www.mereumaimult.ro Concurs Pall Mall 2016, trimite codul

Ți-am pregătit o campanie în care poţi câştiga 100.000 de lei să faci ce-ţi aduce ţie cele mai multe zâmbete.
Castiga 100.000 de lei, 56 de premii zilnice si peste 300.000 de premii instant
Înscrie codul de pe talonul găsit în pachetele de țigarete Pall Mall participante la promoția Pall Mall pe www.mereumaimult.ro sau trimite-l prin SMS la 1833 (tarif normal în rețelele Orange, Telekom și Vodafone).
În plus, fiecare cod îţi poate aduce un zâmbet care se poate transforma pe loc într-un premiu surpriză sau într-unul dintre cele peste 300.000 de premii instant constând în pachete de țigarete și brichete de colecție.
Iar dacă trimiți o propunere pentru Doza de Zâmbete şi va fi aleasă de juriu poţi câştiga un voucher eMAG în valoare de 1.000 de lei.
Poți câștiga în fiecare zi a săptămânii unul din următoarele premii zilnice:
1. În fiecare zi de luni poți câştiga un aparat foto Sony WX500 şi vei vedea numai zâmbete în jurul tău.
Luni este ziua în care prinzi în cadru zâmbetele tuturor prietenilor tăi. De aproape sau de la distanţă, alb-negru sau color, primul lucru pe care îl vei spune este zâmbeşte la cameră. Iar amintirile tale vor fi animate de veselie de fiecare dată la o rezoluţie de 18,2 megapixeli şi fără imagini mişcate.
2. În fiecare zi de marți poți câştiga o bicicletă Cross Citerra Low Step 28″ care să te poarte zâmbind prin oraşul tău.
Marți pleci la drum cu un singur gând – să descoperi locuri noi. Dar nu oricum, ci pe două roţi, iar tot ce îţi mai lipseşte este puţină aventură şi o doză de voie bună pentru a-ţi face plimbarea memorabilă. Şi când găseşti o străduţă pe care nu o ştiai sau o cafenea lângă parc, pedalezi elegant pe bicicleta ta până când un zâmbet începe să ţi se contureze pe buze.
3. În fiecare zi de miercuri poți câştiga o tabletă Samsung Galaxy Tab S2 şi eşti primul care dă mai departe zâmbete.
Nu există zi fără ca un clip sau poză să nu ajungă viral. Descoperi lucruri noi, la care poate nici nu te gândeai şi care acum îţi aduc un zâmbet pe buze. Zâmbet pe care nu-l păstrezi doar pentru tine, ci îl împarţi cu toţi prietenii tăi de pe Facebook şi de pe cea mai subţire şi uşoară tabletă din lume.
4. În fiecare zi de joi poți câştiga un Smart TV Samsung 48″ pentru zâmbete la rezoluţie maximă.
După o zi grea de lucru e momentul să te destinzi. Cu popcorn-ul pregătit, e prilejul perfect să dai drumul la comedia ta preferată şi să începi un maraton de zâmbete alături de cei dragi. Şi nu orice fel de maraton, ci unul full HD, plin de culori vibrante.
5. În fiecare zi de vineri poți câştiga un smartwatch Samsung Gear S2 şi ai un zâmbet în mânecă.
Îţi place să fii în pas cu timpul. La curent cu ultimele noutăţi şi tendinţe, tu eşti cel care întotdeauna vine cu ceva nou atunci când ieşi cu prietenii. Iar când ai la mână un smartwatch, zâmbeşti pentru că simţi imediat mesajele primite de la prietenii tăi, ca şi cum te-ar trage de mână atunci când nu auzi telefonul.
6. În fiecare zi de sâmbătă poți câştiga un laptop Dell 3542 şi zâmbeşti oriunde vrei tu.
Azi nu te duci la birou. Te-ai săturat de telefoane care sună fără încetare şi imprimante gălăgioase. Astăzi stai zâmbind pe o bancă în parc şi te bucuri de linişte pentru că un laptop este semnalul tău de libertate şi un birou performant de numai 15″ ce rezistă până la 7 ore fără a fi încărcat.
7. În fiecare zi de duminică poți câştiga un smartphone Samsung Galaxy S6 Edge să zâmbeşti aproape de prietenii tăi.
Nu ratezi nicio ocazie de a-ţi suna prietenii. Tu eşti cel care organizează ieşirile, la tine apelează toţi când vor să afle ultimele noutăţi, iar ţie îţi place asta. şi de fiecare dată eşti cu zâmbetul pe buze pentru că ai încă un motiv să te bucuri de formele elegante şi de tehnologia de ultimă ora ce îmbină utilul cu plăcutul într-un design cu totul special.
Te rugăm să pastrezi pachetele cu coduri pentru validarea premiului câștigat.
Perioada de desfasurare concurs: 11 ianuarie – 6 martie 2016
Participa acum la acest concurs !

Read More

Concurs Mega Image 14 decembrie 2015 - 31 ianuarie 2016

Cumperi cu cardul pentru acasă și poți câștiga o casă!
Plătește cu cardul tău Mastercard sau Maestro cumpărăturile tale din magazinele Mega Image sau Shop & Go și poți câștiga 10 carduri cadou în valoare de 2.000 de euro fiecare sau, marele premiu, un apartament în valoare de 60.000 de euro.
Perioada de desfasurare concurs: 14 decembrie 2015 – 31 ianuarie 2016
Participa acum la acest concurs !

Read More

Emisiunea Visuri la cheie - un show emotionant

„Au venit, au filmat dărăpănătura în care stau. Atât. Casa aia frumoasă pe care au filmat-o după, nu a fost niciodată a mea!”

Emisiunea  „Visuri la cheie”, difuzată pe ProTv, se bucură de un real succes, prezentatorul emisiunii Dragoș Bucur este considerat un înger păzitor al oamenilor sărmani, acesta construindu-le adevărate case, cu confort ultra modern. Totul pare desprins din poveștile cu zâne, unde fiecare poveste are un final fericit. Din păcate, tot ce se întâmplă în cadrul acestei emisiuni sunt doar scenarii SF, regii bine puse la punct.

Conform aflasitu.ro, o femeie din Slobozia a crezut că viața ei se va schimba în momentul în care Dragoș Bucur a venit la ea acasă. Povestea femeii și a fetiței acesteia, grav bolnavă, a fost prezentată în cadrul emisiuni, un moment emoționant pentru toți telespectatorii. Din păcate, visul ei a rămas doar în filmare. Oamenii care trebuia să le construiască casa au venit doar să o dărâme, dar niciodată nu au construit una nouă.

Conform sursei menționate mai sus, casa care a fost arătată la finalul emisiunii nu era de fapt casa lor, ci era o casă pe care nu o văzuse niciodată. Nimic mai dureros pentru o mamă care a crezut că va scăpa din sărăcia în care locuia și va putea să-i ofere copilului grav bolnav o șansă la un trai decent. Enervată până la culme și fără casă, victima a cerut explicații realizatorului emisiunii care i-a oferit o sumă de bani în schimbul tăcerii. Ba mai mult, acesta i-a spus femeii că tot ce se întâmplă este doar o ficțiune iar ei o vor ajuta doar financiar. Dezamăgită de experiența trăită, femeia a povestit totul unor prieteni iar mai târziu presei locale din Slobozia.

De la bucurie la extaz, așa s-ar putea numi trauma prin care oamenii săraci și plini de speranță cred în această emisiune care mereu are un final fericit. Emisiunea Visuri la cheie, prezentată de actorul Dragoș Bucur este difuzată pe ProTv și se bucură de un real succes, iar acest lucru este confirmat de cifra impresionantă a audienței.

Din păcate, televiziunile românești au început să abuzeze de traumele românilor prezentându-le în cadrul diferitelor emisiuni și nu pentru a-i ajuta, ci pentru a-și face audiență, prostind poporul cu televizorul.

Read More

Cum poti vedea daca in pungile de Chio Chips sunt bani

Ne este cunoscuta deja noua campanie de marketing prin care putem gasi bani in pungile de chipsuri. Dar exista vreo cale sa stii sigur daca o punga este castigatoare sau nu?
Raspunsul este DA, iar metoda ti-o dezvaluim aici:
Tot ce ai nevoie este de un beculet pe care il puteti gasi la o bricheta. De regula, aceste lanternute au lumina albastra. Iei punga si pui acel bec prin ea, o sa se vada chipsurile.E nevoie de ceva dexteritate, insa daca te uiti atent poti vedea si saculetul cu bani. Te duci in supermaketuri si te uiti la pungile cu promotie cu un beculet se poate vedea sau mult mai simplu nu mai consumi cipsuri ca nu sunt asa sanatoase au sare multa pentru cei slabi cu inima

Read More

Sorin Oprescu a fost retinut pentru ca primea mita

Sorin Oprescu a fost reţinut. Primarul Capitalei a fost prins în flagrant în timp ce primea mită.
Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a fost reţinut de procurorii DNA în noaptea de sâmbătă spre duminică, după ce edilul a fost prins în flagrant în timp ce lua mită în valoare de 25.000 de euro.

Sorin Oprescu a fost prins în flagrant, în noaptea de sâmbătă spre duminică, în timp ce lua mită 25.000 de euro. Întreaga operaţiune a fost filmată, susţin surse apropiate anchetei. Oprescu a fost dus, noaptea trecută, la sediul DNA, pentru a fi audiat. Tot noaptea trecută, procurorii DNA au emis o ordonanţă de reţinere pentru 24 de ore pe numele primarului Capitalei.

Read More

Unde este marele tezaur al lui Nicolae Ceausescu?

În anul 1982, România are o datorie externă de 11 miliarde de dolari. George Soros ocupa o poziție influentă, în acel moment, în cadrul FMI. Soros a făcut o serie de activități speculative dezastruoase pentru România. El va fi implicat și în declanșarea evenimentelor din decembrie 1989.

După aceste operațiuni speculative, România intră într-un blocaj financiar și în imposibilitatea de a mai face plăți. Ceaușescu surprinde pe cei de la FMI, prin angajamentul pe care-l face, în anul 1985, de a plăti toată datoria externă, înainte de termen.

Prin operațiuni speculative făcute cu România, Soros a obținut un profit personal de 1,1 miliarde lire sterline. Pentru că s-a angajat să plătească în avans datoria externă, contra României se vor impune sancțiuni.

În martie 1989, România după ce și-a achitat datoria externă, dispunea de 3,9 miliarde de dolari și avea bani de recuperat de la alte țări, creanțe, de 8 miliarde de dolari.

Unde au dispărut acești bani?

În noaptea de 17-18 decembrie 1989, un avion a plecat în cel mai secret mod, de pe Otopeni, cu destinația Teheran. Avionul avea la bord 24 de tone de lingouri de aur.

În 4 ianuarie 1990, avionul revine în România, fără încărcătură. Această cursă spre Teheran, ca și încărcătura, au fost consemnate în documentele aeroportului Otopeni.

După anul 1990, nu s-au făcut investigații cu privire la acest misterios transport. Nu s-a dorit sau nu s-a putut face mai mult? Pentru a nu mai depinde de FMI, Ceaușescu se asociază cu Iran, Libia și China și crează o instituție bancară, numită BRCE, Banca Română de Comerț Exterior.

Cele patru țări își acordau împrumuturi cu o dobândă foarte mică. În anii 80, FMI deținea o rezervă de 2996 de tone de aur. Cu un asemenea tezaur, FMI își permitea să acorde împrumuturi și să facă jocurile în economiile țărilor care se împrumutau.

În anii 80, România avea 6000 de tone de aur, echivalentul de azi a 250 miliarde de euro. Pe lângă aur, România mai dispunea și de argint și alte rezerve de minerale.

În anul 1980, BRCE este integrată în Bancorex, care va da faliment în anul 1999. România a plătit găurile financiare făcute de Bancorex, către o bancă austriacă, în valoare de 4 miliarde de dolari.

Rămân câteva întrebări. Misteriosul transport din 17-18 decembrie a fost unul comercial sau de altă natură? Ce s-a întâmplat cu creanțele de 8 miliarde de dolari pe care România trebuia să le primească? Mai are România cele 6000 de tone de aur, din vremea vechiului regim?

Read More

Alina Bica si fostul sef al ANAF Serban Pop la DNA

Fosta şefă a DIICOT Alina Bica şi fostul şef al ANAF Şerban Pop s-au prezentat, marţi, la DNA, fiind citaţi într-un dosar de mită pentru soluţionarea unui dosar DIICOT în favoarea lui Horia Simu, potrivit unor surse judiciare.


Fostul şef al ANAF Şerban Pop a fost reţinut pentru complicitate la dare de mită, într-un caz privind soluţionarea unui dosar DIICOT în favoarea lui Horia Simu, Pop fiind scos cu cătuşe la mâini din sediul DNA, unde a fost audiat aproximativ o jumătate de oră.
Şerban Pop s-a prezentat, marţi dimineaţă la sediul DNA. Ulterior, la sediul direcţiei a venit şi fosta şefă a DIICOT, Alina Bica.
Şerban Pop a fost scos din sediul DNA cu cătuşe la mâini, după aproximativ o jumătate de oră de audieri.
El nu a făcut declaraţii jurnaliştilor.
Pop urmează să fie dus în Arestul Poliţiei Capitalei.
Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că Pop şi Bica au fost citaţi într-un dosar de mită pentru soluţionarea unui dosar DIICOT în favoarea lui Horia Simu. Mita dată în acest caz ar fi fost de aproximativ 230.000 de euro, potrivit surselor citate.

"Suma de 230.000 de euro a fost luată de Pop de la Horia Simu, iar la Bica au ajuns 17.500 de euro, pentru clasarea dosarului lui Simu", au precizat sursele citate.
La intrarea la DNA, Bica a precizat că a fost citată în calitate de suspect şi că se aşteaptă la orice "de la aceşti domni". Ea a venit însoţită de avocata ei, Laura Voicu.
În dosarul "Bica 1", fosta şefă a DIICOT a fost trimisă în judecată, în 15 decembrie 2014, pentru că, în calitate de reprezentant al Ministerului Justiţiei în comisia ANRP, împreună cu membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor, i-ar fi aprobat omului de afaceri Gheorghe Stelian, în 2011, despăgubiri pentru un teren de 13 hectare supraevaluat cu peste 62 de milioane de euro.
Alina Bica mai are un dosar pe rolul instanţei supreme, cunoscut sub numele de "Bica 2". Această cauză a fost disjunsă din prima.
În acest dosar, Alina Bica, Dorin Cocoş, Alin Cocoş, Ionuţ Mihăilescu şi fostului ministru al Economiei Adriean Videanu au fost trimişi în judecată în 25 februarie.
Bica este acuzată că a luat mită un teren, în schimbul intervenţiilor pentru despăgubirile acordate lui Gheorghe Stelian, că l-ar fi favorizat pe Ovidiu Tender în dosarul Rafo-Carom şi pe Adriean Videanu în dosarul Romgaz-Interagro.
În urma unei decizii a instanţei supreme, doar ultimele două acuzaţii la adresa şefei DIICOT vor face obiectul dosarului "Bica 2".
Bica a fost arestată în perioada 22 noiembrie 2014 - 21 aprilie 2015.
Alina Bica a fost procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism din mai 2013 până în noiembrie 2014, când a demisionat din funcţie.
Şerban Pop este judecat în dosarul de şantaj al directorului general Antena TV Group SA, Sorin Alexandrescu. Acesta a fost acuzat că l-a şantajat pe administratorul RCS&RDS Ioan Bendei, ameninţându-l cu darea în vileag a unor presupuse fapte de corupţie, respectiv că va face public contractul pentru drepturile de televizare a meciurilor din Liga I, dacă RCS&RDS nu va încheia un contract cu Antena Group.
În acest dosar, pe 1 octombrie 2013, Alexandrescu a fost trimis în judecată pentru şantaj, fondatorul trustului Intact, Dan Voiculescu, şi fiica sa Camelia, pentru complicitate la această infracţiune, iar Şerban Pop, preşedinte al ANAF la data faptelor, avocat suspendat, pentru folosire, în orice mod, de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii, ori permiterea accesului unor persoane neautorizate la aceste informaţii.
Horia Simu este cercetat în arest preventiv într-un dosar în care este acuzat de obţinerea unei despăgubiri pentru un teren supraevaluat cu peste 55 milioane de euro.
Simu este suspectat că, în perioada 2006 - 15 ianuarie 2008, a sprijinit şi înlesnit nerespectarea prevederilor legale de către preşedintele, vicepreşedintele şi membrii Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor din Autoritatea Naţională pentru Restituirea Proprietăţilor (ANRP), prin depunerea la un dosar de despăgubire a unui imobil a mai multor înscrisuri, printre care o adeverinţă medicală şi o expertiză extra-judiciară din 2006 întocmită de expertul Zizi Dumitrescu, prin care s-a prezentat fals o stare de sănătate precară şi o identificare greşită a terenului, pentru a acredita ideea de imposibilitate de restituire în natură şi de urgenţă în soluţionarea dosarului, potrivit procurorilor.
Astfel, cu acceptul dat supraevaluării făcute de evaluatorul Alexandru Florin Hanu şi cu aprobarea de către Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor a raportului de evaluare, întocmit în condiţii nelegale, s-ar fi produs bugetului de stat un prejudiciu de 55.144.265 de euro, respectiv peste 200.600.000 de lei, sumă primită de Horia Simu în mod necuvenit.
Horia Simu a cumpărat drepturile litigioase asupra terenului de la Mihaela Cojocaru, domiciliată în SUA.

 

Alina Bica a ajuns la DNA, marţi dimineaţă, după ce la sediul direcţiei s-a prezentat Şerban Pop.
Cei doi ar fi audiaţi într-un dosar de mită pentru soluţionarea unui dosar DIICOT în favoarea omului de afaceri Horia Simu.
Bica a precizat că a fost citată în calitate de suspect şi că se aşteaptă la orice "de la aceşti domni". Ea a venit însoţită de avocata ei, Laura Voicu.

Read More

Concurs Europa Fm 2015, dublu sau nimic

Deşteptarea transformă cultura ta generală în bani!
George Zafiu și Vlad Petreanu îți aduc în fiecare dimineață cel mai apreciat concurs radio, în care cultura generală se tranformă în premii cash, pe loc!
Fiecare răspuns corect, în Deșteptarea, îţi poate dubla premiul, până la 4.000 de euro. Dacă ai nevoie de ajutor, poţi face schimb cu George Zafiu şi Vlad Petreanu, iar în schimbul unei părţi din premiul tău îţi pot da variante ajutătoare. Te poţi lăsa ajutat de colegi sau prieteni pentru a răspunde în direct la Europa FM, dar dacă răspunsul tău este greşit, pierzi toţi banii acumulaţi! DUBLU sau Nimic! Dacă răspunzi corect, premiul ţi se dublează!
În momentul în care auzi semnalul de concurs, ai la dispoziţie 10 minute pentru a te înscrie, trimiţând un SMS la numărul 1721 (SMS cu tarif normal, valabil doar în reţelele de telefonie mobilă Vodafone, Orange şi Telekom), cu textul DUBLU, urmat de numele şi orasul în care asculţi Europa FM.
Sunt înscrişi în concurs doar participanţii care au trimis SMS-uri valide, ce au fost recepţionate de către Europa FM, în intervalul de 10 minute de la momentul anunţării concursului în Deşteptarea.
Gata să transformi cultura ta generală în bani? Participă la DUBLU sau Nimic!
Perioada de desfasurare concurs: 31 august – 2 octombrie 2015
Participa acum la acest concurs !

Read More

Concurs Ciucas 2015 pe www.bereciucas.ro

Concurs Ciucas 2015 pe www.bereciucas.ro

Ești aici ca să descoperi legile după care se face berea favorită a naturii.
Malţul rumenit, hameiul aromat și apa curată sunt ingredientele esenţiale care se combină în proporţii bine stabilite și, cu răbdare, dau naștere berii Ciucaș.

Între 15 august și 30 octombrie, ţi-am pregătit un concurs cu premii in bani si bere.
Până atunci, relaxează-te și nu uita să păstrezi capacele produselor participante. Codurile de sub capace îţi pot aduce 3.000 de lei/zi, dacă le înregistrezi online sau prin SMS începând cu 15 august. În plus, poţi câștiga instant una dintre cele 2 milioane de beri făcute după legile naturii. Salutări din Poiană!
Participa la concurs

Read More

Ambarcatiunea care costa un miliard de dolari

Cea mai nouă „jucărie“ de lux dedicată miliardarilor lumii se numeşte Admiral X-Force 145 şi va fi construită de firma italiană Sea Group. Designul uluitor a fost dezvăluit, iar reprezentanţii companiei au anunţat că ambarcaţiunea poate fi considerată expresia decadenţei.
Cu o lungime de 145 de metri, Admiral X-Force a fost conceput de studioul Dobroserdov Design din Monaco, în cooperare cu Admiral Centro Stile, fiind defint de aspectul minimalist. Ferestrele imense se desfăşoară pe aproape întreaga lungime a iahtului, oferind nu numai lumină naturală, ci şi o privelişte generoasă spre exterior. Impresionantă este şi zona interioară de plajă şi spa, care este situată pe două niveluri amenajate la pupa, cu piscine interioare,dar şi în aer liber, şezlonguri şi un bar, notează Daily Mail. O adevărată bijuterie în tonuri argintii şi aurii este şi salonul principal, sitat tot pe două niveluri. În mijloc tronează un candelabru masiv, suspendat deasupra unei fântâni interioare, dar şi o scară în spirală. Bineînţeles, nu putea să lipsească puntea de observaţie caracterizată de ferestrele care se ridică până la tavan.
Proprietarul se va răsfăţa în apartamente care ocupă jumătate de punte, iar restul spaţiului este ocupat apartamente pentru oaspeţi, dotate cu terase. Iahtul mai include două cinematografe, săli de sport, două heliporturi, un garaj care poate găzdui maşini, dar şi un elicopter, o plajă exterioară şi skijet-uri.

„Proiectul este unul cu adevărat impresionant, fiind unul dintre cele mai spectaculoase iahturi din această categorie. Cu siguranţă, oferă o perspectivă nouă asupra conceptului de mega-iaht. Nu va fi făcută niciun fel de economie, decadenţa fiind cuvântul care îl descrie cel mai bine“, a declarat purtătorul de cuvânt al firmei italiene. Acesta a adăugat că mai mulţi clienţi s-au arătat interesaţi de ambarcaţiune, inclusiv unii dintre cei mai cunoscuţi oligarhi.

Read More

Romania a pierdut ce mai valoroasa carte, Codex Aureus

Codex Aureus, un manuscris scris cu litere de aur, aflat în proprietatea statului român, a ajuns în mod ilegal, cu ajutorul politicienilor români, în posesia Ungariei. Monica Macovei, actualmente europarlamentar PNL, a pledat la CEDO împotriva statului român pentru ca Ungaria să primească Codex Aureus.

Arhiepiscopia Romano-Catolică de Alba Iulia a reuşit să înfrângă Opoziţia corectă şi legală a primarului şi Consiliului local din Capitala Unirii și a primit Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia. Și asta grație Monicăi Macovei care a reprezentat Arhiepiscopia în procesul intentat statului român la CEDO.

Clădirea acestei biblioteci, împreună cu cele 115.992 unităţi bibliografice, din care: 1.778 manuscrise din secolul al IX-lea; 300 codice medievale (reprezentând 80% din cele existente în România); 571 incunabule şi 24.000 cărţi vechi din secolele XV-XVIII, au fost date gratuit şi ilegal din proprietatea Poporului şi Statului Român în proprietatea comunităţii maghiare şi a Ungariei.

Cel mai valoros manuscris din Biblioteca Batthyaneum şi din întreaga Europă este Codex Aureus. Această carte a fost scrisă în jurul anului 810 din porunca împăratului Carol cel Mare.

Această Evanghelie a fost scrisă cu litere de aur, pe foi fine de pergament, a fost pictată cu aur şi are coperţile din fildeş.

Prima parte din Codex Aureus, cuprinzând în cele 111 file Evangheliile lui Matei şi Marcu, s-a aflat la Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia. Partea a doua din Codex Aureus, cuprinzând în cele 124 de file Evangheliile lui Luca şi Ioan, se află la Biblioteca Apostolică din Vatican.

Manuscrisul Codex Aureus are o valoare inestimabilă.

În anul 1968, Regimul Ceauşescu a luat un împrumut de 10 miliarde dolari S.U.A. de la F.M.I. şi Banca Mondială pentru realizarea unor mari investiţii în România, inclusiv retehnologizarea industriei. Împrumutul extern de 10 miliarde dolari S.U.A. a fost garantat de către Statul Român cu Codex Aureus. Poporul Român a realizat investiţii uriaşe în Regimul Ceauşescu, a plătit integral şi înainte de termen toată datoria externă.

Regimurile post-decembriste au pus la cale şi au dat ilegal Ungariei şi comunităţii maghiare din România (care nu are personalitate juridică) atât Codex Aureus cât şi Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia, cu tot fondul de carte. Programul de jefuire a Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia l-a început Guvernul Radu Vasile, l-a continuat Guvernul Năstase şi l-a finalizat Guvernul Ponta III.

După Marea Unire de la Alba Iulia din 1 Decembrie 1918 şi în baza Tratatului de la Trianon, din iunie 1920, Biblioteca Batthyaneum cu tot fondul de carte, inclusiv Codex Aureus a intrat în proprietatea Poporului şi Statului Român. Biblioteca se află pe str.Unirii nr.1-3 din municipiul Alba Iulia şi este înscrisă în cartea funciară nr.559 fiind identificată cu numărul topografic 1973/1.

Titular al dreptului de proprietate a fost Biblioteca Naţională a României.

În vara anului 1998, Guvernul Radu Vasile (format din miniştri din partea P.N.Ţ.C.D., U.D.M.R., P.N.L. şi P.D.) a aprobat O.U.G. nr.13 din 7 iulie privind restituirea unor bunuri imobile care au aparţinut comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale din România. Atunci, ministru al Culturii a fost d-l Ion Caramitru, iar al Învăţământului era d-l Andrei Marga.

Ordonanţa de urgenţă nr.13/1998, publicată în Monitorul Oficial nr.255 din 8 iulie 1998 a fost semnată de premierul Radu Vasile şi contrasemnată de Gyorgy Tokay, ministru delegat pe lângă primul-ministru pentru minorităţile naţionale. O.U.G.nr.13/1998 are trei articole (numerotate 1, 2 şi 2) şi a stabilit următoarele:
1. Clădirile şi terenurile aferente lor, cele înscrise în Anexă, trec gratuit în proprietatea comunităţilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale.
2. Se înfiinţează o Comisie specială paritară (Guvern-minorităţi entice) care verifică situaţia juridică a celor 17 imobile înscrisă în Anexă şi poate face noi propuneri pentru donaţii către minorităţile etnice.

3. Predarea-preluarea imobilelor se face pe baza unor protocoale redactate de Comisia specială paritară.

La poziţia nr.13 din Anexa la O.U.G. nr.13/1998 este înscrisă Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia.

Este evident că O.U.G. nr.13/1998 nu se referă la restituirea fondului de carte şi a Codex Aureus către comunitatea maghiară din România şi către Ungaria.

Biblioteca Apostolică Vatican, deţinătoarea celeilalte jumătăţi a manuscrisului, este partener al Editurii Luzern la acest proiect. România a dat în judecată Germania pentru facsimilarea ilegală a Codex-ului.

În anul 2002, directorul Bibliotecii Naţionale, Dan Ion Erceanu, a fost demis din funcţie şi arestat pentru modul ilegal în care a aprobat facsimilarea manuscrisului. Ulterior, instanţa de judecată l-a găsit nevinovat şi a fost repus în funcţie.

Read More

Strandul din Barlad este deschis publicului

DE NECREZUT… Strandul din Bârlad, investitie care a fost vizatã de procurorii DIICOT în cazul infractorilor care au comis fraude electronice, se deschide astãzi oficial în Bârlad. Strandul Tineretului a fost concesionat de Sindicatul “Rulmentul” din Bârlad, unei firme apartinând sotiei unui politist din Bârlad, care a fost si el vizat în acelasi dosar. La mini-conferinta de presã, organizatã ieri la Strand doar pentru presa care “tace” si laudã, a fost vãzutã si masina politistului Cãtãlin Bejinaru, comisarul sef implicat în scandalul clonãrii cardurilor. Prezentã a fost doar sotia sa, care supraveghea ultimele retusuri la lucrãrile strandului.
Din ciclul incredibil dar adevãrat, vã prezentãm astãzi cum se poate ca la o investitie, vizatã de procurorii DIICOT în scandalul cu clonãrile de carduri, lucrurile sã meargã ca si cum nimic nu s-a întâmplat! Vã reamintim cã în acest caz au fost arestati nouã infractori din Bârlad si s-au prezentat probe, cã în “Strandul Tineretului” din Bârlad s-au spãlat bani proveniti din furtul anului. Astãzi se deschide oficial Strandul, lucru fãcut cunoscut bârlãdenilor ieri, de cãtre Vasile Rosca, liderul Sindicatului “Rulmentul” în cadrul unei pseudo-conferinte de presã, organizatã doar pentru presa … cuminte, care nu prezintã adevãratele afaceri din spatele unei legãturi incredibil de periculoase, a unor încrengãturi dintre politisti si infractorii din Bârlad. În luna aprilie, în urma anchetelor fãcute de procurorii DIICOT, structura centralã si politistii de la BCCO Bucuresti s-au fãcut nu mai putin de 13 arestãri, în dosarul privind fraudele electronice, cu carduri clonate, dintre care nouã infractori, inclusiv capii retelei, erau din Bârlad. Printre cei arestati a figurat si Marius (“Bebe”) Cordas, fost Crãsuleac, despre care procurorii DIICOT au precizat în referatul privind propunerea de arestare preventivã cã: “În ceea ce priveste activitatea infractionalã a inculpatului Cordas Marius Ioan, în conformitate cu declaratia ………, din data de …, a rezultat cã este cunoscut cu apelativul <<BEBE>> si cã acesta este persoana care coordoneazã grupul infractional organizat, care actioneazã pe teritoriul României, în mai multe judete, precum si în Japonia sau alte state. De regulã, astfel cum rezultã din probatoriul administrat pânã în prezent si din rãspunsul Autoritãtilor Judiciare Japoneze, CORDAS MARIUS IOAN este cel care stabileste detaliile premergãtoare faptelor si se asigurã cã utilizarea clonelor cardurilor fraudate se poate desfãsura în bune conditii. (…) O parte din sumele de bani, numitul Cordas Marius Ioan i-a investit în Complexul de agrement (strand) din mun. Bârlad.” Cu alte cuvinte, pe lângã bârlãdenii care se spãlau în strand, se spãlau si banii lui “Bebe” Cordas! Si acum totul se reia, ca si cum nimic nu s-a întâmplat!
Legãturi periculoase…
Cum Complexul de agrement Strand din Bârlad a fost luat de sotia comisarului sef Cãtãlin Bejinariu, din cadrul Politiei Bârlad (de fapt, totul a fost si este de fatadã, dupã cum se vede, comisarul Bejinariu fiind cel care se afla în spatele firmei), Marius Ioan Cordas a investit masiv în Strandul … comisarului Bejinariu. Surse din rândul politistilor bârlãdeni ne-au precizat cã “Bebe” (Cordas Marius) era asociat la Strand si cã, în ultima vreme, comisarului Bejinariu îi mergea tare bine… Tot surse din rândul politistilor ne-au mai spus cã în urma anchetei fãcute de procurorii DIICOT si de politistii din cadrul Servicului de Combatere a Crimei Organizate, la nivel central, comisarul sef Bejinar a iesit basma curatã, el precizând cã sotia sa a fãcut afaceri cu “Bebe” Cordas, nu el, iar între sotia sa si infractorul dibuit de DIICOT a fost doar un contract de împrumut. Adicã, nu a investit Cordas bani, ci i-a împrumutat. Cum ar veni, procurorii DIICOT au bãtut câmpii când au spus cã “Bebe” Cordas a investit din banii furati în Complexul de Agrement Strand din Bârlad! Vã reamintim cum a ajuns Strandul din Bârlad, de la Sindicatul Rulmentul, la familia Bejinaru si la Cordas Marius, zis “Bebe”. Sindicatul “Rulmentul” din cadrul SC Rulmenti SA Bârlad s-a chinuit timp de cinci ani sã deschidã strandul, dar nu i se dãdeau avizele sanitare necesare functionãrii (DSP, DSVSA, Mediu, etc). Acum câtiva ani, la întrebarea jurnalistilor de ce nu se deschide strandul, liderul de sindicat de atunci a spus cã se cer investitii de peste 150 000 de euro, în strand, altfel nu primesc avizele. Si brusc, anul trecut, Vasile Rosca, liderul de sindicat de la Rulmentul, face ofertã pentru a se ocupa o firmã de strand! La “licitatia” de oferte s-a înscris doar firma sotiei comisarului sef Bejinaru, Irina Manoilã Bejinaru. Si nu întâmplãtor a fost doar ea la licitatie, pentru cã, asa cum am mai precizat, am aflat cã tatãl ei, Dumitru Manoliã, este vicepresedintele Sindicatului Rulmentul, alãturi de Vasile Rosca, care în afarã cã este presedintele sindicatului, este si consilier local al PSD Bârlad în CLM. Ei, vedeti cum se leagã? Tatãl Dumitru Manoilã a “ajutat” pe fiica sa si pe ginerele, ditamai comisarul sef la Biroul de Investigatii Criminale, Cãtãlin Bejinaru Manoilã, sã punã mâna pe strand, contra unei sume de 5000 de lei lunar pe perioada functionãrii, cãtre sindicat! Atât! Iatã si explicatia simplã, foarte simplã, pentru care conferinta de presã de ieri a fost organizatã doar pentru presa care este “amabilã” cu PSD si capii acestui partid care deja sufocã Bârladul prin legãturile primejdioase pe care le-a creat între politic, politie si infractori.
Cum a ajuns Bârladul raiul interlopilor
Vã mai reamintim cã procurorii DIICOT au dispus pe 27 aprilie, în urma unei descinderi în fortã la Bârlad si a unor perchezitii la domiciliile mai multor interlopi din Bârlad, retinerea a 13 persoane care fãceau parte dintr-o grupare specializatã în sãvârsirea de infractiuni informatice si spãlare de bani. Între persoanele retinute s-a aflat si fotbalistul bârlãdean Bogdan Ghiceanu de la echipa CS Otopeni. Anchetatorii sustin cã, în mai putin de o lunã, cu ajutorul cardurilor clonate, infractorii au fãcute 34.000 de retrageri de la bancomate din tarã si strãinãtate. Prejudiciul adus astfel marilor corporatii din SUA si OMAN se ridicã la peste 15 milioane de dolari. Suma este cea care a fost doveditã si procurorii DIICOT au si probe, dar în realitate, suma furatã de la marile corporatii depãseste 42 de milioane de dolari. Dar, ce este cel mai important abia de acum urmeazã: capii retelei sunt bârlãdeni: Serban Gabriel, Cordas Marius Ioan, Florin Bogdan Ghiceanu, fost fotbalist la Bârlad. Dintre cei 13 arestati, nouã erau din Bârlad, capii retelei stabilind “cartierul general” la Bârlad dintr-un motiv simplu: au “racolat” doi politisti bârlãdeni: pe agentul Mihãitã Lupu de la BCCO Vaslui si pe comisarul sef Cãtãlin Bejinariu. Dintre acesti doi politisti, cel mai sifonat a iesit Mihãitã Lupu, care a fost nevoit sã-si dea demisia din politie. Comisarul sef Cãtãlin Bejinaru a fost suspectat doar pentru “relatia” de parteneriat a sotiei sale cu “Bebe” Cordas si este în prezent la serviciu. Procurorii DIICOT precizeazã încã cã cercetãrile din acest mega dosar încã nu s-au terminat! Ele sunt încã în desfãsurare la Politia Capitalei.

Read More

Tezaurele de comori sustrase din Sarmizegetusa Regia

Tribunalul Hunedoara a pronunţat sentinţa în dosarul penal în care patru hunedoreni au fost anchetaţi pentru furtul şi traficarea a trei tezaure de bijuterii şi monede antice, în valoare de aproape patru milioane de euro. Hunedorenii au fost condamnaţi la închisoare şi la plata despăgubirilor.

Magistraţii Tribunalului Hunedoara au pronunţat sentinţa într-un dosar al traficanţilor de tezaure dacice, sustrase din siturile vechilor cetăţi dacice din Munţii Orăştiei şi Sebeşului. Instanţa de fond i-a condamnat pe Liviu Darius Baci şi Mircea la câte şapte ani şi patru luni de închisoare şi trei ani interzicerea anumitor drepturi. Florin Sebastian Zvîncă a primit o pedeapsă de patru ani de închisoare, iar Romică Hîndorean a primit o condamnare de şase ani şi patru luni. Soluţia Tribunalului Hunedoara nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare. Magistraţii au dispus obligarea lui Liviu Darius Baci şi Mircea Mihăilă de a returna obiectele de patrimoniu furate sau contravaloarea lor în bani. ”Obligă pe inculpaţii Liviu-Darius Baci şi Mircea Mihăilă, în solidar, să restituie părţii civile Statul Român, prin Ministerul Culturii, tezaurul alcătuit dintr-un număr de 3.572 monede Lysimach şi Pharnakes, din aur, sau să plătească părţii civile contravaloarea acestora, în sumă de 3.771.950 euro.

Obligă pe inculpaţii Darius-Liviu Baci şi Mircea Mihăilă, în solidar, să plătească părţii civile Statul Român, prin Ministerul Culturii, suma de 22.600 euro, reprezentând valoarea compensaţiei echitabile plătită de partea civilă pentru recuperarea unui număr de 28 monede Lysimach, din aur. Constată că partea civilă Statul Român a recuperat: un număr de 28 monede Lysimach, din aur; tezaurul alcătuit din 35 denari romani din argint şi o tetradrahmă, precum şi tezaurul alcătuit dintr-un colier cu pandantive şi doi cercei, din aur”, a informat Tribunalul Hunedoara. Darius Baci, Mircea Mihăilă, Florin Zvâncă şi Romică Hândorean au fost trimişi în faţa instanţei Tribunalului Hunedoara în toamna anului 2012. Cei patru inculpaţi au fost judecaţi în stare de libertate, iar procurorii au stabilit că ar fi produs un prejudiciu de circa patru milioane de euro. Darius Baci este acuzat de de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, furt calificat, fals în declaraţii şi spălare a banilor, Mircea Mihăilă a fost trimis în judecată pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, furt calificat, spălare a banilor şi conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0.80 gr./l alcool pur în sânge, Florin Zvâncă este acuzat de fals în declaraţii şi spălare a banilor, iar Romică Hândorean a fost judecat pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, spălare a banilor şi operaţiuni de export ilegal de bunuri culturale ce fac parte din patrimoniul cultural naţional. Bani negri din tezaurele Sarmizegetusei Potrivit procurorilor, în perioada 1998 - 2009, cei patru au desfăşurat activităţi sistematice de detecţii şi săpături neautorizate în situl arheologic Sarmizegetusa Regia în urma cărora au sustras şi valorificat ilegal pe piaţa neagră a antichităţilor mai multe tezaure arheologice, pierdute pentru Patrimoniul Cultural Naţional. Cel mai valoros tezaur, în valoare de 3.794.550 euro, a fost alcătuit din 3600 monede Lysimach, Pharnakes şi Asander, care reprezentau 30 de kilograme, din aur. Bunurile au fost furate în august 1998, din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, punctul Şesu Căprăreţei, iar la data trimiterii lor în judecată, doar 28 de monede Lysimach erau recuperate.


Un alt tezaur traficat de cei patru, potrivit procurorilor, a fost estimat la 100.000 euro, fiind alcătuit dintr-un colier cu pandantive şi doi cercei din aur. Acesta a fost sustras în perioada 2002 - 2003 din situl cetăţii dacice de la Căpâlna, judeţul Alba. Colierul şi pandantivele au fost recuperate şi depuse în colecţiile Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia. Cei patru au mai fost acuzaţi şi de traficarea unui tezaur de 35 de denari romani din argint şi o tetradrahmă, descoperite în anul 2000 din punctul arheologic Dâncu Mare. Bunurile au fost recuperate şi se află la muzeul din Alba Iulia. Condamnă pe inculpatul Baci Darius Liviu, la: 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat; 4 (patru) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat; 1 (un) an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii,; 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor, contopeşte pedepsele stabilite şi aplică inculpatului Baci Darius-Liviu pedeapsa cea mai grea, de 5 (cinci) ani închisoare şi 3 (trei) ani interzicerea drepturilor, la care adaugă un spor de 2 (doi) ani şi 4 (patru) luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 7 (şapte) ani şi 4 (patru) luni închisoare şi 3 (trei) ani interzicerea drepturilor. Condamnă pe inculpatul Mihăilă Mircea, la: 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat; 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat; 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor, contopeşte pedepsele stabilite şi aplică inculpatului Mihăilă Mircea pedeapsa cea mai grea, de 5 (cinci) ani închisoare şi 3 (trei) ani interzicerea drepturilor, la care adaugă un spor de 2 (doi) ani şi 4 (patru) luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 7 (şapte) ani şi 4 (patru) luni închisoare şi 3 (trei) ani interzicerea drepturilor. Condamnă pe inculpatul Zvîncă Florin-Sebastian, la: 8 (opt) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii; 4 (patru) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor, contopeşte pedepsele stabilite şi aplică inculpatului Zvîncă Florin-Sebastian pedeapsa cea mai grea, de 4 (patru) ani închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor. Condamnă pe inculpatul Hîndorean Romică, la: 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat; - 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor; 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de efectuare de operaţiuni de export ilegal, contopeşte pedepsele stabilite şi aplică inculpatului Hîndorean Romică pedeapsa cea mai grea, de 5 (cinci) ani închisoare şi 3 (trei) ani interzicerea drepturilor, la care adaugă un spor de 1 (un) an şi 4 (patru) luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 6 (şase) ani şi 4 (patru) luni închisoare şi 3 (trei) ani interzicerea drepturilor. SURSA: Tribunalul Hunedoara. Potrivit procurorilor, banii primiţi de inculpaţi în urma traficului de obiecte de patrimoniu au fost „spălaţi” astfel. „Pentru reciclarea sumei de 3.000.000 mărci germane, rezultată din valorificarea tezaurului sustras, inculpaţii au achiziţionat o spălătorie auto (ulterior modernizată şi împrumutată frecvent cu titlu de aport asociat), două parcuri auto cuprinzând 20 de autoturisme de lux, 33 de parcele de teren în intravilanul municipiului Deva, acţiuni bancare, o vilă cu piscină, apartamente în municipiul Deva. Aceştia au petrecut vacanţe în Europa de vest, Tunisia şi Japonia etc.”, informa Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Vă recomandăm şi: Kosoni din aur proveniţi din tezaurele de comori sustrase din Sarmizegetusa Regia au fost repatriaţi din Belgia Trei kosoni din aur au fost recuperaţi din Belgia de autorităţile statului român. Monedele dacice fac parte dintr-un tezaur furat de braconieri din Sarmizegetusa Regia. Ce făceau dacii cu banii şi de ce nu îi foloseau niciodată pentru comerţ? Secretele monedelor Koson din aur, descoperite în Sarmizegetusa Regia
Cele mai importante tezaure monetare descoperite în România provin din antichitate.
Kosonii din aur au fost găsiţi doar pe teritoriul vechii Dacii, în schimb cele mai multe dintre piesele monetare scoase la iveală în urma săpăturilor arheologice sunt monede de import. Dacii nu erau interesaţi de folosirea banilor în comerţ, potrivit istoricilor.
Copilul care a descoperit o comoară de galbeni în valoare de 500.000 de euro 
Flavius are 11 ani şi se poate considera unul dintre cei mai norocoşi copii din satul hunedorean Ocolişu Mic de la poalele cetăţilor dacice. A dat peste o comoară de galbeni, în valoare de aproape 500.000 de euro, însă nu s-a gândit nicio clipă la valoarea ei. S-a bucurat doar de descoperire şi a dat banii familiei, care i-a predat apoi autorităţilor.

Read More

Monede vechi din aur gasite de un om si confiscate de guvern

Iulian Enache a devenit, în septembrie 2013, descoperitorul celui mai mare tezaur monetar de argint de pe teritoriul României.
Cunoscătorii au estimat că tezaurul format din monede otomane ar valoara până la 500.000 de euro şi că vâlceanul ar avea dreptul la o recompensă de cel puţin 30% din valoarea tezaurului.
Tezaurul descoperit de Iulian Enache, pe un câmp din comuna Goleşti (judeţul Vâlcea), cântăreşte 54,7 kilograme şi numără nu mai puţin de 47.295 de bani de argint, toate monedele fiind bătute în prima jumătate a secolului al XV-lea.
Tânărul care şi-a cumpărat detector de metale pentru a găsi meteoriţi a dat întâmplător peste comoară pe un câmp din comuna vâlceană Goleşti. Iulian Enache nu a stat pe gânduri şi a anunţat imediat autorităţile despre descoperirea monedelor de argint, iar la începutul lunii septembrie 2013 tezaurul a ajuns în custodia Muzeului Naţional de Istorie a României.
Tot atunci, Iulian Enache a fost premiat de Victor Ponta, prim-ministrul României, cu suma de 45 000 de lei.
Cât priveşte recompensa, i s-a spus că, din cauza supraaglomerăririi de la Muzeul Naţional de Istorie, nu s-a făcut evaluarea, iar fiecare piesă trebuie să fie supusă expertizei unui evaluator acreditat de Ministerul Culturii.

Read More

Afacere la tara pe bani europeni

Antreprenorii care vor sa realizeze o investitie intr-o ferma, cu bani europeni, au la dispozitie noul Program National pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014-2020
Ghidul solicitantului este deja disponibil pe portalul Agentiei pentru Finantare Investitiilor Rurale (A.F.I.R, www.apdrp.ro) pentru cele 3 submasuri lansate:

• 4.1 Investitii in exploatatii agricole
• 6.1 Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri
• 19.1 Sprijin pregatitor pentru elaborarea strategiilor de dezvoltare locala (pentru Grupurile de Actiune Locala/”GAL”).

Pentru cei interesati sa realizeze o investitie, fie ca sunt fermieri deja inregistrati la Agentia pentru Plati (APIA), fie ca sunt intreprinzatori care doresc sa infiinteze o ferma vegetala si/sau zootehnica, Ghidul solicitantului pentru submasura 4.1 prezinta atat concepte noi, pentru asimilarea carora va fi necesar un anumit timp, dar si cateva elemente menite sa usureze intrarea in program.
O veste buna este ca beneficiarul nu trebuie sa mai aiba obiectul principal de activitate in domeniul agricol (respectiv codul CAEN principal precizat in certificatul de inregistrare la Oficiul Registrului Comertului) si nici sa demonstreze ca cel putin 50% din veniturile din exploatare provin din activitati agricole.
In noul PNDR beneficiarul poate desfasura activitati agricole ca activitati secundare.
Un element de noutate mai putin apreciat este insa faptul ca fermierii individuali care isi desfasoara activitatea doar ca persoana fizica nu vor putea depune proiect decat daca se autorizeaza sub o forma juridica la Oficiul Registrului Comertului, in calitate de persoana fizica autorizata (PFA) sau intreprindere individuala (II).
Vesti bune sunt insa pentru institutele de cercetare-dezvoltare, centrele, statiunile si unitatile de cercetare-dezvoltare din domeniul agricol, cu personalitate juridica de drept public sau privat, care pot beneficia pentru prima oara in mod direct de fonduri disponibile printr-un program de dezvoltare rurala finantat din fonduri europene.
Poate primul pas care trebuie facut daca va ganditi la un proiect trebuie sa fie analizarea anexelor la ghidul solicitantului care arata potentialul agricol (vegetal si animal) al localitatii unde doriti sa faceti investitia.
Pentru principalele specii de animale precum si de cultura vegetala (in sistem neirigat si irigat), potentialul fiecareia la nivelul fiecarei localitati din Romania este exprimat printr-un nivel scazut, mijlociu sau ridicat.
Investitiile in zonele cu potential scazut sunt eligibile, dar, din pacate, numai investiiile in zonele cu potential mijlociu sau ridicat sunt punctate in cadrul criteriilor de selectie, avand deci sanse mai mari de finantare.
Pentru a afla daca poate beneficia de aceste fonduri, solicitantul care are deja o ferma trebuie sa calculeze dimensiunea economica a acesteia, exprimata in euro si care reflecta capacitatea de a obtine un venit considerat rezonabil pentru culturile sau speciile de animale din ferma.
Ca noutate, pentru acest calcul trebuie sa foloseasca coeficientii de productie standard precizati de A.F.I.R in cadrul Cererii de finantare.
Conditia este ca ferma sa aiba o dimensiune de minim de 8.000 euro productie standard, calculata insa la nivelul ultimei inregistrari la APIA sau ANSVSA din anul 2014, nu la data depunerii cererii de finantare! Pentru solicitantii care prevad activitati agricole complet noi in activitatea lor, dimensiunea fermei va fi cea rezultata ca urmare a realizarii investitiei, folosind aceeasi coeficienti.

Read More

Datoria Germaniei fata de Romania

In cautare de bani, statele incep sa se uite prin arhive la datoriile istorice  pe care le au de incasat si sa intenteze procese pentru recuperarea acestora.
E cazul SUA- Germania, dar nu asupra lui m-as opri astazi, ci as aminti un caz care ne afecteaza direct. O mai veche datorie a Germaniei fata de Banca Nationala a Romaniei.

E vorba de contractul de Clearing semnat intre Guvernele Romaniei si Germaniei, pe data de 23 martie 1939, in care Romania se obliga sa livreze marfuri diverse (titei brut, produse petroliere, cherestea, produse cerealiere, etc.) catre Germania, care urma sa le achite la un pret mai mare cu 10 % fata de valoarea medie a preturilor mondiale.

 Germania urma sa achite facturile prin Casa Germana de Compensatie, dar platile trebuiau efecuate numai catre BNR, in marci germane imperiale. BNR, la randul ei, achita in lei romanesti exportatorilor si in acest fel totul era in regula. Contractul acesta se poate gasi pe Internet, nu e niciun mare secret

In primii ani de contract Germania s-a achitat cu constiinciozitate de obligatiile financiare asumate prin contract. Dar ulterior, mai ales incepand din 1943, Germania a inceput sa gafaie cu platile, acumulandu-se restante la plata, astfel ca la data de 30 iunie 1944 BNR comunica catre Banca Reglementelor Internationale de la Basel ca Germania inregistra o restanta la contractul de Clearing de 545 milioane RM (Reichsmark – adica marci imperiale germane).

 Dupa 30 iunie 1944 restantele nemtilor fata de BNR au urcat vertiginos, in doar 6 luni inregistrandu-se un total al datoriilor neplatite de circa 900 milioane RM, conform datelor obtinute de la Banca Reglementelor Internationale de la Basel, Bilantul Anual, editia sfarsitului de an 1944.

Insasi Ministerul de Finante din Germania a emis, la data de 7 septembrie 1944, un document oficial ce avea caracter intern, prin care recunostea ca are obligatii de plata neachitate la termen, catre 31 de state, protectorate si teritorii, in suma totala de 20.049.880 RM, calculate pana la data de 31 august 1944.

 In fruntea listei se aflau Franta, cu 8.536.746 RM, urmata de Belgia, cu 4.987.953 RM si Danemarca, cu 1.293.515 RM. Romania ocupa locul 4 cu suma de 1.126.344 RM.

Ulterior datei de 31 august 1944 exporturile Romaniei catre Germania au continuat sa fie derulate, mai ales in virtutea inertiei si a haosului generat de actiunea politico – militara de la 23 august 1944. Dar marfurile romanesti exportate in Germania erau din ce in ce mai reduse, astfel ca totalul facturilor pe care Germania trebuia sa le plateasca Romaniei se ridica la aproape 1,3 miliarde RM.

Aceasta suma nu a mai fost niciodata achitata Romaniei, dar BNR in schimb s-a achitat constiincios obligatile asumate fata de exportatorii romani si le-a platit acestora, la zi, toate facturile !

Astfel ca singurul perdant din aceasta afacere a fost, in exclusivitate, numai BNR-ul, care nu a mai solicitat, niciodata, vreo compensare de la nemti.

Astazi valoarea initiala pe care institutia condusa de Mugur Isarescu ar putea s-o recupereze de la Germania ar fi de 18,8 miliarde de Euro, conform unor calcule efectuate de membrii comisiei Bergier, din Elvetia.

 Dar in realitate valoarea in discutie ar putea fi cu mult mai mare, poate chiar undeva in jurul sumei de 100 miliarde de Euro, daca tinem cont de valoarea principalilor indicatori comparativi dintre anii 1944 si 2010 (preturile marfurilor exportate, costurile de transport, taxele vamale, etc.).

Pe 16 august 2010 parlamentara germana Ulla Jelpke a adresat Guvernului Germaniei o interpelare, solicitand un punct de vedere oficial asupra acestui posibil sold neachitat de Casa de Compensatie din Germania catre Romania, reprezantata de BNR.

 Raspunsul Guvernului German, prin Ministerul de Finante de la Berlin, a venit neasteptat de repede, chiar in aceeasi zi (!). Un raspuns previzibil, prin care Ministerul Finantelor de la Berlin spune ca Romania a renuntat la orice pretentie materiala fata de Germania, prin semnarea Tratatului de Pace de la Paris, din 10 februarie 1947.

Numai ca un astfel de raspuns este total incorect deoarece art. 28 din Tratatul de Pace de la Paris prevede ca “Romania renunta la orice pretentii fata de Germania, cu exceptia celor rezultand din contracte si alte obligatii anterioare datei de 1 septembrie 1939, precum si din drepturi dobindite inainte de aceeasi data” .

Deci motivatia Ministerului de Finante din Germania nu sta in picioare, ba chiar as putea spune ca insasi prin motivatia aceasta lipsita de logica s-au impotmolit si mai tare si vor trebui sa accepte, intr-un final previzibil, ca au de platit o suma imensa Romaniei.

Read More

Concurs Raiffeisen Bank 2015

Campania se desfăşoară în perioada 23.03.2015 ora 00:00:00 – 30.06.2015 ora 23:59:59.

Pentru a participa la prezenta Campanie, participanţii trebuie să respecte următorul mecanism:

• Pasul 1 - să efectueze in perioada 23.03.2015 - 30.06.2015, inclusiv, un transfer de bani prin Western Union (trimitere sau primire de bani intern sau international) în una din Locaţiile participante la Campanie. Pentru fiecare transfer de bani Western Union realizat, clientul Western Union va primi un cupon razuibil cu un cod promotional unic.
• Pasul 2 - să trimită prin SMS, in perioda 23.03.2015 - 30.06.2015, inclusiv, la numărul 1860 (numar scurt cu tarif normal în reţelele de telefonie mobilă Cosmote, Orange si Vodafone) următoarele date în urmatorul format: cod promoţional descoperit pe cuponul razuibil, nume (asa cum apare in buletinul/ cartea de identitate a participantului), prenume (asa cum apare in buletinul/ cartea de identitate a participantului), data tranzactie (in formatul zz.ll.aaaa). Cele 4 informatii trebuie trimise in acelasi SMS, separate de virgula, in ordinea mentionata mai sus.
• Pasul 3 - după fiecare înscriere, participantul va primi un mesaj de confirmare de înscriere în Campanie. Confirmarea de înscriere va fi trimisă prin SMS participanţilor.

Un cod promotional unic descoperit pe cupon razuibil poate fi inscris in Campanie o singură dată. Un cod promotional înscris valid în Campanie de către o persoană, poate oferi o şansă de câştig persoanei care se inscrie in Campanie pentru un singur premiu mic şi o sansă pentru un singur premiu mare, alături de un alt cod promotional unic valid, introdus in campanie, obtinut ulterior efectuarii a inca unui transfer de bani prin Western Union în una din Locaţiile participante la Campanie.

Efectuarea, in perioada 23.03.2015 - 30.06.2015 inclusiv, a inca unui transfer de bani prin Western Union (trimitere sau primire de bani intern sau international), prin serviciul internet banking pus la dispozitie de Raiffeisen Bank SA, de catre persoana desemnata castigatoare a unui premiu mare, dubleaza garantat valoarea premiului mare castigat.

In cadrul campaniei “Castigi si te bucuri impreuna cu cei dragi, editia 3” Organizatorul va acorda 2 categorii de premii:

• Premii mici - Premiile mici se acorda prin tragere la sorti electronica si constau in 15 premii saptamanale, fiecare constand într-un Apple iPad Air 2, Cellular, 16GB, 4G, Space Gray.
• Premii mari - Premiile mari se acorda prin tragere la sorti electronica, sunt in numar de 3, fiecare în valoare totala de 10.000 Lei net; plata întregii sume de 10.000 Lei va fi făcută în contul bancar al persoanei care s-a înregistrat în Campanie. La tragerea la sorţi pentru premiile mari participă doar persoanele care s-au inscris în perioada Campaniei cu 2 coduri promoţionale. Castigatorul unui premiu mare este desemnat prin tragere la sorti dintre toti participantii inscrisi in concurs, fara excluderea castigatorilor premiilor saptamanale. Efectuarea unui transfer de bani prin Western Union (trimitere sau primire de bani intern sau international) prin serviciul internet banking Raiffeisen Bank in perioada 23.03.2015 - 30.06.2015 (inclusiv), de catre persoana desemnata castigatoare a unui premiu mare, dubleaza garantat valoarea premiului mare castigat.

Read More

Transferul de bani prin facebook

Deocamdata, aceasta functie nu poate fi folosita decat in Statele Unite.

Facebook a anuntat marti ca lanseaza o noua functie care permite utilizatorilor sa le trimita bani prietenilor prin aplicatia de Messenger. In putin timp, utilizatorii vor vedea o iconita cu semnul de dolar in aplicatia de chat. Deocamdata, numai utilizatorii din Statele Unite vor putea sa faca asta.
Transferul de bani peer-to-peer a devenit din ce in ce mai des folosit in lumea startupurilor. Snapchat le permite utilizatorilor sa trimita intre ei bani, Venmo este o aplicatie dedicata acestei idei, iar Google, PayPal si Square au si ei oferte similare.
Pentru a trimite bani cuiva, trebuie sa apesi pe acea iconita, sa introduci suma dorita si gata. Facebook vrea sa se asigure ca noul serviciu este sigur - compania proceseaza in acest moment peste 1 milion de tranzactii in fiecare zi in jocuri si produse de advertising.

Read More

Marian Vanghelie avea 20 la suta din valoarea fiecarui contract

Marian Vanghelie avea un comision bine stabilit, spun procurorii DNA: 20 la sută din valoarea fiecărui contract atribuit de Primăria Sectorului 5.
Culmea este că Vanghelie a fost denunţat tocmai de omul de afaceri care a beneficiat de majoritatea contractelor atribuite cu dedicaţie în ultimii cinci ani, susţin surse apropiate anchetei.

Procurorii îl acuzã pe Marian Vanghelie că i-a acordat în ultimii 5 ani omului său de încredere, Dumitru Marian, contracte din lucrări publice de nu mai puţin de 2 miliarde de lei. Pentru bună voinţa sa, primarul sectorului 5 era recompensat consistent, spun procurorii.

Pentru atribuirea şi plata contractelor de execuţie de lucrări publice Vanghelie Marian-Daniel percepe un „comision" de aproximativ 20% din valoarea contractelor încheiate între Primăria sectorului 5 şi instituţii din subordinea acesteia, pe de o parte, şi societăţile controlate de către Dumitru Marin, pe de altă parte; acest „comision" este plătit de către Dumitru Marian către Vanghelie Marian-Daniel prin intermediul unor persoane apropiate lui celor doi.

Acest comision era plătit şi sub forma unor contracte, către societăţi comerciale controlate de Vanghelie prin interpuşi. Dintre acestea şi firma iubitei sale, Oana Niculescu Mizil.

Beneficiare a unor astfel de contracte au fost societăţile Bucureşti S.A., Fashion Brand Management S.R.L. (la ambele asociat fiind Niculae Mircea-Sorin, cea din urmă fiind administrată în fapt de către Niculescu-Mizil-Ştefănescu Oana, parlamentar), CALEX BUSINESS S.R.L. (societate controlată de către Bodea Tiberiu, apropiat al lui Vanghelie Marian-Daniel) şi Economat Sector 5 S.R.L. (director general Ciocan Laura).

De altfel, Laura Ciocan, a fost adusă cu mascaţii la DNA.

Procurorii spun că Oana Niculescu Mizil continuă să încalce legea şi îşi foloselşte firma ca paravan pentru operaţiuni ilegale.

Inclusiv în prezent numita Niculescu-Mizil-Ştefănescu Oana, parlamentar, acţionând în calitate de administrator de fapt al societăţii comerciale comercială Fashion Brand Management S.R.L. (...), calitate incompatibilă cu funcţia de parlamentar, a efectuat operaţiuni financiare ca acte de comerţ, cu scopul de a obţine pentru această societate foloase necuvenite

Ca administrator al Fashion Brand Management, Oana Mizil administra în fapt activitatea a patru magazine situate în Bucureşti, mai spun anchetatorii.

Read More

Udrea inchisa pentru ca e blonda

Elena Udrea pare doborata de atacurile venite din toate partile si, in ciuda tariei de care a dat dovada pana acum, a inceput sa isi arate slabiciunile in arestul Politiei Capitalei.
Pe ia o apuca plansu pe mine rasu si chiar imi pare bine ca o hoata este inchisa, faza dura este ca dupa detentie sa lucreze pe 800 de Ron. ) ai fost ministru acuma se intoarce roata chiar daca este patrata. Elena Udrea face un semn cu degetul aratator spre nas parca ar arta ceva,  sa taca lumea din gura sa nu spuna nimic sau ar trage ceva pe nas la cati bani a avut si acum nu mai are.
Asta e inceputul sa vezi cand te-o muta la Targsor. Acolo nu mai tine vrajeala ca nu e buna mancarea, ca pute wc-ul.
Arestata preventiv in dosarul “Gala Bute”, Elena Udrea a ajuns la capatul puterilor. Celebra blonda s-a plans telefonic apropiatilor ca nu mai suporta situatia in care se afla si simte ca nu mai are putere sa lupte cu morile de vant.
Faptul ca s-a intors la puscarie a fost un soc pentru a. Nu se astepta sa fie retinuta, intrucat nu si-a pus semnatura pe niciun contract, iar denunturile nu au fost suficiente pentru ca ea sa stea acolo cu ceilalti detinuti. Conditiile din arest sunt teribile, celula este ingrozitor de mica si in ea misuna tot felul de vietati noaptea, iar mirosul de mucegai si de la WC-ul turcesc te tine treaz toata noaptea. In plus, Elena nu poate pune gura pe mancarea adusa de la penitenciarul Rahova, care este ingrozitoare, asteapta sa ii fie aduse de acasa alimente comestibile. Toate lucrurile aceste adunate, de la privare de libertate, starea celulei si atacurile repetate, au afectat-o psihic si, sambata seara, nu a mai rezistat. A izbucnit in plans si, minute intregi, nu a mai putut sa se opreasca.

Read More