Se afișează postările cu eticheta bucegi. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta bucegi. Afișați toate postările

Traseu extrem de periculos in Bucegi, Valea Comorii

Traseul Jepii Mici, unul dintre cele mai dificile din Bucegi, este un loc special pentru căutătorii de mistere din munţi. Oamenii locului, dar şi turişti spun că, în anumite condiţii meteorologice, pe traseu apare o cărare ireală, blestemată, paralelă cu drumul bun, iar cei care păşesc pe ea dispar fără urmă.
Un adevărat „pol energetic“, munţii Bucegi ar fi presăraţi de locuri misterioase, zone foarte încărcate energetic, unde aparatura se declanşează singură sau oamenii resimt simptome ciudate, portaluri prin care oamenii dispar şi apar în alte locuri, la foarte mare distanţă. Despre Bucegi se mai spune că sunt presăraţi de tuneluri subterane de zeci de kilometri, ipotează în sprijinul căreia ar veni câteva sute cutremure din 1993, nici acum explicate de specialişti, dar şi de locuri în care oamenii se vindecă miraculos datorită „apei vii“ şi a „gurilor de rai“. Unul dintre fenomenele paranormale care suscită cel mai mult interesul, dar şi groaza amatorilor de senzaţional, este, însă, cărarea ireală din Bucegi. Localnicii din Buşteni, dar şi oameni ai munţilor spun că pe traseul Jepii Mici, urcând pe Valea Comorilor, în anumite condiţii meteorologice, în special vara, când pe munte se lasă o ceaţă grosă aparent fără o explicaţie, apare o cărare îngustă, de aproximativ 20 de centimetri, paralelă cu poteca principală. În realitate, această cărare blestemată nu există, iar cei care se aventurează să calce pe ea, mor sau dispar pentru totdeauna. Nici vântul nu reuşeşte să alunge ceaţa groasă şi lăptoasă care se lasă în zonă, oamenii locului spunând că zona este o poartă temporală sau o deschidere către lumea de dincolo. Doar norocoşii reapar după multă vreme, în alte locuri din Bucegi, dezorientaţi şi pierduţi, chiar răniţi, pe când majoritatea celor care păşesc pe cărare dispar fără urmă, în ciuda căutărilor, sau trupurile lor sunt descoperite în primăvara viitoare, cu trupurile zdrobite de stânci. Experienţele de pe cărarea ireală Pe forumurile dedicate fenomenelor paranormale din Bucegi, un pasionat a povestit o întâmplare de pe cărarea „invizibilă“, experienţă prin care a trecut un prieten de al său, obişnuit cu munţii şi sceptic, până atunci, în legătură cu manifestările energetice din Bucegi. „Exact în acea zonă, după ce trecuse de Valea Comorii, observă că o ceaţă joasă năpădeşte împrejurimile. Cu greu mai putea să vadă şi cărarea, cunoscută de altfel. Apoi îşi dă seama că nu se mai vede deloc chiar din cauza ceţii groase ca un fum alb şi umed. Îşi zice că s-a rătăcit şi cel mai cuminte lucru ce îi trece prin minte e să se oprească, să stea pe loc aşezat pe ceva şi să aştepte ridicarea ceţii cumva. Din cauza ceţii, lumina devenise opacă, fără cer şi pământ de jur împrejur, iar păsările şi întreg zgomotul naturii amuţise. Face un cerc prin ceaţă de la locul de unde a plecat şi îşi dă seama că e într-o poiană unde nu sunt copaci în afară de cel sub care şezuse el când a intrat ăe cărare. Întinde mâna să se caţere cumva de el şi vede prin fumul ceţii cum mâna îi intră prin copac, prin ceaţă, la un metru de trunchi. Observă că, cu cât păşeste, parcă ceaţa caută să se retragă cu jumătate de metru într-o anume direcţie. Dacă nu urmează locul eliberat se afundă şi mai mult în pâclă şi îl năpădesc fiori ciudaşi şi apăsători. Decide să urmeze calea ce i-o deschide singură ceaţa. Aşa, după un timp, observă că ajunge pe o cărăruie îngustă, până în 30 de centimetri, ce şerpuieşte lin şi străluceşte lăptos în ceaţă. Dacă face un pas sau se dă în lături şi ceaţa şi cărarea continuă. Dacă se opreşte, şi ceaţa se opreşte şi nu se mai trage“, descrie experinţa prietenului său forumistul. Din fericire, cazul a fost unul cu happy-end. După ce a mers pe cărare „ca un zombie“, fără a i se putea împotrivi şi având halucinaţii în care păreau că toate gândurile se materializau, persoana rătăcită pe cărarea blestemată a fost la un pas să se sinucidă cu şireturile de la bocanci pe care le-a agăţat de un copac întâlnit pe cărare. În momentul în care şi-a dat seama că este aproape de moarte, pe fondul unor halucinaţii de nedescris, bărbatul s-a rugat cu putere. Atunci, crenga de care se atârnase s-a rupt, iar el a leşinat. La câteva ore, după ce s-a trezit, a reuşit să ajungă la spital, cu răni mari la gât şi pe corp şi cu mintea încă rătăcită.

Jepii Mici, un traseu spectaculos, dar extrem de periculos pentru turiştii neexperimentaţi. FOTO jurnaldecalator.ro Un traseu cu multe accidente Renumele „paranormal“ al Jepilor îşi are rădăcinile şi în numeroasele accidente grave, foarte grave sau mortale care s-au produs aici. Numeroşi turişti şi-au pierdut viaţa pe cărarea Jepilor Mici, care este recomandată doar celor bine echipaţi şi antrenaţi. Diferenţa de nivel din Buşteni – Valea Caraimanului – Cabana Caraiman – Babele – Peştera, adică traseul Jepii Mici, este de peste 1.000 de metri. Din cauza terenului instabil, a zăpezii, prezentă chiar şi vara, a râurilor mici şi înşelătoare care fac poteca aluncoasă, te poţi dezechilibra şi cădea în abruptul muntelui. În perioada 1 noiembrie - 30 aprilie, din cauza dificultăţii foarte mari, traseul este închis circulaţiei turistice. Cei mai sceptici oamenii ai muntelui, salvamontişti chemaţi să salveze turişti răniţi sau rătăciţi pe Jepii Mici, spun că eventualele dispariţii de pe acest traseu trebuie puse de seama dificultăţii traseului sau că respectiva cărare ireală este o iluzie optică. Vă mai recomandăm Misterele Văii Albe din Bucegi. Ce se întâmplă cu adevărat în locul care dă peste cap aparatele foto, provoacă ameţeli şi teleportări. Despre Valea Albă din Bucegi, pasionaţii de mistere din România spun că este un loc încărcat de energii inexplicabile care resetează aparatele foto sau le declanşează din senin. Alţi turişti care au ajuns în Valea Albă au relatat că s-au pomenit, dezorientaţi, în alte locuri, la kilometri distanţă. Legendele vorbesc despre un portal aflat în Valea Albă. Misterele sutelor de cutremure din Bucegi din 1993: le-au provocat insomnii localnicilor, care s-au încărcat puternic energetic, şi au blocat transmisiile radio. În 1993, munţii Bucegi au fost scuturaţi de cutremure care se produceau zilnic, precedate de un vuiet puternic al scoarţei terestre. Originea acestora nu a putut fi identificată cu precizie, iar oamenii povesteau atunci că suferă de insomnii sau erau extrem de încărcaţi energetic. De asemenea, comunicaţiile radio erau bruiate sau încetau brusc. Fenomenele paranormale din Munţii Bucegi, loc de tămăduire şi contemplare: vindecări, şuvoaie energetice, pietrele care grăiesc. Ce spun psihologii. Fenomenele paranormale din Munţii Bucegi au devenit un subiect intens discutat în mediul online. Mai mult, Pavel Coruţ şi-a croit o întreagă serie de romane pe baza forţelor supranaturale pe care le au eroii, care îşi trăgeau energia din zona Bucegilor şi a sanctuarelor dacice.

Tunele secrete in Muntii Bucegi pentru masoni


Marele mason Massini a aruncat o informație bombă în 2003. El susține că are informații și documente ultrasecrete care provin de la Statul Major al Pentagonului, referitor la un loc din România. El spune că grupul Bilderberg are reprezentanți în cele mai importante organisme economice, politice și militare din SUA.

Dincolo de aceste grupări există formațiuni de elită care monitorizează viața științifică și tehnologia de pe întreaga planetă.
Tot ceea ce este important sau se descoperă este adus la cunoștința celor din elita mondială. Aceasta a fost și cazul observațiilor secrete în ceea ce privește teritoriul României.
Pentagonul are mai multe programe militare și de spionaj geodezic, folosind mai mulți sateliți geostaționari de înaltă tehnologie.
Unul dintre aceștia, care se bazează pe tehnologia bionică și pe cea a undelor de formă, a reperat în 2002 o structură aparte într-o anumită zonă a munților Bucegi. În primul rând, spațiul gol identificat în interiorul muntelui, nu comunică cu exteriorul ci începe direct din interiorul muntelui, la o anumită distanță de panta acestuia.
În al doilea rând, are forma unui tunel regulat care cotește brusc spre centrul muntelui, într-un unghi de 26 de grade. Traseul tunelului este perfect plan. Cel de al treilea element a pus pe gânduri pe cei de la Pentagon.Scanarea din satelit a muntelui a evidențiat două blocaje majore ale structuri din interiorul solid de piatră care mărgineau începutul tunelului și sfârșitul acestuia și respingeau orice tip de sondare sau analiză, ca și cum ar fi protejat ceva în acel loc.
Erau baraje energetice artificiale. Primul era plan, drept ca un zid, care bloca accesul în tunel. Al doilea era masiv, ca o cupolă sau o semisferă, care se află la capătul opus al tunelului, aproape de centrul muntelui. Massini afirmă că acolo se află ceva deosebit de important.
Ansamblul tunel-hemisferă se află într-un plan paralel cu solul, iar barajul hemisferic se află într-un plan paralel cu solul, iar barajul hemisferic se află pe verticala ce corespunde stâncilor de pe creasta numită Babele. După tabloul de comandă există un pătrat mare cu latura de trei metri pe care se află o amorfă.
Conținutul ei reprezintă unul dintre punctele forte ale descoperirii. Aceasta este ceea ce venerabilul Massini își dorea pentru el și pentru elita masonilor. Amorfa conține un praf alb foarte fin. Cercetătorii americani au rămas consternați când au constatat că substanța are o structură cristalină necunoscută a aurului monoatomic care este foarte dificil de obținut mai ales în formula de puritate foarte mare. Pulberea de aur în starea ei pură stimulează foarte mult anumite fluxuri și schimburi energetice la nivel celular și neuronal. Adică provoacă un proces accelerat de întinerire.
Teoretic, un om poate să trăiască în același corp fizic mai multe mii de ani cu condiția să consume la anumite intervale de timp, bine determinate și în anumite cantități, pulbere de aur monoatomic. Așa se explică longevitatea anumitor personalități și intențiile ascunse ale masonilor.
După această descoperire americanii au venit la București și au interzis autorităților române să dea publicității aceste informații.
Discuțiile dintre oficialii americani și partea română s-au făcut cu ușile închise și fără translator. Discuțiile au fost foarte violente, încât diplomații strigau unii la alții, proferând amenințări și represalii economice. Celelalte state ale lumii nu cunoșteau nimic din această problemă, iar americanii știau bine că oricând o altă țară puternică s-ar fi coalizat cu România.
Declarația ar fi cuprins principalele date ale descoperirii din munții Bucegi, punând la dispoziția întregii lumi dovezi, fotografii și alte elemente esențiale pentru clarificare. Ar fi fost invitați cei mai mari oameni de știință pentru cercetări. Dar cel mai important aspect l-ar fi constituit dezvăluirea despre trecutul extrem de îndepărtat al omenirii și despre istoria reală carea fost aproape complet contrafăcută. Americanii au reacționat vehement pentru că această declarație ar fi spulberat într-o clipă influența lor planetară și poate ar fi aruncat în haos economia și ordinea mondială.
Acesta a fost principalul motiv invocat de americani. România a primit un mesaj de la Papa care solicita o cumpătare înainte dea face acest pas fundamental pentru omenire. Papa a transmis chir că va pune la dispoziția statului român anumite documente străvechi, din arhiva secretă a Vaticanului. Au făcut intervenție masonii la Vatican? Ideea a fost, după aceste dezbateri îndelungate, ca aceste dovezi să fie făcute publice gradual, să nu fie panică și haos.

Seria misterelor din Bucegi continua

Seria misterelor din Bucegi continuă să ne uimească. Oare de ce nu sunt mai cunoscute aceste fenomene unice care au loc la noi în țară? Poate cineva are de câștigat dacă nu se află.
Foarte puțină lume știe că în fiecare an, într-o singură zi, la apusul Soarelui, razele lui înconjoară chipul plin de secrete al Sfinxului din Bucegi și, coborând spre baza lui, formează o piramidă magică. Acest fenomen estecunoscut doar de câteva zeci sau poate sute de persoane.

Energie pură

Iar aceste persoane care cunosc fenomenul se întâlnesc în fiecare an pe Platoul Bucegilor, în aceeași zi și la aceeași oră. Deja ei se recunosc de la depărtare, urcând pe coama muntelui, din toate direcțiile.
Iar acești oameni, nu sunt numai din România, spre surprinderea noastră.
Doctorul din Hamburg vine an de an aici pentru a căpăta energia de care are nevoie pentru a conduce propriul cabinet în care tratează zeci de bolnavi în fiecare zi. Reușita celor peste zece operații pe care nici un doctor nu le-ar putea face într-o zi rămâne secret.
O doamnă cu o pălărie violet venită de această dată de pe meleagurile țării noastre, din Sibiu, a fost adusă pentru prima dată într-un scaun cu rotile de nepotul ei care este cercetător la Institutul de Mineralogie Patologică „Axente Sever”. În prezent poate veni singură, pe propriile picioare, mai mult pentru a mulțumi Piramidei pentru magica ei vindecare, Soarelui pentru căderea lui miraculoasă și binefăcătoare în trepte piramidale și chiar Sfinxului, fără de care nimic din toate acestea nu ar fi putu fi posibile. Unele zvonuri spun că doamna ar mai avea și un alt motiv, și anume că doar aici, în această blândă lumină piramidală, pălăria ei trimite raze violete către vârfurile dimprejur, ca un mesaj misterios adresat pădurilor de brad și animalelor din ele. Dar acest mesaj nu a fost descifrat de nimeni, niciodată.
Un al caz cunoscut printre oamenii Piramidei Solare din Bucegi este cel al gemenilor din Eastwood, bolnavi de artrită psoriazică, boală autoimună care afectează ligamentele și tendoanele. Ceea ce a făcut piramida magică pentru ei nu poate fi pus sub semnul întrebării, având acţiune antiinflamatoare selectivă pentru COX2, și producerea de adalimumab, un anticorp monoclonal uman recombinat de tip Ig G cu specificitate pentru TNF alfa.
Tânărul care a venit din Detroit până în Bucegi, suferind de fibromialgie, boală survenită în urma unei depresii severe cu tulburări de anxietate, a fost și el vindecate de piramidă, aceasta acționând asupra lui ca un inhibitor selectiv de serotonină (SSRI), antidepresiv tricyclic. Se știe faptul că medicii nu au nici un tratament pentru această afecțiune, recomandând doar meditație și rugăciune.
Bâtrânul din Bombay, India, a venit aici cu sindromul Down, prezentând facies aplatizat și gât scurt, consecință a unei diviziune celulare anormale la nivelul ovocitului, sau domnul din Kinshasa, Republica Democrată Congo, cu toxoplasmoză însoțită de apariția de adenopatii latero-cervicale, dar și doamna din Xi’an, China, care suferea de virusul Papiloma Uman HPV, cei doi tineri din Ontario suferinzi de alopecia, cu capetele acoperite de batice și șepcuțe moderne pentru a nu se vedea urmele unei boli necruțătoare, și mulți mulți alții, cu diverse afecțiuni, vin în acest loc cu adevărat magic din toate colțurile lumii.

Se întorc vindecaţi

Unii dintre ei se întorc complet vindecați doar pentru a mulțumi, în timp ce altora boala li se ameliorează fără leac medical și revin an de an pentru acțiunea fără explicație a Piramidei Magice în speranța că într-un final vor putea să ducă o viață normală.
Există o singură zi din an, o zi sfântă, când soarele își coboară razele blânde, în trepte, peste Sfinxul ce veghează atât de mândru bucegii, într-o piramidă cu adevărat magică și spectaculoasă. În ziua de 28 noiembrie în fiecare an, pe Platoul Bucegi se întâlnesc oameni aleși, veniți din toate colțurile lumii.

Tunele misterioase sub Muntii Bucegi

Trasee secrete si drumuri pe sub munti, folosite inca de pe vremea dacilor? O simpla legenda sau …

In fiecare zi, indiferent ca e vara, toamna, pramavara sau iarna, sute de persoane vin sa traverseze zona Bucegilor. Unii vin pur si simplu pentru munte, altii vin atrasi de legendele ce cuprind intreg tinutul Bucegilor. Iar altii vin in cautarea comorilor ramase prin pesteri, din cele mai vechi timpuri, asa cum spun legendele locale. Pentru ca in zona Bucegilor trece un lant de drumuri subterane, cunoscute doar de cateva persoane, la ora actuala. In vremuri de restriste, inca din vremea dacilor, obstile tramiteau femeile si copiii aici, tramiteau comorile ce le aveau si porneau la lupta impotriva invadatorilor. Pe sub munte se poate ajunge dintr-o parte in alta a muntilor.

In anul 105 armatele romane conduse chiar de imparat, patrundeau in teritoriul dacilor, ocupind cetate dupa cetate. Era al doilea razboi si Traian era decis ca de data asta sa supuna definitiv Dacia. Din aceste considerente nu se grabea, preferind sa construiasca de fiecare data pe unde trecea cetati si castre care sa asigure spatele armatei sale.

La un moment dat, intre romani si Sarmizegetusa nu mai era nici o cetate. Cu toate astea, in munti, pe loc deschis, la intilnirea a doua piriuri, s-a dat o lupta pe viata si pe moarte intre cele doua osti. Era sfarsitul toamnei. Dacii erau condusi personal de Decebal, iar romanii de unul dintre generalii lui Traian, cel care, dupa cucerirea Daciei, urma sa devina pramul guvernator al noii provincii romane. Lupta a fost ingrozitoare si a durat toata ziua. Spre seara, balanta incepuse sa inclise spre romani, din cauza numarului mare de luptatori de profesie pe care ii aveau.

La un moment dat, marele preot dac, Vezina, a fost vazut cazind in lupta. Atunci dacii au inceput sa sovaie, vazind in asta un semn din partea marelui lor zeu, Zamolxis. Ca sa nu piarda de tot lupta, Decebal a dat ordin de retragere si… armatele dacilor au disparut in cateva minute ca inghitite de pamant. degeba au trimis romanii trupe in urmarirea fugarilor. Acestea se intorceau toate cu acelasi raspuns: in fata lor nu exista nici un fel de dusman… A urmat o pauza de cateza zile, pauza care a fost cat pe ce sa salveze soarta regatului dac. Pentru ca, profitind de ea, Decebal a realizat o lovitura care a ramas in analele razboaielor: a incercat sa mute centrul operatiunilor la sud de Dunare, pe teritoriu roman. La vremea respectiva nimeni nu a putut intelege cum, in conditiile unei ierni cumplite, cum a fost cea din 105, Decebal a ajuns, intr-un interval de timp extrem de scurt – mai putin de 2 zile – sa strabata muntii Daciei, ajungind la locul de intalnire cu aliatii sai si trecand Dunarea ca sa atace castrele romane de pe teritoriul actual al Bulgariei. Din pacate, in urma unor tradari din rindul nobililor daci, Traian a aflat secretul miscarilor rapide de trupe: Decebal s-a folosit de tunelurile subterane care traversau muntii dintr-o parte in cealalta.

