Când un apărat de fotografiat face o fotografie color, acesta este un
proces fizic. Dar atunci când noi "vedem o culoare", suntem într-o
adevărată experienţă psihologică.
Ochii primesc o impresie, dar nu "văd". Creierul este cel care vede.
Deci, atunci când imaginea este dusă la creier, celulele nervoase ale
creierului trebuie să interpreteze acest lucru şi să ne dea verdictul.
Ochii noştri sunt construiţi încât să perceapă 7 culori elementare:
roşu, portocaliu, galben, indigo, verde, albastru şi violet. Ochii nu
fac altceva decât să detecteze dacă obiectele din jur sunt luminate sau
obscure. Cum recunosc de fapt ochii noştri culorile?
Ştiinţa încă nu s-a hotărât în privinţa asta, dar există o teorie. Este
numită "teoria viziunii de culoare Young-Helmholtz". Potrivit acestei
teorii, ochiul are trei seturi de nervi. Acestea răspund la culorile
primare: roşu, verde şi albastru-violet.
Acum, dacă toate cele trei seturi de nervi sunt stimulate în cantităţi
egale, primim senzaţia de alb. Dacă lumina cea mai multă care ne ajunge
la ochi este verde, nervii "verzi" sunt stimulaţi mai mult decât
ceilalţi, şi primim senzaţia de verde. Când lumina galbenă ajunge la
ochi, setul de nervi "verde" şi "roşu" sunt ambele stimulate şi primim
senzaţia de galben.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu