Miza reala de la Rosia Montana
este de fapt alta, autoritatile musamalizand tot adevarul. La inceputul
anilor 1990, subsolul din zona Carpatilor Occidentali a fost sondat de
un satelit rusesc, care cauta situri antice si preistorice.
Cu aceasta ocazie, s-a descoperit un
imens oras subteran, intins pe o suprafata de peste doua sute de
kilometri patrati, foarte bogat in aur. In zona
numita Vartoape din Muntii Orastiei, pe o suprafata de aproximativ patru
kilometri patrati, exista saptezeci si cinci de gropi conice, de
diferite dimensiuni (unele cu diametre de pana la saptezeci de metri),
din care pleaca mai multe tuneluri catre muntii din apropiere (unul
ajungand chiar sub sanctuarele din Sarmizegetusa Regia, fiind probabil
cel prin care armata lui Decebal a plecat din calea romanilor,
traversand muntii in doua zile).
In zona Vartoape, aparatele au detectat
foarte multe incinte paralelipipedice care comunica intre ele, precum
camerele unei locuinte, multe dintre ele comunicand cu platoul de
deasupra prin drumuri antice. In aceasta zona si in imediata apropiere
se afla vestigiile cele mai impresionante ale complexului, inclusiv
sanctuare facute din andezit (piatra pe care astazi o putem taia doar cu
diamantul), constructii cu o vechime mult mai mare decat cele de la
Sarmizegetusa, acolo aflandu-se centrul mega-orasului pre-dacic.
Acest oras subteran se intinde nu numai
sub Sarmizegetusa Regia, ci si sub Simeria (locul de origine al
sumerienilor), Tartaria (unde s-a descoperit cea mai veche scriere din
lume), Deva (zona din care au plecat arienii in Asia) si Rosia Montana.
In Pergamentul Secret, Radu Cinamar
vorbea despre un tunel foarte lung sub muntii Orastiei, la capatul
caruia s-ar afla o camera imensa din aur pur, in care s-au descoperit o
lumina albastra stranie si sapte scaune capabile sa sustina umanoizi de
aproape trei metri inaltime.
Referiri la acest oras subteran se
intalnesc si in povestile grecilor antici, care spun ca in tinutul
arimilor (adica in aceeasi zona) locuia in vremurile de demult gigantul
Typhon, bine ascuns sub pamant, inchis acolo de catre Zeus. In Teogonia,
Hesiod scria ca in tara Arima traia Echidna, o creatura jumatate nimfa
si jumatate sarpe, ce locuia intr-o pestera adanca, facuta de zei, ce
seamana cu un palat stralucitor, de unde pazea intreg tinutul. De
altfel, grecii antici considerau ca in subsolul Carpatilor Occidentali
se afla Tartarul, lumea subterana in care au fost inchisi titanii,
primii zei, probabil fiind vorba despre acest urias oras subteran.
S-a descoperit si ca nu doar sub Muntii
Apuseni, ci sub intregul lant Carpatic de pe teritoriul tarii noastre,
exista o retea intreaga de tuneluri, despre care legendele dacice sustin
ca au fost construite de zeul Zamolxis pentru a proteja tinutul si
poporul dac, iar Rosia Montana se pare ca reprezinta intrarea principala
in acest oras subteran al zeilor.
In luna februarie a anului 2012, o
echipa romano-canadiana de geologi urmarea ramasitele filonului de aur
la una dintre galeriile sapate de agatarsi in urma cu 5.500 de ani
la Rosia Montana. Atunci, echipa a facut aparent din intamplare o
descoperire colosala, ce ar putea modifica istoria omenirii daca s-ar
face publica.
Geologii romani si canadieni au
descoperit la baza galeriei cavernecapatul dreptunghiular al unei
lespezi aurii, care nu parea a fi o roca naturala. Dupa prelevarea unei
mostre, rezultatele de laborator au aratat ca era vorba despre o piatra
compozita, obtinuta dupa o tehnologie imposibil de reprodus in
conditiile stiintei actuale, compusa din 15% praf de granit, 30% wolfram
si 55% pulbere de aur de 50 de karate.
In luna aprilie, in timpul discutiilor
purtate cu usile inchise la Ministerul Minelor, Petrolului si Geologiei,
canadienii au cerut ca aceasta descoperire sa nu fie facuta publica iar
galeria sa fie inchisa urgent. Romanii au fost de acord cu pastrarea
secretului, insa au insistat sa continue cercetarile si sa trimita acolo
o echipa de arheologi.
Zona a fost inchisa imediat cu sarma
ghimpata si pusa sub paza. De la inceputul lunii mai pana pe 23 iunie
s-au derulat in secret sapaturile in jurul lespezii. Masuratorile au
stabilit faptul ca aceasta, perfect slefuita, cantarea aproximativ 1.700
de tone (cu 100 de tone mai mult decat cea de la Baalbek, in Liban),
avea o lungime de 12 metri, o latime de 6 metri si o inaltime de 3
metri, iar aurul din ea reprezenta 935 de tone, de 150 de ori mai mult
decat tot aurul extras la Rosia Montana de daci, romani, austro-ungari
si romani la un loc.
Intr-un final, lespedea a fost
segmentata in 80 de calupuri egale, incarcata in containere si
transportata noaptea, sub escorta militara, spre o destinatie
necunoscuta. Din anumite informatii reiese ca fragmentele au ajuns la
Combinatul Siderurgic din Galati, unde au fost topite si transformate in
lingouri de aur si wolfram, despre care nu se stie unde au fost
depozitate.
Un lucrator care a participat la
dezmembrarea lespezii sustine ca un batran arheolog de prestigiu, ce
avea o cicatrice in coltul ochiului stang, a realizat un set de
fotografii, care au fost date spre studiu unui paleolingvist, ce a atras
atunci atentia autoritatilor ca lespedea are o valoare istorica si
culturala inestimabila nu doar pentru romani, ci pentru intreaga
omenire.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu