Se afișează postările cu eticheta muntii Bucegi. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta muntii Bucegi. Afișați toate postările

Traseu extrem de periculos in Bucegi, Valea Comorii

Traseul Jepii Mici, unul dintre cele mai dificile din Bucegi, este un loc special pentru căutătorii de mistere din munţi. Oamenii locului, dar şi turişti spun că, în anumite condiţii meteorologice, pe traseu apare o cărare ireală, blestemată, paralelă cu drumul bun, iar cei care păşesc pe ea dispar fără urmă.
Un adevărat „pol energetic“, munţii Bucegi ar fi presăraţi de locuri misterioase, zone foarte încărcate energetic, unde aparatura se declanşează singură sau oamenii resimt simptome ciudate, portaluri prin care oamenii dispar şi apar în alte locuri, la foarte mare distanţă. Despre Bucegi se mai spune că sunt presăraţi de tuneluri subterane de zeci de kilometri, ipotează în sprijinul căreia ar veni câteva sute cutremure din 1993, nici acum explicate de specialişti, dar şi de locuri în care oamenii se vindecă miraculos datorită „apei vii“ şi a „gurilor de rai“. Unul dintre fenomenele paranormale care suscită cel mai mult interesul, dar şi groaza amatorilor de senzaţional, este, însă, cărarea ireală din Bucegi. Localnicii din Buşteni, dar şi oameni ai munţilor spun că pe traseul Jepii Mici, urcând pe Valea Comorilor, în anumite condiţii meteorologice, în special vara, când pe munte se lasă o ceaţă grosă aparent fără o explicaţie, apare o cărare îngustă, de aproximativ 20 de centimetri, paralelă cu poteca principală. În realitate, această cărare blestemată nu există, iar cei care se aventurează să calce pe ea, mor sau dispar pentru totdeauna. Nici vântul nu reuşeşte să alunge ceaţa groasă şi lăptoasă care se lasă în zonă, oamenii locului spunând că zona este o poartă temporală sau o deschidere către lumea de dincolo. Doar norocoşii reapar după multă vreme, în alte locuri din Bucegi, dezorientaţi şi pierduţi, chiar răniţi, pe când majoritatea celor care păşesc pe cărare dispar fără urmă, în ciuda căutărilor, sau trupurile lor sunt descoperite în primăvara viitoare, cu trupurile zdrobite de stânci. Experienţele de pe cărarea ireală Pe forumurile dedicate fenomenelor paranormale din Bucegi, un pasionat a povestit o întâmplare de pe cărarea „invizibilă“, experienţă prin care a trecut un prieten de al său, obişnuit cu munţii şi sceptic, până atunci, în legătură cu manifestările energetice din Bucegi. „Exact în acea zonă, după ce trecuse de Valea Comorii, observă că o ceaţă joasă năpădeşte împrejurimile. Cu greu mai putea să vadă şi cărarea, cunoscută de altfel. Apoi îşi dă seama că nu se mai vede deloc chiar din cauza ceţii groase ca un fum alb şi umed. Îşi zice că s-a rătăcit şi cel mai cuminte lucru ce îi trece prin minte e să se oprească, să stea pe loc aşezat pe ceva şi să aştepte ridicarea ceţii cumva. Din cauza ceţii, lumina devenise opacă, fără cer şi pământ de jur împrejur, iar păsările şi întreg zgomotul naturii amuţise. Face un cerc prin ceaţă de la locul de unde a plecat şi îşi dă seama că e într-o poiană unde nu sunt copaci în afară de cel sub care şezuse el când a intrat ăe cărare. Întinde mâna să se caţere cumva de el şi vede prin fumul ceţii cum mâna îi intră prin copac, prin ceaţă, la un metru de trunchi. Observă că, cu cât păşeste, parcă ceaţa caută să se retragă cu jumătate de metru într-o anume direcţie. Dacă nu urmează locul eliberat se afundă şi mai mult în pâclă şi îl năpădesc fiori ciudaşi şi apăsători. Decide să urmeze calea ce i-o deschide singură ceaţa. Aşa, după un timp, observă că ajunge pe o cărăruie îngustă, până în 30 de centimetri, ce şerpuieşte lin şi străluceşte lăptos în ceaţă. Dacă face un pas sau se dă în lături şi ceaţa şi cărarea continuă. Dacă se opreşte, şi ceaţa se opreşte şi nu se mai trage“, descrie experinţa prietenului său forumistul. Din fericire, cazul a fost unul cu happy-end. După ce a mers pe cărare „ca un zombie“, fără a i se putea împotrivi şi având halucinaţii în care păreau că toate gândurile se materializau, persoana rătăcită pe cărarea blestemată a fost la un pas să se sinucidă cu şireturile de la bocanci pe care le-a agăţat de un copac întâlnit pe cărare. În momentul în care şi-a dat seama că este aproape de moarte, pe fondul unor halucinaţii de nedescris, bărbatul s-a rugat cu putere. Atunci, crenga de care se atârnase s-a rupt, iar el a leşinat. La câteva ore, după ce s-a trezit, a reuşit să ajungă la spital, cu răni mari la gât şi pe corp şi cu mintea încă rătăcită.

Jepii Mici, un traseu spectaculos, dar extrem de periculos pentru turiştii neexperimentaţi. FOTO jurnaldecalator.ro Un traseu cu multe accidente Renumele „paranormal“ al Jepilor îşi are rădăcinile şi în numeroasele accidente grave, foarte grave sau mortale care s-au produs aici. Numeroşi turişti şi-au pierdut viaţa pe cărarea Jepilor Mici, care este recomandată doar celor bine echipaţi şi antrenaţi. Diferenţa de nivel din Buşteni – Valea Caraimanului – Cabana Caraiman – Babele – Peştera, adică traseul Jepii Mici, este de peste 1.000 de metri. Din cauza terenului instabil, a zăpezii, prezentă chiar şi vara, a râurilor mici şi înşelătoare care fac poteca aluncoasă, te poţi dezechilibra şi cădea în abruptul muntelui. În perioada 1 noiembrie - 30 aprilie, din cauza dificultăţii foarte mari, traseul este închis circulaţiei turistice. Cei mai sceptici oamenii ai muntelui, salvamontişti chemaţi să salveze turişti răniţi sau rătăciţi pe Jepii Mici, spun că eventualele dispariţii de pe acest traseu trebuie puse de seama dificultăţii traseului sau că respectiva cărare ireală este o iluzie optică. Vă mai recomandăm Misterele Văii Albe din Bucegi. Ce se întâmplă cu adevărat în locul care dă peste cap aparatele foto, provoacă ameţeli şi teleportări. Despre Valea Albă din Bucegi, pasionaţii de mistere din România spun că este un loc încărcat de energii inexplicabile care resetează aparatele foto sau le declanşează din senin. Alţi turişti care au ajuns în Valea Albă au relatat că s-au pomenit, dezorientaţi, în alte locuri, la kilometri distanţă. Legendele vorbesc despre un portal aflat în Valea Albă. Misterele sutelor de cutremure din Bucegi din 1993: le-au provocat insomnii localnicilor, care s-au încărcat puternic energetic, şi au blocat transmisiile radio. În 1993, munţii Bucegi au fost scuturaţi de cutremure care se produceau zilnic, precedate de un vuiet puternic al scoarţei terestre. Originea acestora nu a putut fi identificată cu precizie, iar oamenii povesteau atunci că suferă de insomnii sau erau extrem de încărcaţi energetic. De asemenea, comunicaţiile radio erau bruiate sau încetau brusc. Fenomenele paranormale din Munţii Bucegi, loc de tămăduire şi contemplare: vindecări, şuvoaie energetice, pietrele care grăiesc. Ce spun psihologii. Fenomenele paranormale din Munţii Bucegi au devenit un subiect intens discutat în mediul online. Mai mult, Pavel Coruţ şi-a croit o întreagă serie de romane pe baza forţelor supranaturale pe care le au eroii, care îşi trăgeau energia din zona Bucegilor şi a sanctuarelor dacice.

Platoul din Bucegi si fluxul energetic

În apropierea Vârfului Doamnei, Peștera Ialomicioara, a fost descoperită o zonă, de aproximativ un kilometru pătrat, în care se înregistrează o anomalie magnetică atipică.  Această anomalie magnetică face ca persoanele care au urcat până în zona respectivă să nu mai fie obosite, în momentul în care au ajuns în zonă.
Zona a fost testată prin magnetometrie diferențială, a fost radiografiat subsolul și așa a fost descoperită o anomalie atipică. Anomaliile geomagnetice se produc în zonele unde sunt rupturi de falii, în reflexii ale scoarței terestre, însă, în această zonă nu s-au constatat astfel de fenomene.
Zona este numită de localnici Gura de Rai, datorită acestei stări de bine, de odihnă și liniște pe care o au, cu toate că, pentru a ajunge în zona respectivă, efortul fizic este considerabil. O altă zonă asemănătoare este cea din Bucegi, Vârful Omu. În urma analizei rocilor din zonă, prin electronografie, s-a constatat că rocile au calități deosebite, unice în România.
Se formează un flux energetic, benefic pentru organismul uman. Acest fenomen straniu a fost sesizat, pentru prima dată de către Vasile Lovinescu, în anul 1936. Mai târziu, cercetările și studiile au confirmat spusele acestuia.
Daniel Ruzo, cercetător mexican, susține că platoul din Munții Bucegi are numeroase dovezi, care vin dinaintea Potopului. Sculpturi vechi, erodate de vreme, care înfățișează sacerdoți și lei. Aceștia erau paznicii tezaurului. Am găsit comoara, spune Daniel Ruzo.
El susține că această zonă închide triada zonelor sacre. Este vorba despre Tibet, munții din Ecuador și zona Bucegilor, zone care au aceleași caracteristici, respectiv, sunt considerate sacre, cu o încărcătură energetică și spirituală foarte mare.
Ruzo susține că monumentele megalitice din cele trei zone sunt realizate de aceeași civilizație. Ioan Olaru, specialist român, consideră că munții care au forma unei piramide au aceste calități energetice. El susține că astfel de zone, în România, sunt Muntele Găina și Rarăul. Bucegiul are ceva în plus. El este înconjurat de 13 coloane de cuarț, care emit o energie deosebită.
Daniel Ruzo a studiat zona energetică din Munții Anzi, timp de șapte ani. Șamanii din Anzi i-au povestit că structurile megalitice cu chip de om, vin de dincolo de valul timpului.  Ruzo vorbește despre similitudinile dintre Platoul Marcahuasi și Bucegi. Ambele platouri sunt străbătute de galerii subterane, iar structurile megalitice sunt asemănătoare. El susține că Sfinxul este asemănător unei structuri din Peru, numită Monumentul Umanității.
Ruzo susține că în cele două regiuni putem vorbi despre un cult solar. Sosit în România, în anul 1968, el a început studiul Munților Bucegi și a concluzionat că în această zonă a existat o civilizație, numită Masma, poate cea mai veche din lume.
Conform studiilor sale, structurile megalitice sunt amplasate pe munți sacri. În Platoul Marcahuasi el a descoperit și măsurat 22 de vortexuri energetice. Zona Gura Raiului din Munții Bucegi este un vortex energetic.

Enigma Sfinxului romanesc din Bucegi

Se spune că ascunde mistere nebănuite şi că ar fi cel mai vechi dintre simbolurile noastre sacre. Faptul că, în fiecare an, la data de 28 noiembrie, la apus, razele soarelui construiesc o piramidă energetică în jurul lui a devenit de notorietate.
„Povestea” este însă complexă. Unii afirmă că Sfinxul României ar fi „polul energetic al planetei”, specialiştii precizează însă, că este „o formă ciudată, care a fost săpată în roca conglomerată, printr-o acţiune a vântului care poartă numele de eroziune”.
Între 1966 -1968, arhitectul peruan Daniel Ruzo venea în România pentru a cerceta Sfinxul – denumire cu care nu era de acord, pe care îl văzuse pe o carte poştală. De altfel, primise mai multe lămuriri de la un coleg român. „Am cercetat munţii din cinci continente”, scria el, „dar în Carpaţi am găsit monumente unice dovedind că în aceste locuri a existat o civilizaţie măreaţă, constituind centrul celei mai vechi civilizaţii cunoscute astăzi”.
Ruzo constata că Sfinxul seamănă cu chipul principal dintr-un ansamblu sculptat într-o stâncă de pe platoul Marcahuasi din Peru. Ansamblu denumit de el Monumentul Omenirii… Peruanul a ajuns la concluzia că, de fapt, nici Sfinxul nu reprezintă doar un singur chip, fiind înconjurat de alte chipuri umane, din rase diferite, precum şi capul unui câine. Iar acel câine are rolul de păzitor al unei comori şi că „trebuie să existe şi o Peşteră a Tezaurului“ în apropiere.
Referitor la Sfinxul românesc geograful şi istoricul Strabon (63 î.Ch. – 19 d.Ch.) vorbea despre muntele Kogaion: „Tot aşa şi acest munte a fost recunoscut drept sacru și astfel îl numeau geţii; numele lui, Kogaion, era la fel cu numele râului care curgea alături”. Kogaion înseamnă „Capul Magnificului”, fiind şi denumirea getică a Bucegilor, unde se afla marele cap sculptat, cunoscut sub numele de „Sfinxul Românesc”.
N. Densuşianu menţionează că „după ideile astronomice şi geografice ale Antichităţii clasice, Polul Nordic, în jurul căruia se învârtea Universul, atingea Pământul lângă Dunăre, pe teritoriul geţilor, în particular pe Munţii Rhipaei (Carpaţii Meridionali)”. Conform aceloraşi idei, osia sau axa în jurul căreia se învârtea Cerul, trecea prin centrul Pământului, deci şi Universul şi Terra aveau o axă comună – Axis Mundi sau Axa Lumii. Cei care susţin că leagănul omenirii se află în spaţiul carpato-danubianopontic, localizează axa respectivă pe muntele sfânt al dacilor, Kogaion.
Conform teoriei cercetătoarei Cristina Panculescu, care a efectuat un amplu studiu asupra masivului Bucegi – studiu despre care se spune că a ajuns la un moment dat „pe biroul” Elenei Ceauşescu, în Bucegi, în apropierea Vârfului Omu, se află un centru energetic. „Chemaţi de Sfinx, dacii ştiau a se face nemuritori“, concluziona studiul. Cercetătoarea demonstra, printre altele, că acest „Centru” reprezintă o poartă de ieşire din universul terestru, cu o activitate energetică măsurabilă, care se manifestă ciclic. Şi constata că, din 1986, intensitatea centrului s-a amplificat.
Se spune că însuşi Ceauşescu era interesat de „povestea” Sfinxului. Daniel Ruzo i-a îndemnat pe cercetătorii români, care l-au însoţit în peregrinările sale prin Bucegi, să cartografieze anumite „zone”. Se pare că unii dintre cei care l-au însoţit pe Ruzo în România erau „cercetători” ai Securităţii, trimişi să vadă ce face „nebunul” şi să întocmească rapoarte pentru Cabinetul 2, respectiv Elena Ceauşescu. În plus, Nicolae Ceauşescu ar fi înfiinţat o unitate pentru studierea fenomenelor paranormale.

Apa unica pe terra intr-o statiune din Romania

Zona Bucegilor ascunde zona nemuririi, turistii aflati in Valea Urlatorii au declarat de-a lungul timpului ca au intalnit oameni complet dezorientati, care fie nu stiau deloc unde se afla, fie credeau ca se afla in alte locuri. Dar cum se explica aceasta teorie?
Busteniul e plin de povesti despre existenta unor portaluri care leaga Valea Urlatorii deValea Alba sau de Valea Cerbului.
Alte aparitii si portaluri au fost raportate in zona cunoscuta sub denumirea de Fisura Albastra. Varful Caraiman si Varful Costila nu sunt unite, intre ele existand aceasta vale stramta, care este cunoscuta pentru fenomenele paranormale care se petrec in ea. Dar, probabil, unul dintre cele mai periculoase fenomene paranormale din zona Bucegilor este cararea ireala.
Daca se merge pe Valea Comorii si se urca pe Jepii Mici, se poate ajunge in zona unde se petrece un alt fenomen ciudat. Este vorba de o carare care nu exista in realitate, dar care, uneori, in anumite conditii, se formeaza aparand paralel cu cararea adevarata. Aceasta carare ireala este mica, ea masurand in jur de aproximativ 20 de centimetri, si toti cei care parasesc cararea adevarata si ajung sa mearga pe cea ireala mor sau dispar pentru totdeauna.
Pe varfurile Bucegilor au fost inregistrate nivele mari ale radiatiilor care nu au putut fi explicate. In partea de est a masivului Bucegi, se afla zona numita Sapte Izvoare.
In urma cercetarilor facute pe probe de apa recoltate de aici, s-a dovedit ca incarcatura de bacterii este zero, lucru unic pe glob. Locul se numeste „Zona nemuririi”, iar legendele vorbesc despre un sistem de tuneluri subterane, care circula pe sub munti. Cine sa creada ca un loc turistic asa de popular ca Busteniul e, totodata, asa de… paranormal.