Lipsa fierului poate afecta performantele mentale ale celor mici

Fiecare inceput de an scolar vine cu o mare provocare pentru copii: adaptarea la ritmul intens al orelor de curs, dupa o perioada lunga de relaxare.

Cum il poti ajuta pe micutul tau sa aiba performantele scolare dorite? Foarte simplu, prin includerea alimentelor bogate in fier in meniul zilnic. Acest micronutrient este aliatul celui mic pentru o zi in forta, influentând capacitatea de intelegere si coeficientul de inteligenta (IQ) al copiilor, conform unui studiu.

Prof. Dr. Doina Plesca, medic primar pediatru, vicepresedinte al Societatii Romane de Pediatrie, a explicat pentru csid.ro cum lipsa fierului poate afecta performantele mentale ale celor mici:

"Primii ani ai copilariei sunt fundamentali pentru formarea inteligentei, a personalitatii si a capacitatii de a invata. Datorita ritmului rapid de crestere si dezvoltare, organismul copilului are nevoie de fier. Fierul este unul dintre micronutrientii care influenteaza dezvoltarea creierului, pentru ca el este prezent in hemoglobina celulelor rosii, proteina care transporta oxigenul de la plamâni la tesuturile din corp. Deficitul de fier, care apare la vârsta mica, are importante consecinte asupra dezvoltarii psihomotorii, comportamentale si a performantelor cognitive. Astfel, s-a observat o reducere a coeficientului intelectual cu aproximativ 1.73 puncte pentru fiecare scadere a hemoglobinei cu 1g/dl. in consecinta, este important ca in perioada de crestere sa se inregistreze un aport adecvat de fier, pentru o dezvoltare normala a micutilor".

Alimentele cu un continut ridicat de fier: ouale, ficatul, nautul, nucile si somonul pot spori atentia si capacitatea de concentrare ale copiilor, abilitati necesare orelor de curs.

Read More

Protejeaza creierul prin sport alimentatie sanatoasa

Activităţile fizice şi intelectuale zilnice, dar şi o alimentaţie sănătoasă pot consolida scutul de protecţie al creierului şi implicit preveni îmbolnăvirea acestuia, a spus preşedintele Societăţii de Neurologie din România (SNR), Dafin Mureşanu, la Şcoala de Vară de Neurologie.
"Cu toate că nu reprezintă decât 2% din greutatea corpului omenesc, creierul e irigat cu 20% din totalul sângelui ce hrăneşte organismul, consumă 14% din totalul oxigenului necesar organismului şi 16% din totalul glucozei, cea care aduce energie. De aceea, un stil de viaţă sănătos coroborat cu activităţi fizice şi intelectuale zilnice, dar şi cu o alimentaţie sănătoasă poate consolida scutul de protecţie al creierului şi implicit evita îmbolnăvirea acestuia", a afirmat el.
Potrivit prof. Mureşanu, niciun tratament medical nu scuteşte pacientul de activitate fizică susţinută şi activitate cognitivă îmbinată cu starea de bine, un stil de viaţă sănătos şi o gândire pozitivă fiind foarte importante pentru creier.
"Este o lume competititvă şi e o opţiune personală cu privire la modul de viaţă. Dar, din punctul nostru de vedere, misiunea noastră este să spunem mai răspicat cum ne putem proteja creierul şi care este riscul unei munci fără pauză. Medicul trebuie să transmită un mesaj responsabilizant asupra individului, iar individul, să-şi ceară drepturile", a mai spus Mureşanu, precizând că tinerii trebuie să înţeleagă că nu sunt nemuritori.
În cadrul programului stiinţific şi educaţional "RoNeuro Brain Days", care a avut loc, în iunie, la Cluj-Napoca, a fost prezentat cel mai mare studiu retrospectiv din ultimul deceniu în domeniul traumatismelor cranio-cerebrale, care atrage atenţia asupra efectelor pozitive ale tratamentului cu factori neurotrofici, la pacienţii cu aceste tipuri de leziuni cerebrale. Conform acestor date, tratamentul îmbunătăţeşte semnificativ performanţele şi calitatea vieţii pacienţilor. La acest amplu studiu, coordonat de profesorul Dafin Mureşanu au participat 25 de neurochirurgi şi neurologi de top, în cea mai mare parte din România care au analizat rezultatele obţinute după tratamementul cu factori neurotrofici la un număr de de 7.769 de pacienţi cu traumatisme craniocerebrale uşoare, medii şi severe, în 10 departamente de neurochirurgie din România, pe o perioada de cinci ani.
"Acest studiu a fost o reală provocare pentru neurologie în general şi neurochirurgie în special, iar rezultatele obţinute ne arată o evidentă îmbunătăţire a stării de sănătate a pacienţilor care suferă leziuni traumatice ale creierului, produse în mare parte de accidente rutiere, dacă noul tratament este aplicat în primele 48 de ore de la producerea accidentului", a spus Mureşanu.
Dafin Mureşanu este profesor la Universitatea de Medicină si Farmacie "Iuliu Haţieganu" din Cluj-Napoca, preşedinte al Societăţii de Neurologie din România şi al Societăţii pentru Studiul Neuroprotecţiei şi Neuroplasticităţii (SSNN).
La cea de-a X-a ediţie a Şcolii Internaţionale de Vară de Neurologie, organizată de Fundaţia SSNN împreună cu SNR şi un consorţiu internaţional de universităţi, sub egida Federaţiei Mondiale de Neuroreabilitare (WFNR) şi a Federaţiei Europene a Societăţilor de Neuroreabilitare (EFNRS), participă prof. dr. Natan Bornstein, de la Universitatea din Tel Aviv, Centrul Medical Sourasky, şi prof. dr. Ovidiu Băjenaru, de la Universitatea de Medicină si Farmacie "Carol Davila" din Bucureşti, preşedintele de onoare ad vitam al Societăţii SNR.

Read More

Hrana nesanatoasa slabeste functiile cognitive

Hrana hipercalorică slăbește funcțiile cognitive, potrivit cercetătorilor americani, fapt pentru care specialiștii recomandă un aport cât mai mare de alimente bogate în substanțe nutritive.

Este cunoscut faptul că alimentele grase duc la creșterea în greutate, însă cercetătorii ne atenționează că acesta nu este singurul efect al mâncării nesănătoase.
Persoanele care mănâncă în mod constant alimente hipercalorice se pot confrunta cu probleme la nivelul creierului.
Conform specialiștilor, mâncarea nesănătoasă încetinește activitatea creierului, determinând scăderea capacității acestuia.
Cercetătorii de la Universitatea Washington au realizat un studiu pe şoareci de laborator. La cei hrăniţi cu mâncare hipercalorică, oamenii de ştiinţă au observat scăderea irigării hipocampului, zona cerebrală care gestionează învăţarea şi memoria.
“Cobaii ajunşi obezi în urma unei alimentaţii foarte grase înregistrează rezultate mai puţin bune la testele cognitive, spre deosebire de cei cu o greutate normală”, conchid autorii studiului.

Read More

Alimentele care ne distrug inteligenta

Cand este vorba despre nutritie, merita mentionat ca sunt tot felul de alimente: unele, super-alimente, care sunt cele mai bune in special cand vrei sa pierzi in greutate, in vreme ce altele stimuleaza functiile cognitive si memoria.

Pe de alta parte, unele produse sunt cunoscute ca avand efecte devastatoare asupra functionarii creierului si nutritionistii recomanda sa le consumati cu moderatie, pentru a limita efectul negativ. Iata top 6 alimente care iti omora incet, dar sigur inteligenta, realizat de sfatulparintilor.
1. Dulciurile
Zaharul si dulciurile nu sunt doar inamicii taliei, ci si ai functionarii creierului. Consumul de zahar pe termen lung poate crea probleme neurologice si, totodata, interfereaza cu memoria. In acelasi timp, zaharul afecteaza abilitatea de invatare si tocmai de aceea este recomandata evitarea semipreparatelor, a zaharului, a siropului din porumb si a produselor bogate in fructoza.
2. Alcoolul
Alcoolul este cunoscut ca afecteaza ficatul insa cauzeaza si ceea ce se numeste „ceata creierului”. Asa cum sugereaza si numele afectiunea se refera la sentimentul de confuzie mentala se actioneaza ca si cum o ceata iti inconjoara creierului si astfel claritatea gandirii este afectata. Totodata, memoria este la randul sau influentata in mod negativ. Ti s-a intamplat sa uiti numele unor obiecte comune sau sa nu-ti poti aminti anumite evenimente sau sa nu mai stii daca s-au intamplat in realitate sau doar ai visat? Acest lucruri ar putea fi rezultatul unui consum ridicat de alcool ce dezechilibeaza functionarea creierului. Din fericire aceste simptome sunt reversibile, odata ce ai renuntat la alcool sau ai limitat consumul la 1-2 pahare pe saptamana.
3. Junk Food
Un studiu recent realizat de catre Universitatea Montreal a scos la iveala faptul ca junk food-ul poate modifica substantele chimice din creier si conduce la simptome asociate cu depresia si anxietatea. In afara faptului ca alimentele acestea sunt bogate in grasimi, ele pot da dependenta. Aceste alimente afecteaza productia de dopamina, un important compus chimic responsabil cu fericirea si cu starea de bine in general. Mai mult dopamina ajuta functiile cognitive, capacitatea de invatarea, atentia, motivarea si memoria. Tocmai de aceea este important sa eviti consumul de produse bogate in grasimi.
4. Alimentele prajite
Aproape toate alimentele procesate contin chimicale, coloranti, aditivi, arome artificiale si conservanti care afecteaza comportamentul si functiile cognitive prin generarea hiperactivitatii, atat la adulti cat si la copii. Alimentele prajite sau procesate distrug nervii celulelor din creier. Oricum, unele uleiuri sunt mai periculoase decat altele: cel din floarea soarelui este considerat printre cele mai toxice.
5. Produsele semipreparate
Ca si produsele procesate semipreparatele pot avea impact negativ asupra sistemului nervos central si in plus cresc riscul de a dezvolta boli degenerative ale creierului (precum Alzheimer).
6. Alimentele foarte sarate
Se stie faptul ca alimentele sarate afecteaza tensiunea arteriala si sunt periculoase pentru inima. Mai multe studii au sugerat ca produsele cu un nivel ridicat de sodiu pot avea impact negativ si asupra functiilor cognitive si a abilitatii de gandire. Cu alte cuvinte, iti afecteaza inteligenta.
Ca fapt divers, consumul de alimente sarate si nicotina au acelasi efect precum folosirea drogurilor dand dependeta si avand efecte de sevraj.

Read More

Micul dejun pentru un creier mai inteligent

O ceaşcă de cafea tare sau de ceai vă ajută să vă treziţi instantaneu, dar efectul nu durează foarte mult. Nu săriţi peste micul dejun, dacă nu vreţi să rămâneţi fără energie până la prânz, dar evitaţi mâncarea consistentă la primele ore ale dimineţii. 
Iată ce puteţi mânca dimineaţa ca “să vă meargă mintea” toată ziua:
Iaurt semi-degresat cu seminţe de in. Seminţele de in pot fi găsite în magazinele cu produse naturiste. Conţin  acizi graşi esenţiali omega-3, care stimulează activitatea creierului şi ajută memoria. Şi iaurtul poate conţine “grăsimi bune” de tip omega-3 şi, în plus, este o sursă excelentă de proteine,ca prelungind senzaţia de foame.
Lapte cu cereale şi fructe uscate. Cerealele integrale îmbogăţite cu fructe uscate ţin glicemia în frâu, eliberând energie treptat de-a lungul zilei. Conţin glucoză, principala “hrană” a creierului.
Omletă cu piept de pui. Puteţi face o omletă sănătoasă amestecând două ouă cu bucăţi de piept de pui sau de curcan, spanac, roşii, ardei şi condimente din belşug. “Mixul” de proteine controleză apetitul şi previne senzaţia intensă de foame.
Pâine prăjită cu unt de arahide. Două tartine cu unt de arahide sunt o alternativă mai puţin calorică la clătite, produse de pastiserie sau covrigi. Untul de arahide consumat cu moderaţie conţine grăsimi “bune” pentru organism, iar fibrele din pâinea integrală încetinesc digestia şi echilibrează nivelul glicemiei pe parcursul zilei.
Sucuri de fructe şi “smoothie” cu iaurt şi banane. Înlocuiţi sucurile ultrarafinate din comerţ cu sucuri de fructe cu indice glicemic mic (grepfrut, portocale, mere şi cireşe) şi amestecaţi un iaurt de vanilie cu o banană pentru a obţine un mic-dejun energizant.
Musli preparat în casă. Dacă nu vă plac “cerealele la cutie”, iată cum vă puteţi prepara un musli sănătos: amestecaţi fructe uscate (caise, somchine, ananas, curmale, stafide etc) cu alune crude, migdale, arahide, fulgi de grâu şi ovăz, felii de măr şi bucăţi de căpşuni, după care îndulciţi amestecul cu  două linguriţe de miere.

Read More

Secretul inteligentei umane

Creşterea spectaculoasă a inteligenţei umane, prin care omul se deosebeşte atât de mult de restul regnului animal, s-ar putea datora unei singure gene, care duce la sporirea numărului de celule dintr-o regiune-cheie a creierului, au descoperit oamenii de ştiinţă.
Capacităţile cognitive ale omului, prin care acesta se distanţează mult chiar şi de cele mai apropiate rude actuale ale sale din regnul animal – maimuţele antropoide – s-ar putea datora unei singure gene, absolut specifică oamenilor, arată un studiu recent.
Gena a fost identificată la omul modern (Homo sapiens), la omul de Neanderthal şi la o altă specie umană dispărută, numită omul din Denisova (sau denisovan), dar nu şi la cimpanzei.
Gena a permis dezvoltarea zonei numite neocortex, care a ajuns să conţină, la om, mult mai mulţi neuroni decât la orice altă specie, inclusiv maimuţele antropoide.
Studiul a fost condus de Marta Florio, specialist în biologie celulară şi moleculară la Institutul Max Planck pentru studiul biologiei moleculare, celulare şi al geneticii din Dresda, Germania. Această genă pare să fie responsabilă de dezvoltarea creierului uman până la parametrii actuali şi de evoluţia prin care s-a ajuns de la maimuţe antropoide primitive la omul actual, înzestrat cu un limbaj şi o cultură complexe - un proces care a durat milioane de ani.
Acum cca. 3,8 milioane de ani, Australopithecus afarensis, un strămoş primitiv al omului, avea un creier cu volumul de numai 500 cm cubi, aproximativ o treime din volumul cerebral al omului actual.
Acum 1,8 milioane de ani, Homo erectus avea un creier cu volum dublu faţă de cel al australopitecului şi trăia în grupuri sociale mai complexe, folosea unelte şi întrebuinţa focul.
Oamenii moderni (în sens anatomic) Homo sapiens şi „verii” lor dispăruţi, omul de Neanderthal şi omul din Denisova, aveau creiere cu volumul de aproximativ 1.400 cm cubi, cea mai mare creştere înregistrându-se în zona numită neocortex, care conţine un număr foarte mare de neuroni şi este sediul unor funcţii avansate precum limbajul şi gândirea logică.
Autorii studiului au analizat un tip de celule progenitoare neuronale, o categorie de celule stem din care se formează, în cursul dezvoltării embrionare, neuronii.
La şoareci, de exmplu, aceste celule se divid o singură dată şi apoi se transformă în neuroni. În schimb, la om, aceleaşi celule se divid de multe ori înainte de transformarea lor finală, rezultând astfel un număr imens de neuroni.
Cercetătorii au analizat genele care erau activate, la şoareci şi la oameni, în stadiul cel mai intens al dezvoltării creierului.
Au descoperit că o anumită genă, numită ARHGAP11B, era puternic activată în celulele progenitoare neuronale de om, dar nu era prezentă şi în cele de şoarece.
Acest fragment de ADN făcea cândva parte dintr-o genă mult mai mare, dar, cumva, a fost duplicat (au apărut copii ale sale), iar fragmentul duplicat a fost inserat în genomul uman.
Cercetătorii au inserat şi activat acest fragment de ADN în creierul şoarecilor. Deşi aceste animale au în mod normal un neocortex neted (fără circumvoluţiuni) şi slab dezvoltat, la şoarecii la care a fost inserată gena umană neocortexul s-a dezvoltat mai mult, conţinând un număr mai mare de neuroni şi prezentând chiar o tendinţă de a forma circumvoluţiuni („cutele” sau „încreţiturile” caracteristice creierului animalelor mai evoluate, ca şi omului – o configuraţie care permite acumularea mai multor neuroni într-un volum mic de spaţiu). Cercetătorii nu au testat inteligenţa şoarecilor, pentru a vedea dacă a sporit, dar aceasta este o potenţială direcţie de cercetare pentru viitor, a declarat Marta Florio.
Comparând genoamele mai multor specii de mamifere, cercetătorii au confirmat că gena ARHGAP11B, existentă la omul actual, era prezentă şi la neaderthalieni şi denisovani, dar că ea nu există la alte mamifere, precum şoarecii şi cimpanzeii.
Această constatare sugerează că gena a apărut curând după ce ramura evolutivă a oamenilor s-a desprins de cea a cimpanzeilor şi că tocmai această genă a netezit drumul spre dezvoltarea rapidă a creierului uman.
Totuşi, această schimbare genetică probabil nu explică pe deplin inteligenţa superioară a omului modern, spun cercetătorii. Şi alte specii de oameni – precum neanderthalienii – aveau creiere mari, dar inteligenţa remarcabilă a speciei Homo sapiens ar putea fi legată mai curând de modul în care celulele creierului îşi formează şi desfiinţează conexiunile neuronale, în decursul timpului.

Read More