Al treilea razboi mondial, Imigrantii

Profeţiile lui Nostradamus au fost adesa interpretate în diferite feluri, mai exact sau nu, iar un catren de-al său revine în atenţie odată cu invazia imigranţilor în Europa. Specialiştii spun despre catren că e o profeţie legată de momentul şi desfăşurarea celui de-al treilea război mondial.

În Dunăre şi Rhin va veni să bea,
Cămila cea mare, și nu e pocăință
Ronul va tremura mai tare decât Valea Loarei
Și în apropiere de Alpi, Cocoșul îi va ruina”.

Al treilea război mondial va începe în clipa în care cămila va bea apă din Dunăre și Rhin. Nostradamus și-a scris versurile mult mai codificat decât își imaginează foarte mulți, iar din punctul de vedere al cercetătorilor, „Cămila” este asemuită cu o coaliție formată din statele arabe și care va invada Europa tocmai până la Dunăre și Rhin.

Deşi acest scenariu era considerat departe de a se produce în următorii 20 de ani, acum, odată cu numărul mare de imigranţi din statele arabe care ajung în Europa, lucrurile stau diferit.

Într-o altfel de perspectivă, „Cămila” poate să fie populația arabă care trăiește în întreaga Europă, cu precădere în Franța și Germania. Potrivit acestei teorii, arabii ca și ceilalţi locuitori ai țărilor prin care trece Dunărea, beau apă din Dunăre, fapt pentru care primul vers al catrenului lui Nostradamus se regăsește în realitate.

Read More

Tancurile rusesti topite cu laserul inventat de romani

Regimul comunist din Romania (1948-1989) a reusit sa dezvolte o serie de tehnologii despre care, putini cei in viata, accepta sa vorbeasca, iar cand o fac, prefera anonimitatea, pentru a nu se expune diverselor pericole care ar putea sa le puna in primejdie viata.
Faptul ca regimul comunist din Romania a dezvoltat o serie de tehnologii, este recunoscut si oficial, doar ca nu se subliniaza ce anume au reusit oamenii de stiinta comunisti sa dezvolte. In acest articol vom avea in vedere subiectului laserului cu care comunistii ar fi topit tancurile rusesti in cadrul Primaverii de la Praga.
Primăvara de la Praga (Limba cehă: Pražské jaro, Limba slovacă: Pražská jar) a fost o perioadă de libertate politică din Cehoslovacia, care a început în primăvara anului 1968, când a venit la putere Alexander Dubček și a durat până în 20 august, același an, când Uniunea Sovietică și aliații săi din Pactul de la Varșovia (cu excepția notabilă a României) au invadat țara.
Proiectul „Romteleghid” de constructie a laserului extrem de puternic !
„În acea vreme, chiar dacă regimul politic era unul comunist, Nicolae Ceauşescu manifesta o iubire aparte pentru Româna. Chiar dacă Rusia era o forţă din punct de vedere al armatei, Ceauşescu îşi manifesta cu îndârjire iubirea pentru ţara pe care o conducea şi s-a opus cu vehemenţă ca armata rusească să invadeze Cehoslovacia prin ţara noastră.
Mai mult de atât, Ceauşescu a rostit un discurs, celebru şi în zilele noastre, prin care a criticat manevra rusească şi a ignorat Tratatul de la Varşovia pentru a trimite trupe în ţara prietenă.
„Pătrunderea trupelor celor 5 ţări socialiste în Cehoslovacia constituie o mare greşeală şi o primejdie gravă pentru pacea în Europa, pentru soarta socialismului în lume! Este de neconceput în lumea de astăzi, când popoarele se ridică la luptă pentru a-şi apăra independenţa naţională, pentru egalitate în drepturi, ca un stat socialist, ca state socialiste să încalce libertatea şi independenţa unui alt stat. Nu există nici o justificare şi nu poate fi acceptat nici un motiv pentru a admite, pentru o clipă, numai ideea intervenţiei militare în treburile unui stat socialist” spunea Ceauşescu.
Manevrele strategice ale lui Ceauşescu a fost unele ingenioase. Iniţial, a organizat mai multe parade militare prin care îşi etala forţa armată. Pentru că Moscova nu s-a intimidat, atunci a trimis armata să invadeze Cehoslovacia, prin România.
Zvonurile din acea vreme susţin că armata română a întâmpinat forţele ruseşti încă de la graniţă cu un laser uriaş cu care a reuşit să topească ţevile tancurilor ruseşti. Comunişti au ţinut secret evenimentul pentru a nu stârni o polemică generală.
Despre ce armă era vorba? Se spune că Ceauşescu deţinea un laser uriaş, de o putere fantastică, cu care se putea topi instantaneu orice vehicul de luptă. Acest laser a fost realizat în urma proiectul secret Romteleghid şi era la acea vreme o armă devastatoare cu care România putea stopa orice invazie.
Conform unor surse independente, cu această armă au fost volatilizate câteva tancuri şi un avion sovietic în 1968, dezvoltându-se printr-un procedeu neclar nouă, o temperatură cuprinsă între 15000-20000 C; temperatura la care orice metal cunoscut pe atunci ar fi trecut din starea solidă direct în cea gazoasă!!!
În sfârşit, dacă această armă a existat (puţin probabil însă), nu vom şti cu certitudine niciodată. Poate cândva, aşa cum s-a întâmplat cu programul nuclear românesc, al cărui existenţă era contestată de mulţi, vom afla realitatea.”[2]
„Raza Mortii” a lui Tesla !

„Până la începutul secolului al XX-lea, energia electrică era o curiozitatea pentru oamenii de rând și o unealtă importantă pentru experimentele fizicienilor. Nikola Tesla a fost unul dintre promotorii cei mai importanți ai electricității comerciale, invențiile sale au pus bazele cunoștințelor moderne despre curentul alternativ, puterea electrică, sistemele de curent alternativ, incluzând sistemele polifazice, sistemele de distribuție a puterii și motorul pe curent alternativ, care au determinat cea de-a doua Revoluție Industrială.
Munca sa imensă a fost materializată prin nu mai puțin de 111 brevete de invenţii recunoscute în SUA și alte 300 în alte țări ale lumii. Aceste invenții au fost care mai de care fascinante și folositoare, dar au existat și altele care nu au fost făcute niciodată publice în întregime. Una dintre ele se referă la „razele morții”.
Au fost numite așa din greșeală sau pur și simplu jurnaliștii de la The New York Times au semnat tendențios un articol apărut în 1934: „La 78 de ani, Tesla a descoperit razele morții”. De fapt, Tesla când le oferise ziariștilor informația le numise „razele păcii” și era vorba despre un zid invizibil, pe care orice țară îl putea aplica deasupra ținutului său, care putea să respingă încă de la o distanță de 300 de kilometri orice obiect străin. Putea să fie vorba despre un avion sau chiar o rachetă, aceste raze cu o putere incredibilă reacționau precum un scut protector.
“Când mi-a venit ideea, am avut un şoc. Nu pot să spun deocamdată decât că va veni dintr-o sursă complet nouă, la care nici nu v-aţi gândi”, a adăugat savantul, fără a preciza dacă descoperirea sa avea vreo legătură cu experimentele sale anterioare.
Raza morții, cu un diametru infinitezimal, ar putea fi generată de o instalaţie specială – un fel de fabrică a cărei construcţie nu ar costa mai mult de două milioane de dolari şi ar putea fi gata în trei luni. Dacă Statele Unite şi-ar construi o duzină de astfel de instalaţii, în locuri strategice de-a lungul coastelor, ţara ar fi invulnerabila în faţa oricărui atac.
„Teleforța”, cum mai este numită invenţia, ar putea topi de la mare distanţă orice fel de motor şi ar detona muniţia aflată la bordul avioanelor inamice. “Raza morţii” se bazează pe patru invenţii noi, dintre care două au fost deja testate, afirma Tesla cu acelaşi prilej.
Piesele de bază erau un mecanism de producere a unei forţe electrice foarte mari, cu ajutorul unei uriaşe pompe de vacuum care să “tragă” energia din atmosferă, şi o metodă de amplificare a acestei forţe. Raza propriu-zisă urma să fie proiectată graţie unui mecanism bazat pe o uriaşă forţă electrică de respingere, care, potrivit indicaţiilor sale, putea să atingă un potenţial de 80 de milioane de volţi. Presa vremii a cerut alocarea de fonduri pentru realizarea invenţiei lui Tesla, care era incomparabil mai ieftină decât sumele ce se cheltuiau pentru armele convenţionale.
Pentru că impactul asupra opiniei publice din vremea respectivă nu a fost unul pozitiv, Tesla nu și-a mai prezentat niciodată invenția. Razele morții au rămas un mit, pe care atât americanii, cât și rușii, l-au căutat în timpul Războiului Rece.
Potrivit unui fost ofiţer în serviciul de informaţii al armatei americane, ideile lui Tesla au stat la baza faimosului experiment Philadelphia din octombrie 1943, când vasul “USS Eldridge” a fost făcut să dispară, fiind proiectat, după unele surse, într-o altă dimensiune.
O parte din membrii echipajului au murit atunci deoarece, susţin unii, experimentul a durat prea mult şi nu au mai putut fi salvaţi, aşa cum Tesla a fost adus înapoi de asistentul său, care a decuplat alimentarea instalaţiei înainte de a fi prea târziu.”[3]

Read More

Tone de aur au fost furate din Romania

În ultima cu o sută de ani, armatele „aliate“ sau de ocupaţie au jefuit cumplit ţara. Nemţii şi ruşii sunt în topul celor care au luat cele mai multe bunuri de pe teritoriul României. De altfel, tezaurul României a fost rechiziţionat de ruşi. Valoarea pierderilor se ridică la aproape 100 de tone de aur.

Spaţiul carpato-danubiano-pontic a fost mereu un ţinut bogat, plin de resurse, râvnit încă din perioada antichităţii. Secole de-a rândul, diferite populaţii angrenate fie în procese de migraţie, fie mari imperii în plină expansiune, au jefuit cumplit acest teritoriu.    Chiar şi după cristalizarea României moderne, la mijlocul secolului XIX, jafurile au continuat. Primul Război Mondial a adus pe teritoriul ţării trei armate de ocupaţie, doar Moldova rămânând liberă.    Cel de-al Doilea Război Mondial i-a adus pe ”aliaţii” germani şi mai apoi ruşi, care la rândul lor au secătuit rezervele naţionale. Cea mai importantă pierdere din ultima sută de ani a României rămâne însă tezaurul naţional, rechiziţionat de bolşevici. Conţinea în jur de 95 de tone de aur.

Jafurile nemţeşti în Muntenia şi Oltenia

În anul 1916, România participa la Primul Război Mondial în tabăra Antantei, adversară a Puterilor Centrale, din care făcea parte Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria şi Turcia. După ofensiva din Ardeal, armata română era obligată să se retraga în faţa unei uriaşe contraofensive germane şi austro-ungare din vest, dar şi a unei ofensive bulgare din sud prin Dobrogea. În urma bătăliilor de pe Valea Jiului, frontul românesc a fost rupt.

Fără ajutor din partea aliaţilor, românii au rămas singuri în faţa unui adversar mult prea numeros. La 6 decembrie 1916, Bucureştiul cade în faţa trupelor de ocupaţie germane. Armata, Guvernul, dar şi numeroşi refugiaţi se retrag în Moldova. Germania era deja de doi ani în război, din 1914. Îmbelşugata Românie, aflată pe un loc fruntaş la aceea vreme în clasamentul economic al statelor europene, reprezenta un paradis.    ”Bucureştiul e descris de Alfred von Olberg ca «un mare oraş, curat şi modern. Străzile principale asfaltate, cele secundare pavate, numeroase clădiri de stat şi publice, vile magnifice, hoteluri foarte bine întreţinute, multe restaurante ademenitoare şi cafenele extraordinar de elegante, cele mai multe în stilul caracteristic parizian, tramvaie electrice,tramvaie cu cai pe liniile mai puţin importante, pe scurt un oraş modern– desigur ici şi colo cu influenţe orientale». Un oraş care îl frapează pe feldmareşalul von Mackensen”, scria în articolul ”Din vremea ocupaţiei Bucureştilor(1916-1918)” istoricul bucureştean Ioan Bulei.

Nemţii au instituit rapid instituţii şi organisme ocupate în principal cu jefuirea sistematică a zonelor româneşti. Practic, aşa cum arată istoricul Ioan Bulei în lucrarea sa, se rechiziţiona totul. Inclusiv acoperişurile metalice, clopotele de la biserici sau clanţele de la uşi.    ”Pentru nevoile războiului, ocupanţii rechiziţionează şi cupru şi aramă. Aşa se ia coronamentul de aramă al Palatului Justiţiei, înlocuindu-se cu o simplă tinichea. În pericol ajung acoperişurile de aramă ale unora din monumentele istorice ale ţării: Biserica Domnească din Curtea de Argeş, Mitropolia din Târgovişte…. Cu numeroase intervenţii la Mackensen se reuşeşte salvarea lor. Mai greu e cu salvarea clopotelor”, scria Ioan Bulei. Până la instaurea disciplinei, mai multe case sunt jefuite de soldaţii germani, inclusiv cea a lui Take Ionescu.    Jaful a fost sistematic. Nemţii şi aliaţii lor austro-ungari au prădat cumplit teritoriul ocupat. Statisticile oferite de istoricul bucureştean sunt grăitoare. „În timpul ocupaţiei, germanii sărăcesc cu totul ţara ocupată. Germania şi Austro-Ungaria, în vremea ocupaţiei, transportă pe teritoriul lor 2,3 milioane de tone de alimente şi nutreţ, 100.000 de vagoane cu cereale, păstăi, marmeladă, peşte, articole de lux, săpun. Câmpurile de petrol vitale pentru Puterile Centrale furnizează 1.478.765 tone de ţiţei. Practic, economia românească e prădată”, scrie Bulei. De altfel, generalul von Mackensen mărturiseşte sincer, după acest jaf că ”N-aş vrea să fiu ministru de Finanţe al României în deceniile următoare, dar nici contribuabil român”.

Bulgarii se pregăteau să fure până şi moaştele

În aceeaşi perioadă, armata bulgară de ocupaţie se îndeletnicea şi ea cu jaful în Bucureşti. Istoricii vorbesc de atitudinea curtenitoare a ofiţerilor germani şi de interdicţiile superiorilor în rândul soldaţilor de a agresa civilii sau de a se deda la violuri şi jafuri. Tot din articolul specialistului Ioan Bulei, ”Din vremea ocupaţiei Bucureştilor(1916-1918)”, se arată că ofiţerii germani au reuşit să îi împiedice pe soldaţii bulgarii să fure până şi moaştele din biserici sau clădirea Academiei.    Prima tentativă a fost cea de jefuire a Academiei. ”În două rânduri germanii intervin pentru salvarea unor valori culturale şi simbolice ale Bucureştiului. În noapte de 22 spre 23 ianuarie 1917, mai mulţi ofiţeri bulgari se introduc în Academia Română şi încep să ia documente din fondul acesteia pe motiv că ele fuseseră furate de români în campania acestora din 1913 din Bulgaria”, preciza istoricul. În al doilea rând, soldaţii bulgari au vrut să fure moaştele Sfântului Dumitru de la Mitropolie. Aceştia au tăbărât, după cum arată mărturiile de epocă, pe sergentul care asigura paza, l-au legat şi au furat racla cu moaştele. Moaştele au fost readuse la Bucureşti de o companie de de cavalerie germană trimisă după acestea.

