Sforătitul apare când aerul inspirat este perturbat în timpul somnului
din cauza îngustării căilor aeriene la nivelul nasului, cavităţii bucale
sau gâtului. Dacă, în cazul copiilor, sforăitul se produce ca urmare a
creșterii în dimensiune a polipilor, la adulți este des întâlnit când
persoana suferă de deviaţie de sept, rinită cronică, polipoză nazală,
alergii sau infecţii ale căilor aeriene.
„Sforăitul mai apare atunci când amigdalele se măresc în volum, când vălul palatin este prea lung și vibrează când trece aerul, când apar tumori laringiene, dar și când persoana suferă anumite modificări ale scheletului feței (retrognație - tulburare de dezvoltare a mandibulei)“, explică medicul primar ORL Claudia Boldea, doctor în ştiinţe medicale, de la Spitalul European Polisano, Sibiu.
Terapii disponibile în farmacii
Este indicat ca persoanele care sforăie să facă, dacă este cazul, unele modificări în ceea ce privește stilul de viață. „Scăderea în greutate, renunţarea la fumat şi alcool, evitarea medicamentelor sedative, schimbarea poziţiei în timpul somnului, tratamentul corect al alergiilor şi al infecţiilor căilor aeriene superioare pot face ca problemele cu sforăitul să se reducă“, spune medicul Claudia Boldea. De ajutor în acest caz sunt și produsele disponibile în farmacii:
- benzile nazale - se aplică la nivelul nărilor, astfel încât să se mărească deschiderea lor, ușurându-se respirația;
- proteză dentară – persoana poate alege această variantă de tratament doar dacă există indicație din partea medicului orelist și stomatolog;
- spray nazal - eliberează căile nazale și permite pătrunderea mai uşoară a aerului (este bine de știut că substanțele din spray pot da dependență).
Când se recomandă operația
Pentru a putea recomanda tratamentul necesar, medicul trebuie să stabilească locul unde se produce obstrucţia căilor respiratorii în timpul somnului.
„Dacă este vorba de cauze nazale, atunci se indică tratamentul chirurgical al deviației de sept, polipozei nazale sau rinitei cronice. În cazul în care cauza este localizată la nivelul faringelui, se indică extirparea amigdalelor şi a polipilor“, adaugă medicul orelist. Printre tratamentele chirurgicale frecvent recomandate se numără:
- uvulopalatofaringoplastia – operația se face sub anestezie și constă în rezecții parțiale din vălul palatin, din luetă (omușor) și din amigdale;
- remodelarea palatului moale prin radiofrecvenţă – intervenția se realizează cu anestezie, dar nu necesită spitalizare. Pacientul este înţepat în vălul palatin în câteva puncte cu ajutorul unor pense speciale, apoi este aplicat curentul de radiofrecvenţă timp de câteva secunde (în unele cazuri, procedura trebuie repetată).
Atenție! Sforăitul poate fi însoţit de sindromul de apnee în timpul somnului, caracterizat prin episoade de oprire a respiraţiei.
Factori care favorizează apariția sforăitului
- obezitatea;
- fumatul;
- consumul de alcool;
- unele boli endocrine - hipotiroidismul (datorită creşterii în greutate);
- administrarea de medicamente sedative (relaxează excesiv musculatura);
- mărirea în volum a musculaturii gâtului (în special la sportivii de performanţă);
- dormitul pe spate.
Dr. Claudia Boldea, medic primar ORL şi doctor în ştiinţe medicale la Spitalul European Polisano, Sibiu
Printre efectele sforăitului pe termen lung asupra organismului, se numără: starea de somnolenţă din timpul zilei, durerea de cap, dar și diminuarea capacităţii de concentrare, a atenţiei şi a abilității de memorare.
De asemenea, pe termen lung, poate crește riscul de apariție hipertensiunii arteriale, bolilor de inimă şi infarctului miocardic. Nu trebuie neglijată problema sforăitului, cu atât mai mult cu cât persoana poate ajunge să fie diagnosticată cu hipertensiunea pulmonară, îi poate fi afectată viața sexuală, dar creşte și vâscozitatea sângelui, din cauza hipoxiei cronice (scăderea aportului de oxigen în ţesuturi) și a riscului de tromboză.
„Sforăitul mai apare atunci când amigdalele se măresc în volum, când vălul palatin este prea lung și vibrează când trece aerul, când apar tumori laringiene, dar și când persoana suferă anumite modificări ale scheletului feței (retrognație - tulburare de dezvoltare a mandibulei)“, explică medicul primar ORL Claudia Boldea, doctor în ştiinţe medicale, de la Spitalul European Polisano, Sibiu.
Terapii disponibile în farmacii
Este indicat ca persoanele care sforăie să facă, dacă este cazul, unele modificări în ceea ce privește stilul de viață. „Scăderea în greutate, renunţarea la fumat şi alcool, evitarea medicamentelor sedative, schimbarea poziţiei în timpul somnului, tratamentul corect al alergiilor şi al infecţiilor căilor aeriene superioare pot face ca problemele cu sforăitul să se reducă“, spune medicul Claudia Boldea. De ajutor în acest caz sunt și produsele disponibile în farmacii:
- benzile nazale - se aplică la nivelul nărilor, astfel încât să se mărească deschiderea lor, ușurându-se respirația;
- proteză dentară – persoana poate alege această variantă de tratament doar dacă există indicație din partea medicului orelist și stomatolog;
- spray nazal - eliberează căile nazale și permite pătrunderea mai uşoară a aerului (este bine de știut că substanțele din spray pot da dependență).
Când se recomandă operația
Pentru a putea recomanda tratamentul necesar, medicul trebuie să stabilească locul unde se produce obstrucţia căilor respiratorii în timpul somnului.
„Dacă este vorba de cauze nazale, atunci se indică tratamentul chirurgical al deviației de sept, polipozei nazale sau rinitei cronice. În cazul în care cauza este localizată la nivelul faringelui, se indică extirparea amigdalelor şi a polipilor“, adaugă medicul orelist. Printre tratamentele chirurgicale frecvent recomandate se numără:
- uvulopalatofaringoplastia – operația se face sub anestezie și constă în rezecții parțiale din vălul palatin, din luetă (omușor) și din amigdale;
- remodelarea palatului moale prin radiofrecvenţă – intervenția se realizează cu anestezie, dar nu necesită spitalizare. Pacientul este înţepat în vălul palatin în câteva puncte cu ajutorul unor pense speciale, apoi este aplicat curentul de radiofrecvenţă timp de câteva secunde (în unele cazuri, procedura trebuie repetată).
Atenție! Sforăitul poate fi însoţit de sindromul de apnee în timpul somnului, caracterizat prin episoade de oprire a respiraţiei.
Factori care favorizează apariția sforăitului
- obezitatea;
- fumatul;
- consumul de alcool;
- unele boli endocrine - hipotiroidismul (datorită creşterii în greutate);
- administrarea de medicamente sedative (relaxează excesiv musculatura);
- mărirea în volum a musculaturii gâtului (în special la sportivii de performanţă);
- dormitul pe spate.
Dr. Claudia Boldea, medic primar ORL şi doctor în ştiinţe medicale la Spitalul European Polisano, Sibiu
Printre efectele sforăitului pe termen lung asupra organismului, se numără: starea de somnolenţă din timpul zilei, durerea de cap, dar și diminuarea capacităţii de concentrare, a atenţiei şi a abilității de memorare.
De asemenea, pe termen lung, poate crește riscul de apariție hipertensiunii arteriale, bolilor de inimă şi infarctului miocardic. Nu trebuie neglijată problema sforăitului, cu atât mai mult cu cât persoana poate ajunge să fie diagnosticată cu hipertensiunea pulmonară, îi poate fi afectată viața sexuală, dar creşte și vâscozitatea sângelui, din cauza hipoxiei cronice (scăderea aportului de oxigen în ţesuturi) și a riscului de tromboză.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu