Ce calorii si valori nutritionale au strugurii

Ştiaţi că, după portocale, strugurii sunt cele mai cultivate fructe de pe Pământ şi asta de peste opt mii de ani? Indiferent de forma în care sunt consumaţi – proaspeţi, compot, gem, sirop şi chiar vin - strugurii albi sau roşii reprezintă un superaliment cu beneficii remarcabile pentru sănătate şi frumuseţe. Dacă vă sperie caloriile, aflaţi că strugurii îngraşă infinit mai puţin decât ciocolata, covrigii sau merdenelele, însă, spre deosebire de restul deserturilor nesănătoase, strugurii conţin un antioxidant extrem de valoros, resveratrolul, cu influenţă puternică în prevenirea bolilor de inimă, a cancerului şi chiar a bolii Alzheimer. În plus, au proprietăţi detoxifiante, diuretice şi laxative, fiind recomandaţi în special persoanelor care suferă de constipaţie şi balonare sau celor care vor să-şi detoxifieze organismul.

IMPORTANT!
Pentru a beneficia din plin de proprietăţile strugurilor, este indicat să nu îndepărtaţi coaja şi nici sâmburii, pentru că coajă în micul strat gelatinos dintre ea şi pulpa fructului se află cele mai valoroase substanţe sub aspect terapeutic. Pe de altă parte, sâmburii conţin un ulei gras ce reduce colesterolul şi menţine sănătatea vaselor de sânge.
Există numeroase studii care promovează rolul extrem de important pe care polifenolii, antioxidanţi conţinuţi din belşug de struguri, îl au în încetinirea sau prevenirea multor tipuri de cancer, inclusiv cel de esofag, plămâni, gură, farinx, pancreas, prostată şi colon. Pe de altă parte, resveratrolul, un alt antioxidant regăsit în strugurii roşii, în special în coaja acestora, este foarte benefic în prevenirea şi ameliorarea afecţiunilor cardiace, prin reducerea presiunii sangvine prin mecanisme antiinflamatoare.
Flavonoidul quercetin este un alt antiinflamator care reduce riscul aterosclerozei şi protejează împotriva pagubelor provocate de colesterolul LDL (lipoprotenie de joasă densitate), dar ajută şi la atenuarea simptomelor de alergii. “Fibrele şi potasiul din struguri ajută şi la sănătatea inimii. Creşterea aportului de potasiu, în combinaţie cu scăderea aportului de sodiu, este cea mai importantă schimbare în dietă pe care o poate face cineva când vrea să reducă riscul de boli cardiovasculare.
Aporturi mari de potasiu sunt asociate şi cu un risc redus de atac de cord, cu protecţia împotriva pierderii de masă musculară, păstrarea densităţii minerale din oase şi reducerea apariţiei de pietre la rinichi”, susţine Mark Houston, medic general şi profesor clinic asociat la Şcoala medicală Vanderbilt, citat de Mediafax. Strugurii sunt foarte bogaţi în vitaminele B1, B2, B3, PP, A şi C care fortifiază sistemul imunitar. Astfel, nu doar ajută la creşterea rezistenţei organismului la infecţii, cu viruşi şi bacterii, dar conferă şi energie, fiind un aliment excelent pentru persoanele care efectuează munca fizică şi sportivilor de performanţă. În plus, datorită resveratrolului, dar şi de picnogenolului, licopenului, luteinei şi  bioflavonoidelor, strugurii ajută la prevenirea leziunilor retiniene şi a degenerescenţei maculare.
Strugurii sunt elixirul tineretii pielii
În industria cosmetică, antioxidanţii din struguri sunt incluşi în compoziţia cosmeticelor antirid şi anticelulită. Uleiul din seminţe de struguri este foarte eficace împotriva îmbătrânirii şi luptă împotriva radicalilor liberi, iar vitamina PP este excelentă pentru ten şi pentru prelungirea bronzului. Măştile cu struguri sunt foarte eficiente în cazul tenurilor grase, cu pori dilataţi şi coşuri.
Cura de slăbire cu struguri
Dacă doriţi să topiţi câteva kilograme în această perioadă, să vă acceleraţi metabolismul sau/şi să vă detoxifiati organismul, o cură cu struguri este cea mai potrivită. Dieta debutează cu trei zile în care se consumă progresiv câte o jumătate de kilogram de struguri în fiecare zi, iar mai apoi, timp de cinci zile se consumă numai şi numai struguri, ca atare sau sub formă de must. Important de menţionat: după această dietă nu daţi buzna în primul fast-food care vă iese în cale, indiferent cât de mulţumiţi aţi fi de rezultate, pentru că organismul trebuie să se adapteze treptat cu alimentele. Încercaţi ca timp de trei zile să consumaţi infuzii de plante îndulcite cu miere şi alimente uşoare (supe de legume, cartofi fierţi sau copţi etc.). Atenţie: dacă suferiţi de diabet, probleme renale grave, hipertensiune, retenţie de apă, colită şi diaree cronică ocoliţi dieta cu struguri!
Calorii şi valori nutriţionale
O porţie de 100 de grame de struguri conţine:
- 69 de calorii
- 18 g de carbohidraţi
- 0,72 g proteine
- 0,16 g grăsimi
- 0,9 g fibre alimentare
- Vitamina B9 (Folati): 2 mcg
- Vitamina B3 (Niacina): 0,188 mg
- Vitamina B5 (Acidul pantotenic): 0,050 mg
- Vitamina B6 (Piridoxina): 0,086 mg
- Vitamina B2 (Riboflavina): 0,070 mg
- Vitamina B1 (Tiamina): 0,069 mg
- Vitamina A: 66 UI
- Vitamina C: 10,8 mg
- Vitamina E: 0,19
- Vitamina K: 14,6 mcg
- Sodiu: 1 mg
- Potasiu: 191 mg
- Calciu: 10 mg
- Cupru: 0,127 mg
- Fier: 0,36 mg
- Magneziu: 7 mg
- Mangan: 0,071 mg
- Zinc: 0,07 mg

Read More

Pulsul normal pentru o persoana sanatoasa

Monitorizarea pulsului este una din investigatiile fundmentale in descoperirea unei afectiuni cardiace. Simpla masurare a pulsului o data pe luna poate ajuta la prevenirea decesului prin accident vascular cerebral (AVC), potrivit specialistilor americani din cadrul Asociatiei Nationale a Accidentului Vascular Cerebral. Verificarea trebuie realizata atat in stare de repaus, cat si atunci cand supunem organismul unui efort intens. Tocmai de aceea, este important sa stim care sunt valorile normale ale pulsului in ambele situatii.

Cat trebuie sa fie pulsul normal pentru o persoana sanatoasa

Frecventa pulsului se exprima in numar de batai pe minut (bpm) si are valori normale diferite in functie de varsta:

Nou-nascut: 100 – 150 bmp 

Sugar 3-6 luni: 90 – 120 bpm 

Sugar 6-12 luni: 80 – 120 bpm 

Copii 1-10 ani: 70 – 130 bpm 

Copii peste 10 ani si adulti: 60 – 90 bpm 

Atleti: 40 – 60 bpm

Pentru a afla care este pulsul optim in timpul exercitiilor fizice, va trebui sa calculam mai intai care ese ritmul cardiac maxim, adica cel mai mare puls la care poate ajunge o persoana.

Cele mai comune calcule pentru ritmul cardiac maxim in cazul persoanelor mature sunt: 

• 220 minus varsta. Exemplu: pentru o persoana de 30 de ani vom avea 220-30=190 bpm 

• 206.9-(0,67 x varsta). Exemplu: pentru o persoana de 30 de ani vom avea 0.67×30= 20,1 si 206.9-20,1.5=186,8 bpm

Cea de-a doua varianta pentru calcularea pulsului este mai sigura, dar prima este mai simpla si mai usor de retinut. Valoarea optima a pulsului normal in timpul exercitiilor fizic reprezinta 60-70% din valoarea ritmului cardiac maxim. Astfel, in cazul dat drept exemplu, un puls considerat ideal in conditii de efort fizic 114-133 bpm.

Cresterea anormala a pulsului poate fi atat semnul prezentei unei fibrilatii atriale (o aritmie frecventa a inimii), dar si al unei tahicardii (accelerare a frecventei batailor inimii), ambele afectiuni care, in ultimii ani, sunt diagnosticate inclusiv la persoanele sub 40 de ani. In ceea ce priveste fibrilatia atriala, depistarea ei este vitala, deoarece duce, inevitabil, la aparitia insuficientei cardiace ori a accidentului vascular cerebral (AVC), doua probleme ce pun in pericol viata. Se apreciaza ca unu din cinci atacuri cerebrale apare pe fondul fibrilatiei atriale.

Tahicardia apare atunci cand ritmul cardiac depaseste 100 de batai pe minut. In cazul in care numarul de batai pe minut ale inimii ajunge la 150 sau mai sus, se va pune diagnosticul de tahicardie supraventriculara. Bradicardia este o afectiune in care ritmul cardiac este prea mic, sub 60 de batai pe minut. Acest lucru poate fi rezultatul unor probleme cu nodul sinoatrial sau a unei deteriorari a inimii, ca urmare a unui atac de cord sau a unei boli cardiovasculare. De retinut este ca nu exista o corelatie direct intre hipertensiunea arterial si un ritm cardiac ridicat. Hipertensiunea arteriala nu determina neaparat un ritm cardiac crescut.

Masurarea pulsului este foarte simpla si nu necesita niciun aparat special. Ai nevoie doar de un ceas cu secundar si de cel mult un minut din timpul tau. Pulsul poate fi luat la nivelul gatului (arterei carotide), incheieturii mainii, coapselor (artera femurala), plicii cotului sau in spatele genunchiului. Cel mai comod de masurat este insa la nivelul incheieturii mainii. Iata pasii pe care trebuie sa-i urmezi:

1. asaza-te comod pe un scaun sau pe un fotoliu; 

2. sprijina un antebrat pe o suprafata cum ar fi o masa; 

3. cu varful degetelor aratator, mijlociu si inelar de la mana cealalta repereaza pulsatia arterei care trece pe marginea antebratului, la baza degetului mare; 

4. apasand pe zona respectiva, dar nu prea tare (pentru ca risti sa nu mai simti pulsul), incepe sa numeri pulsatiile pe parcursul unui minut; 

5. poti numara bataile si pentru numai 10 sau 30 de secunde. In aceste cazuri, trebuie sa inmultesti bataile cu 6 (daca ai cronometrat doar 10 secunde) sau cu 2 (daca ai cronometrat 30 de secunde). De exemplu: 12 batai in 10 secunde x 6= 72 de batai pe minut. 

Read More