Tezaurul României, furat de bolşevici

În aceeaşi perioadă tulbure a ocupaţiei germane, România a fost jefuită cumplit până şi de aliaţi. Tezaurul României, dus spre păstrare la Kremlin, în Rusia, a fost rechiziţionat de revoluţionarii bolşevici care tocmai îl asasinaseră pe ţarul Nicolae al II lea şi instaurau dominaţia sovietelor în Rusia. Nesiguranţa frontului în Moldova şi cuceririle Puterilor Centrale în restul ţării i-a făcut pe reprezentanţii Guvernului să se gândească la o retragere în Rusia.    În aceste condiţii, s-a pus problema oferirii spre păstrarea a tezaurului naţional ruşilor. S-a pus şi problema păstrării acestuia la Londra, dar rutele erau nesigure din cauza războiului şi dinstanţa mare. Mihail Romaşcanu, un istoric român din 1934, explică în lucrarea ”Tezaurul român de la Moscova” cum s-a făcut predarea uriaşului tezaur în mâinile ruşilor. Din lucrarea acestuia reiese că la 12 decembrie 1916 Consiliul de Miniştrii autoriza acest transfer, după ce reprezentantul Rusiei, generalul Mossoloff, preciza că va semna protocolul de primire-predare între statul român şi cel rus.

”Ministrul Rusiei la Iaşi, generalul A. Mossoloff, care înlocuia pe domnul Poklewsky Koziell chemat în ţară pentru un concediu mai îndelungat, comunicase prin nota nr. 148 din 11 decemvrie 1916 ministrului de finanţe român că este autorizat telegrafic să semneze protocolul relativ la încărcarea într-un tren special a tezaurului Băncii Naţionale, adăugând că guvernul rus garantează integritatea lui atât în timpul parcursului, cât şi pe tot timpul cât depozitul va rămâne la Mosova”, se arată în lucrarea lui Mihail Romaşcanu. Tot prin prisma documentelor vremii se arată că tezaurul românesc a fost încărcat în vagoane şi a fost dus în Rusia în două tranşe. Prima între 12 şi 14 decembrie 1916, din gara Iaşi, şi cel de-al doilea la 18 iulie 1917. Practic, în urma primului transport, statul român a trimis în Rusia o avere colosală.

Era vorba de peste 300 de milioane de lei aur, plus bijuteriile Reginei Maria în valoare de 7 milioane de lei aur. ”Valoarea totală a tezaurului în aur efectiv compus din monete diferite şi lingouri era de 314.580.456,84 lei aur. În afară de tezaurul Băncii Naţionale se mai încărcase a treia zi (14/27 decembrie 1916) în vagonul nr. 225.692 I-O B, încă două casete conţinând bijuteriile M.S. Regina Maria şi a căror valoare era de 7.000.000 lei aur. Casetele purtau sigiliile Băncii Naţionale şi toate erau intacte”, scria Romaşcanu. S-a semnat şi un protocol în trei exemplare.    Erau în total 17 vagoane cu aur şi monezi din aur. Al doilea transport din 1917 consta în alte 24 de vagoane cu valori ale Băncii Naţionale, Casei de Depuneri şi ale altor instituţii publice. Valoare stocată în aceste vagoane era evaluată la 1.594.836.721,09 din partea Băncii Naţionale, plus încă 7,5 miliarde lei aur din partea celorlalţi depozitanţi. La acestea se adăugau opere de artă şi alte obiecte extrem de valoroase. După instaurarea dictaturii bolşevice, autorităţile române au încercat să mute tezaurul în Statele Unite, purtând numeroase tratative în acest sens.

Prea târziu însă: armata română trecea Prutul la 20 ianuarie 1918 în ajutorul Basarabiei, iar la 26 ianuarie Rusia, prin intermediul lui Troţki, rupea relaţiile cu România. Tezaurul a fost sechestrat în Rusia. Aproape 96 de tone de aur românesc se aflau în Rusia bolşevică. ”Trotzki declara că el (n.r. tezaurul) nu va putea fi obţinut de «oligarhia română». Consiliul Comisarilor Poporului îşi lua asupra sa răspunderea de a conserva şi a preda în mâinile poporului român toate valorile noastre depozitate la Moscova. Aceeaşi dispoziţie se aplica şi celorlalte depozite româneşti aflate la băncile din Rusia. Tezaurul român încredinţat în paza şi păstrarea Rusiei a fost confiscat de bolşevici”, scria în lucrarea sa Constantin Romaşcanu.    În 1935, la presiunea autorităţilor româneşti şi marilor puteri europene, a fost adusă o parte din tezaur, cu 17 vagoane la gara Obor. Gheorghe Paraschivescu, reprezentantul României, nota în inventarul său, însă, că ruşii nu au predat aur, bijuterii sau alte obiecte de valoare. În 1956, după instaurarea comunismului, o altă parte a tezaurului a fost retrocedată. De acestă dată transportul a fost mai consistent, fiind aduse bijuterii, obiecte de artă, cărţi, vase din aur, tapiserii şi alte obiecte valoroase. Printre acestea se aflau şi celebrul tezaur de la Pietroasele. Era totuşi o mică parte din uriaşul tezaur depozitat la Kremlin. O altă retrocedare a avut loc în 2008. O mare parte din tezaur a rămas însă în Rusia, problema tezaurului rămânând şi astăzi spinoasă şi parţial cunoscută, fără confirmări şi rapoarte oficiale.

Jefuiţi de aliaţi şi prieteni

Seria jafurilor a continuat şi aproape de mijlocul secolului XX. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, România, ca aliat al Germaniei, a furnizat cantităţi impresionante de combustibil şi alimente armatei naziste. Mai mult decât atât, într-o vreme statul român plătea întreţinerea soldaţilor germani staţionaţi în România. Mai precis se cheltuiau 100 de milioane de lei lunar, din 1940 până în 1942, pentru întreţinerea acestor trupe, o adevărată avere în aceea perioadă. După întoarcerea armelor, în 1945, au venit trupele sovietice, acum aliate, pe teritoriul României. Există o întreagă literatură cu mărturii ale supravieţuitorilor privind jaful făcut de trupele ruseşti pe teritoriul României greu de cuantificat în cifre.

Read More

Rusii vor ataca Turcia

Un rabin din secolul XVIII a profețit intrarea rușilor în Crimeea. Dar nu e decât începutul pentru o nouă campanie expansionistă. „Capturarea unui oraș din Crimeea de către ruși e și primul semn că se apropie ziua venirii lui Mesia”, mai spunea Vilna Gaon.

Vilna Gaon, figură proeminentă a lumii ebraice din Estul Europei, în cea de a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, a profețit evenimentele care se succed azi cu repeziciune, în Crimeea și Ucraina, și le-a legat, surprinzător, de „răscumpărarea mesianică a evreilor”, fixând foarte aproape acea dată, cunoscută sub numele de Geulah.
„Când vei auzi că rușii au invadat Crimeea, vei ști că au început să bată clopotele pentru Geulah. Când vei auzi că rușii au intrat în Constantinopol, pregătește-ți hainele de Shabbos și așteaptă apariția lui Mesia. Pașii lui Mesia se aud tot mai aproape, după ziua în care Rusia capturează marele oraș Crimeei”.
Profeția lui Vilna Gaon este similară cu altele din aceeași perioadă – din lumea creștină, de data aceasta – care se referă la creșterea Rusiei și recucerirea Constantinopolului de la turci. După ce Rusia va ataca Turcia, aceasta va fi măcinată de revoluție, iar în Anglia va începe un război civil, spun profețiile.
Cine a fost Vilna Gaon? Rabinul orașului Vilnius, pe numele său adevărat Elijah ben Shlomo Zalman Kremer, supranumit și Elijah din Vilna (Vilnius) sau Gra (acronim pentru Gaon Rabbenu Eliyahu), a trăit la Vilnius între anii 1720-1797. Cunoscut talmudist și kabbalist, lider spiritual al comunității evreiești din Lituania și Polonia, i se spunea în ebraică „ha-Gaon he-Chasid mi-Vilna”, ceea ce ar însemna ”sfântul geniu din Vilnius”.
Este autor al multor texte asupra Talmudului și a Thorei, ca și asupra unor texte ebraice din Evul Mediu, precum și al unei superbe cărți de proverbe. S-a ocupat, de asemenea, de traduceri – de exemplu, a tradus cărțile de geometrie ale lui Euclid în ebraică.

Read More

Viitorul speciei umane este in spatiu

Uitaţi de asteroizi, plăgi sau de alte calamităţi. Fizicianul şi cosmologul britanic Stephen Hawking spune că ne confruntăm cu o ameninţare mult mai apropiată - este vorba despre propriul nostru comportament.

”Eşecul uman pe care mi-aş dori să îl corectez este agresivitatea”, i-a spus Hawking câştigătoarei unui concurs organizat în Londra.
”Probabil că a reprezentat un avantaj în perioada oamenilor cavernelor pentru a avea mai multă mâncare, mai mult teritoriu sau un partener, însă acum ameninţă să ne distrugă pe toţi”, a precizat fizicianul.
Adaeze Uyanwah, în vârstă de 24 de ani, din California a câştigat premiul ”Vizitatorul de onoare” în cadrul unui concurs organizat de portalul visitlondon.com. Premiul a inclus şi un tur al muzeului de ştiinţă din Londra, alături de Stephen Hawking.
În timpul turului, Uyanwah l-a întrebat pe Hawking ce trăsătură umană şi-ar dori să schimbe şi ce trăsătură ar trebui cultivată.
Hawking a ales agresivitatea, avertizând că un război nuclear ar putea duce la sfârşitul civilizaţiei şi chiar al rasei umane. Agresivitatea ar trebui înlocuită de empatie care ”ne aduce la un loc, într-o stare de pace şi iubire”.
Fizicianul a mai adăugat că viitorul speciei umane este în spaţiu.
”Cred că viitorul pe termen lung al rasei umane este spaţiul, în sensul că reprezintă o asigurare de viaţă importantă pentru supravieţuirea noastră, prin prevenirea dispariţiei umanităţii, prin colonizarea altor planete”, a argumentat Hawking.
Uyanwah spune că va ţine minte această întânire pentru tot restul vieţii.
”Este incredibil să mă gândesc că în câteva decenii, când nepoţii mei vor învăţa despre Stephen Hawking la ora de ştiinţă, eu voi putea să le spun că l-am întâlnit personal”, a povestit tânăra.

Read More

Numele formatiei “La Familia” nu voi l-ati inventat

Dupa ce a intrat in razboi cu Puya pentru numele formatiei “La Familia”, Vlad Irimia, cunoscut ca Tataee de la Bug Mafia, s-a miscat “cu talent”.

Acum trei ani, instanta a decis ca “La Familia” ramane in custodia cantaretului Puya. Acum, Tataee sufla si-n iaurt si a mers la Oficiul de Stat pentru Marci si Inventii (OSIM) pentru a inregistra numele formatiei Bug Mafia.
Asa se face ca Vlad Irimia, unul dintre membrii fondatori ai celei mai notorii si “batrane” formatii de hip hop din Romania a creat marca inregistrata aceasta denumire, pentru a fi sigur ca nu va mai ajunge in ipostaza de a disputa numele cu fosti membri ai formatiei.
Potrivit contractului incheiat la OSIM, Tataee se poate folosi de acest brand pana in 2023.
Lista de produse unde poate fi folosita titulatura de Bug Mafia: produse de imprimerie, fotografii , carti de joc, imbracaminte, incaltaminte, reproducerea sunetelor si imaginilor, divertisment, activitati sportive si culturale.

Read More