 sunt metale grele: antimoniu, arsenic, bismut, cadmiu, ceriu, crom, cobalt, cupru, galiu, aur, fier, plumb, magneziu, mercur, nichel, platina, argint, teluriu, taliu, staniu, uraniu, vanadiu si zinc. Totusi, cel mai mare risc de intoxicare cu metale grele il au persoanele care lucreaza in mediu toxic.
Spre deosebire de alte toxine, organismul nu are capacitatea de a elimina metalele grele prin metodele uzuale. Depozitarea metalelor grele vizeaza de regula un organ sau un tip de tesut in particular. De exemplu, mercurul migreaza cel mai usor spre rinichi si creier, in vreme ce cadmiul se depune in artere, rinichi si in periost.
Efectele toxice ale metalelor grele sunt substantial marite atunci cand se suprapun peste o deficienta de minerale vitale (pe care la randul lor o pot provoca sau intretine). Metalele toxice se substituie mineralelor esentiale in diferite procese din organism, ceea ce permite functionarea acestuia, insa produce in timp daune substantiale.
De exemplu, zincul este necesar pentru mentinerea flexibilitatii si a tonicitatii arterelor. Daca exista un deficit de zinc, cadmiul preluat din alimentatie sau din mediu va inlocui zincul in procesele pe care ar trebui sa le indeplineasca. In timp, insa, cadmiul subrezeste peretii arterelor, provoaca intarirea acestora si favorizeaza ateroscleroza, hipertensiunea si alte afectiuni cardiovasculare grave.
Cele mai nocive metale grele
1. Plumbul
Este una din multele substante toxice de care marea majoritate a persoanelor din tarile civilizate vin in contact in mod frecvent. Bateriile de masini si vopselurile pe baza de plumb, anumite componente ale calculatoarelor, retetele de telecomunicatii, anumite obiecte de decoratiuni interioare (de exemplu corpuri de iluminat) sunt doar cateva dintre sursele uzuale de plumb.
Un studiu realizat in Polonia (2009, „Neuroepidemiology") a demonstrat efectele nocive asupra functiei cognitive a nou-nascutilor in urma expunerii la plumb, dar acesta a fost primul studiu care a descoperit astfel de efecte chiar si dupa expunerea la cantitati de plumb mai mici decat in studiile anterioare.
Prezenta plumbului in sangele ombilical a fost asociat de cercetatori cu deficiente cognitive inclusiv pana inclusiv la varsta de 3 ani. Nivelul de expunere descoperit a fost de 10 ori mai mic decat cel considerat ca standard in SUA in ceea ce priveste expunerea copiilor, si totusi efectele toxice au fost incontestabile.
Absorbtia plumbului depinde de varsta individului, de timpul trecut de la ultima masa, de alimentele consumate si de starea de sanatate a sistemului digestiv. De exemplu, in cazul adultilor, doar 6% din cantitatea ingerata ajunge in sange, in timp ce copiii absorb aproximativ 50%.
2. Mercurul
Organismul nu are nevoie de mercur si acesta se acumuleaza producand foarte multe daune. Este un alt element cu puternice efecte neurotoxice. Una dintre principalele surse de contaminare cu mercur este hrana provenita din mediul oceanic.
Mercurul in forma pura, dar si alti compusi ce contin mercur sunt foarte toxici si ingerarea sau inhalarea de mercur provoaca furnicaturi si intepaturi la nivelul membrelor, dificultati de vorbire si auz, pierderea echilibrului, oboseala, tremuraturi, insomnie, iritabilitate, atrofie musculara, afectiuni renale, afectiuni ale tractului digestiv, dermatite, pierderi de memorie, stop respirator si deces.
3. Arsenicul
Arsenicul ajunge in organismul uman prin intermediul apei si alimentelor. Acesta mai poate patrunde in organism si datorita ingerarii de sol sau nisip, inhalarii prafului fin si prin piele. Prin piele se absoarebe o cantitate foarte mica de arsenic si nu este considerata o cale de acces importanta.
Cele mai mari cantitati sunt ingerate de copii, din cauza ca acestia au obiceiul de a introduce in gura degetele, jucariile si orice gasesc pe jos.
De obicei, arsenicul nu se acumuleaza in organism si este eliminat prin urina, fecale, unghii si par. Totusi, ingerarea unei cantitati mari de arsenic are efecte foarte grave asupra sanatatii si poate provoca decesul. Cantitati mari de arsenic pot afecta mucoasele stomacului si intestinelor, pot distruge muschiul cardiac, nervii si sangele. De asemenea, arsenicul a fost asociat cu cresterea riscului de cancer de vezica urinara, plamani si piele.
4. Cadmiul
Cadmiul este un metal greu foarte toxic ce este periculos chiar si atunci cand suntem expusi unor doze foarte mici. Dupa ce intra in organism este foarte usor depozitat de acesta, ceea ce inseamna ca se acumuleaza pe parcursul vietii. Cadmiul este foarte toxic pentru rinichi, principalul organ in care acesta se acumuleaza. Nefrotoxicitatea cadmiului se poate manifesta prin proteinurie, calciurie, aminoacidurie, glicozurie si prin distrugerea celulelor renale.
De asemenea, cadmiul poate produce demineralizarea oaselor, iar atunci cand este absorbit direct din atmosfera creste considerabil riscul de cancer pulmonar. Si tigarile sunt o sursa importanta de cadmiu.
Cadmiul este asociat si unui risc crescut de cancer de san, prostata si colon.
5. Aluminiul
Chiar daca nu e considerat un metal greu, aluminiul face ravagii in organism atunci cand se acumuleaza in cantitati mari. Cele mai importante surse de aluminiu sunt vasele si ustensilele folosite pentru gatit, apa poluata, medicamentele (antiacide), cosmeticele (antiperspirante), aditivii alimentari si aerul poluat. In industria alimentara, aluminiul se gaseste in aditivii alimentari, ambalaje si folie alimentara.
Studii facute pe animale au aratat ca dozele mari de aluminiu afecteaza mai mult indivizii tineri, influentand dezvoltarea sistemului nervos si a scheletului. Aluminiul a fost legat de Alzheimer si de dementa datorita faptului ca pacientii ce sufera de aceste afectiuni au concentratii mari la nivelul creierului. Nu se cunoaste cu siguranta daca aluminiul provoaca aceste afectiuni sau daca acesta se acumuleaza in creier din cauza acestora.
Aluminiul este foarte periculos atunci cand se gaseste sub forma de particule fine. Expunerea la aceasta forma de aluminiu poate produce fibroza (aluminoza pulmonara).
Simptomele intoxicarii cu metale grele
Semnele intoxicarii cu un metal greu sunt usor de recunoscut datorita faptului ca acestea sunt, de obicei, severe, rapide si pot fi asociate cu un eveniment recent (expunere sau ingerare). Acestea sunt: crampe, greata si vomat, durere, transpiratie, dureri de cap, respiratie greoaie, confuzie, dificultati in ceea ce priveste capacitatea de a gandi, a merge si a vorbi si convulsii.
Simptomele intoxicarii cronice sunt la fel de usor de recunoscut ca si celelate doar ca acestea seamana foarte mult cu simptome ale altor boli si uneori aceste pot sa dispara si sa apara si astfel se intarzie cautarea unui tratament, persoana in cauza crezand ca simptomele au alte cauze.
Simptomele intoxicarii cronice cu metale grele sunt: dificultati in ceea ce priveste capacitatea de a gandi, a merge si a vorbi, nervozitate si instabilitate emotionala, insomnie, greata si letargie.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu