Sorin Oprescu a fost retinut pentru ca primea mita

Sorin Oprescu a fost reţinut. Primarul Capitalei a fost prins în flagrant în timp ce primea mită.
Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a fost reţinut de procurorii DNA în noaptea de sâmbătă spre duminică, după ce edilul a fost prins în flagrant în timp ce lua mită în valoare de 25.000 de euro.

Sorin Oprescu a fost prins în flagrant, în noaptea de sâmbătă spre duminică, în timp ce lua mită 25.000 de euro. Întreaga operaţiune a fost filmată, susţin surse apropiate anchetei. Oprescu a fost dus, noaptea trecută, la sediul DNA, pentru a fi audiat. Tot noaptea trecută, procurorii DNA au emis o ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore pe numele primarului Capitalei.

Read More

Alina Bica si fostul sef al ANAF Serban Pop la DNA

Fosta şefă a DIICOT Alina Bica şi fostul şef al ANAF Şerban Pop s-au prezentat, marţi, la DNA, fiind citaţi într-un dosar de mită pentru soluţionarea unui dosar DIICOT în favoarea lui Horia Simu, potrivit unor surse judiciare.


Fostul şef al ANAF Şerban Pop a fost reţinut pentru complicitate la dare de mită, într-un caz privind soluţionarea unui dosar DIICOT în favoarea lui Horia Simu, Pop fiind scos cu cătuşe la mâini din sediul DNA, unde a fost audiat aproximativ o jumătate de oră.
Şerban Pop s-a prezentat, marţi dimineaţă la sediul DNA. Ulterior, la sediul direcţiei a venit şi fosta şefă a DIICOT, Alina Bica.
Şerban Pop a fost scos din sediul DNA cu cătuşe la mâini, după aproximativ o jumătate de oră de audieri.
El nu a făcut declaraţii jurnaliştilor.
Pop urmează să fie dus în Arestul Poliţiei Capitalei.
Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că Pop şi Bica au fost citaţi într-un dosar de mită pentru soluţionarea unui dosar DIICOT în favoarea lui Horia Simu. Mita dată în acest caz ar fi fost de aproximativ 230.000 de euro, potrivit surselor citate.

"Suma de 230.000 de euro a fost luată de Pop de la Horia Simu, iar la Bica au ajuns 17.500 de euro, pentru clasarea dosarului lui Simu", au precizat sursele citate.
La intrarea la DNA, Bica a precizat că a fost citată în calitate de suspect şi că se aşteaptă la orice "de la aceşti domni". Ea a venit însoţită de avocata ei, Laura Voicu.
În dosarul "Bica 1", fosta şefă a DIICOT a fost trimisă în judecată, în 15 decembrie 2014, pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei în comisia ANRP, împreună cu membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, i-ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.
Alina Bica mai are un dosar pe rolul instanţei supreme, cunoscut sub numele de "Bica 2". Această cauză a fost disjunsă din prima.
În acest dosar, Alina Bica, Dorin Cocoş, Alin Cocoş, Ionuţ Mihăilescu şi fostului ministru al Economiei Adriean Videanu au fost trimişi în judecată în 25 februarie.
Bica este acuzată că a luat mită un teren, în schimbul intervenţiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, că l-ar fi favorizat pe Ovidiu Tender în dosarul Rafo-Carom şi pe Adriean Videanu în dosarul Romgaz-Interagro.
În urma unei decizii a instanţei supreme, doar ultimele două acuzaţii la adresa şefei DIICOT vor face obiectul dosarului "Bica 2".
Bica a fost arestată în perioada 22 noiembrie 2014 - 21 aprilie 2015.
Alina Bica a fost procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din mai 2013 până în noiembrie 2014, când a demisionat din funcţie.
Şerban Pop este judecat în dosarul de şantaj al directorului general Antena TV Group SA, Sorin Alexandrescu. Acesta a fost acuzat că l-a şantajat pe administratorul RCS&RDS Ioan Bendei, ameninţându-l cu darea în vileag a unor presupuse fapte de corupţie, respectiv că va face public contractul pentru drepturile de televizare a meciurilor din Liga I, dacă RCS&RDS nu va încheia un contract cu Antena Group.
În acest dosar, pe 1 octombrie 2013, Alexandrescu a fost trimis în judecată pentru şantaj, fondatorul trustului Intact, Dan Voiculescu, şi fiica sa Camelia, pentru complicitate la această infracţiune, iar Şerban Pop, preşedinte al ANAF la data faptelor, avocat suspendat, pentru folosire, în orice mod, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.
Horia Simu este cercetat în arest preventiv într-un dosar în care este acuzat de obţinerea unei despăgubiri pentru un teren supraevaluat cu peste 55 milioane de euro.
Simu este suspectat că, în perioada 2006 - 15 ianuarie 2008, a sprijinit şi înlesnit nerespectarea prevederilor legale de către preşedintele, vicepreşedintele şi membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), prin depunerea la un dosar de despăgubire a unui imobil a mai multor înscrisuri, printre care o adeverinţă medicală şi o expertiză extra-judiciară din 2006 întocmită de expertul Zizi Dumitrescu, prin care s-a prezentat fals o stare de sănătate precară şi o identificare greşită a terenului, pentru a acredita ideea de imposibilitate de restituire în natură şi de urgenţă în soluţionarea dosarului, potrivit procurorilor.
Astfel, cu acceptul dat supraevaluării făcute de evaluatorul Alexandru Florin Hanu şi cu aprobarea de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a raportului de evaluare, întocmit în condiţii nelegale, s-ar fi produs bugetului de stat un prejudiciu de 55.144.265 de euro, respectiv peste 200.600.000 de lei, sumă primită de Horia Simu în mod necuvenit.
Horia Simu a cumpărat drepturile litigioase asupra terenului de la Mihaela Cojocaru, domiciliată în SUA.

 

Alina Bica a ajuns la DNA, marţi dimineaţă, după ce la sediul direcţiei s-a prezentat Şerban Pop.
Cei doi ar fi audiaţi într-un dosar de mită pentru soluţionarea unui dosar DIICOT în favoarea omului de afaceri Horia Simu.
Bica a precizat că a fost citată în calitate de suspect şi că se aşteaptă la orice "de la aceşti domni". Ea a venit însoţită de avocata ei, Laura Voicu.

Read More

Cati bani a spalat Elena Udrea?

Elena Udrea este acuzată că a știut de mita primită de Dorin Cocoș în dosarul Microsoft, ba chiar că l-ar fi ajutat pe acesta să disimuleze adevărata proveniență a banilor. Mai mult, Elena Udrea a fost denunțată și de un om de afaceri inculpat în dosarul Microsoft, care susține că Udrea i-ar fi cerut 500.000 de euro, după izbucnirea scandalului, pentru a-l ajuta să scape. Nu în ultimul rând, procurorii DNA vorbesc despre încă o mită, de trei milioane de euro, de la o firmă din domeniul IT.
DNA își întemeiază noua cerere de arestare și pe faptuil că, prin ieșirile publice, Elena Udrea ar încerca să influențeze martorii și ceilalți inculpați din dosar.
Comunicat DNA:

”În conformitate cu prevederile legale şi constituţionale, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie - doamna Laura Codruţa Kovesi a transmis procurorului general al P.I.C.C.J referatul cauzei, în vederea sesizării :

1.Camerei Deputaţilor, pentru formularea cererii de efectuare a urmăririi penale faţă de UDREA ELENA  GABRIELA pentru săvârşirea următoarelor infracţiuni săvârşite în exerciţiul funcţiei:

- trafic de influenţă (fapte în legătură cu încheierea şi derularea acordului cadru  de licenţiere Microsoft din anul 2009, a contractelor subsecvente şi a actelor adiţionale la acestea)

- trafic de influenţă (fapte în legătură cu derularea contractului e - România)

- trafic de influenţă

- spălare de bani

- fals în declaraţii de avere

2. ministrului Justiţiei, pentru a cere preşedintelui Camerei Deputaţilor încuviinţarea reţinerii şi arestării lui UDREA ELENA GABRIELA pentru  infracţiunile sus menţionate

3. ministrului Justiţiei, pentru a cere preşedintelui Camerei Deputaţilor încuviinţarea arestării preventive, ca urmare a înlocuirii controlului judiciar dispus la data de 29.01.2015,  faţă de UDREA ELENA GABRIELA, cu măsura arestării preventive pentru următoarele infracţiuni:

- spălare de bani

- fals în declaraţii de avere

În referatul transmis Camerei Deputaţilor,  întocmit de procurori, se arată că, în cauză, există date și indicii din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

În cursul anului 2010, o persoană din cercul relaţional al lui Cocoş Dorin a preluat creanţa aferentă creditului de 3,26 milioane de euro contractat de Udrea Elena – Gabriela la o bancă.

Din cercetările efectuate rezultă că preluarea creditului a reprezentat doar o modalitate de ascundere a circuitului financiar şi a beneficiarului real al bunurilor, respectiv a investiţiei ce urma a se realiza pe terenul cumpărat din credit.

Astfel, în perioada aprilie 2013 – iunie 2013, inculpatul Cocoş Dorin, în mod direct precum şi prin intermediul societăţii pe care o controlează – Centrul de Diagnostic Clinic Internaţional SRL, respectiv prin intermediul unor rude  sau apropiaţi, a încheiat mai multe „Promisiuni bilaterale de vânzare – cumpărare a unui bun viitor”, având ca obiect suprafeţe construite din proiectul imobiliar pe care promitentul vânzător se presupunea că îl va dezvolta pe terenul achiziționat din creditul menționat, teren situat în București.

În total, în baza Promisiunilor de vânzare – cumpărare, inculpatul Cocoş Dorin urma să asigure circa 2.100.000 euro din creditul preluat de persoana din cercul său relațional. S-a stabilit, de asemenea că, în baza unui act adiţional  din 28.06.2013, promitentul cumpărător, rudă a lui Dorin Cocoș, a achitat în contul creditului suma de 100.000 de euro, după ce anterior mai achitase încă 100.000 de euro.

Împrejurările menționate arată că preluarea creditului şi încheierea promisiunilor de vânzare – cumpărare ar fi  reprezentat doar o modalitate de disimulare a beneficiarului real al investiţiei şi a provenienţei sumelor de bani din care se efectuau plăţile aferente creditului, respectiv sumele primite cu titlu de folos necuvenit ca urmare a infracţiunilor de corupţie săvârşite.

Așadar, din probele administrate în cauză rezultă că inculpatul Cocoş Dorin ar fi pretins şi primit, de la două persoane, suma de 9.000.000 de euro pentru ca, prin intermediul  ministrului Dezvoltării Regionale şi Turismului de la acea vreme Udrea Elena Gabriela, membru al Guvernului, şi vicepreşedinte al unui partid politic, să asigure firmelor susţinute de una dintre cele două persoane, încheierea şi derularea contractului de licenţiere Microsoft cu Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

Inculpatul Cocoş Dorin a pretins şi primit suma de 9.000.000 euro şi a disimulat provenienţa şi beneficiarul real al acesteia în baza înţelegerii cu Udrea Elena Gabriela.

Această înţelegere rezultă în mod explicit din modul de dobândire al bunurilor, din novarea creditului, din modul de partajare al acestora, precum şi din probatoriul testimonial.

În anul 2010,  Cocoş Dorin,  în baza înţelegerii cu Udrea Elena Gabriela ar fi pretins de la un om de afaceri, administrator al unei societăți cu obiect de activitate IT, suma de circa 3 milioane euro,  pentru a debloca plăţile aferente contractului e-România.

În anul 2013,  pe fondul cercetărilor efectuate de Direcţia Naţională Anticorupţie în legătură cu derularea contractului de licenţiere Microsoft şi a măsurilor asigurătorii dispuse față de un om de afaceri vizat de anchetă, Udrea Elena Gabriela ar fi pretins suma de 500.000 de euro pentru a-i rezolva problemele din justiţie. Există indicii în sensul că remiterea sumelor de bani ar fi avut loc în mai multe tranşe în perioada iulie 2013 – februarie 2014.

Ulterior instituirii măsurii controlului judiciar la data de 29 ianuarie 2015 (în legătură cu infracțiunile de spălare de bani și fals în declaraţii de avere), în luările de poziție publice în mass-media,  Udrea  Elena Gabriela a făcut afirmații cu privire la acuzaţiile ce i-au fost aduse, afirmații ce vizează fondul cauzei şi care sunt în măsură să influenţeze declaraţiile inculpatului Cocoş Dorin şi ale unui martor, toate acestea în condiţiile în care aceasta nu a dat declaraţii în dosarul penal.

Faptul că numita UDREA ELENA GABRIELA a încălcat una dintre obligaţiile impuse  ca urmare a dispunerii măsurii controlului judiciar, și anume „să nu se apropie de  ceilalţi inculpaţi, alţi participanţi la comiterea infracţiunii, martorii din dosar şi să nu comunice cu aceştia direct sau indirect, pe nicio cale”, denotă că se impune o măsură preventivă privativă de libertate”.

Read More