Dupa batalia de la Adamclisi cand fiecare dintre aliatii infranti ai dacilor se retrageau spre locurile lor de bastina, dacii condusi de Decebal au cazut in cateva ambuscade organizate de romanii care ii asteptau in tunelurile de trecere. Neasteptindu-se la asa ceva, mare parte din trupele repliate au fost nimicate, putini fiind dacii care au ajuns din nou la Sarmizegetusa. Dupa acest atac, Traian a ordonat astuparea tunelelor pe care le descoperise. Cu toate astea, multe au ramas necunoscute de cotropitorul roman, fiind folosite mai tirziu de domnitorii romani. Asa au fost trecerile subterane din zona Bucegilor. Cei mai populari munti ai Romaniei sunt strabatuti de la un capat la altul de treceri subterane, putini fiind cei care cunosc existenta acestora?

Despre existenta tunelurilor aveau cunostinta numai sacerdotii daci si unii nobili, acestia din urma cunoscand doar anumite treceri strategige si nu pe toate. Ducand mai departe mostenirea spirituala a inaintasilor lor, preotii daci au transmis novicilor secretele trecerilor de sub pamant, secrete preluate de preotii crestini, paznici ai comorilor spirituale si nu numai, ale acestui popor si retransmise mai departe doar calugarilor virtuosi. Pentru ca aici, in interiorul Bucegilor, exista o parte din secretul existential al nostru, al romanilor, ca popor. Pe vremea domnitorilor din dinastia Basarabilor si a celor de dupa ei, platoul Bucegilor era interzis oamenilor de rand. Acolo se antrenau ostile de elita ale domnitorului. Oare de ce, din toate locurile posibile din tara asta, domnitorii au ales ca loc de antrenament tocmai platoul Bucegilor? De ce nu un loc la cimpie, unde antrenamentul calare se putea desfasura in conditii mai bune? Simplu. Pentru ca, in vremuri de restriste, tezaurul roman era adapostit in tunelele din zona, iar “rosii” aveau ca sarcina prioritara, paza comorilor.

Mai mult, legendele locale vorbesc si despre existenta unui tezaur deosebit. Un tezaur acumulat si pastrat in zona de-a lungul a zeci de generatii de conducatori. Se spune ca fiecare din acestia trebuia sa sporeasca tezaurul pe durata domniei lui si nu avea voie sa foloseasca niciodata odoarele de pret din tezaurul sfant. Cei care nu au tinut cont de asta au fost loviti de un blestem cumplit, ei si familiile lor fiind risipite in vint. Se spune ca acest blestem a lovit cele doua ramuri conducatoare din familia Basarabilor, respectiv ramura Draculestilor si cea a Danestilor, multi domnitori din aceste familii murind asasinati, ei si familiile lor, pentru incercarea de a folosi tezaurul tarii in scop personal. In ultimii ani, in zona Bucegilor s-au efectuat masurari energetice care au constatat existenta unor campuri de forta extraordinara si a unor treceri subterane care traverseaza muntii dintr-o parte in cealalta. Mai mult, aceleasi masuratori au aratat existenta a doua treceri subterane care merg din zona Bucegilor pana in apropiere de Pestera Ursilor din Carpatii Occidentali, acestea fiind intretaiate din cand in cand de diverse tunele mai mici sau mai lungi.

Ceea ce este uimitor e altceva. Privite de sus (ipotetic) aceste tunele nu strabat muntii haotic ci sub forma unor linii care configureaza imaginea unui lup imens, avand gura deschisa, ca atunci cand se arunca asupra prazii. Capul lupului este in Muntii Apuseni iar coada coboara pana in apropiere de Pietrosita, judetul Dambovita. Intrebarea logica este daca aceste treceri subterane au fost facute de mina omului sau daca au fost doar descoperite si folosite de oameni? Este o intrebare la care, deocamdata nu are cine sa raspunda. Poate doar misticii, care au avut curajul sa afirme ca totul a fost construit de Zamolxis atunci cand Marele Zeu a decis sa apere acest pamant sfant si pe cei ce-l locuiesc.