Se afișează postările cu eticheta Triunghiul Bermudelor. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Triunghiul Bermudelor. Afișați toate postările

Misterul Triunghiului Bermudelor isi gaseste rezolvarea in spatiu

Triunghiul Bermudelor este una dintre cele mai misterioase zone de pe glob. Cunoscut și sub numele de „Triunghiul Diavolului”, este o zonă aproximativ triunghiulară ca formă, cu cele trei colțuri localizate de Insulele Bermude, Porto Rico și Fort Lauderdale, Florida în Oceanul Atlantic. Suprafața cuprinsă este de circa 1.2 milioane km².
De-a lungul timpului, speculațiile cu privire la această zonă au arătat că într-o anumită perioadă a anului diverse anomalii se petrec în această zonă misterioase. Numeroase au fost vasele sau chiar avioanele care au dispărut fără urmă ca și cum ele nu au existat niciodată. 
Cu toate acestea, Consiliul Apelor din SUA neagă existența acestui triunghi al morții. Din ce motiv? Probabil pentru ca mitul Triunghiului Bermudelor trebuie desființat pentru că acele anomalii nu pot fi explicate sau trebuie ținute departe de ochii publicului larg.
De partea cealaltă, un grup de specialiști italieni este pregătit să pună bazele unui proiect de amploare prin care să dezlege misterul Triunghiului. Totul a pornit de la o nouă ipoteză care susține că există o legătură stranie între această zonă de pe Terra și centura Van Allen. 

Nu puțini au fost astronomii care odată ajunși în spațiu au văzut numeroase flash-uri de lumină care porneau din Triunghiul Bermudelor și parcă se îndreptau spre centura Van Allen.
Ce se întâmplă în Triunghiul Bermudelor cu adevărat? Nimeni nu poate spune foarte clar, dar este la îndemâna oricui să realizeze că misterul este cuvântul care definește cel mai bine această zonă de pe Terra.

Mistere nedezlegate si curiozitati despre Marea Neagra

Marea Neagră a fost plină de mistere din cele mai vechi timpuri. Aici furtunile izbucnesc din senin, lupii de mare vorbesc despre un triunghi al Bermudelor, iar în adâncurile ei trăiesc peşti ciudaţi. Mistere nedezlegate şi curiozităţi despre Marea Neagră.

În Marea Neagră se petrec anomalii similare cu cele care se petrec doar în Triunghiul Bermudelor. Comandantul de navă Valentin Stan, care a colindat aproape tot globul, îşi aminteşte că, atunci când trecea cu vaporul prin zona Tuzla-Caliacra, acul busolei se mişca necontrolat. „Aici aşa se întâmplă de când e lumea şi pământul. Timonierul folosea girocompasul, care nu era influenţat de perturbaţiile magnetice“, spune el. Datorită noilor dispozitive de navigaţie, comandanţii ştiu să treacă de această zonă fără să se producă tragedii navale, însă la începutul anilor 1900, atunci când tehnica nu era avansată, în zonă s-au produs multe accidente navale. Vapoarele nu se mai puteau orienta din cauza faptului că busola nu mai funcţiona şi, nu de puţine ori, vasele eşuau sau se loveau de stânci. Glicherie Caraivan, cercetător principal la Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Geologie Marină, spune că este vorba de un câmp magnetic produs de o falie (o ruptură apărută în scoarţa Pământului, ca urmare a mişcărilor tectonice verticale, care desparte două grupuri de straturi) în zona Şabla. „La Şabla avem o falie în structura adâncă a globului, ce trece prin partea mediană a Câmpiei Române, iar câmpul electric şi cel magnetic sunt perturbate. Navigatorii percep astfel mişcări dezordonate ale acului magnetic“, arată cercetător Curiozităţi despre Marea Neagră:

Locul unde furtunile apar din senin Pe Marea Neagră, furtunile apar din senin. Comandantul navei Kaptan M, Gheorghe Cioc, ne-a povestit că a traversat cele mai cumplite furtuni din Oceanul Indian şi din Mediterană, care ţineau şi câte trei zile, însă spune că Marea Neagră e cea mai periculoasă. „Aici, furtuna apare din senin. Pleci în cursă pe o mare lină şi deodată se încreţeşte apa şi apare furtuna", povesteşte omul mării. Pescarii şi marinarii cu vechime spun că orice obiect metalic scufundat în apele Mării Negre la peste 100 – 150 de metri devine negru. De unde acest lucru? Specialiştii de la Institutul de Cercetare şi Dezvoltare Marină „Grigore Antipa“ spun că la adâncimi de peste 200 de metri, în Marea Neagră nu mai există oxigen, ci doar hidrogen sulfurat, un gaz dizolvat în apele Mării Negre, care formează săruri metalice de culoare neagră, cum ar fi sulfura de plumb, sulfura de fier. După această adâncime, nu există viaţă. Singurele microorganisme care se dezvoltă într-un mediu fără oxigen sunt doar bacteriile.


Mai rar, Marea Neagră se colorează în diferite nuanţe, de la albastru închis spre bleumarin, trecând prin azuriu si turcoaz, până la lila deschis, în funcţie de cantitatea de sedimente pe care le varsă Dunărea în mare, de substratul mării, de microalgele ce trăiesc şi se dezvoltă în apa mării, de felul în care razele soarelui se oglindesc pe luciul apei. Mareea din Marea Neagră Şi Marea Neagră are flux şi reflux. Fluxul se produce la orele 6.00 şi 18.00, iar refluxul la orele 12.00 şi 24.00. Fluxul şi refluxul apar datorită forţei de atracţie combinate a Lunii şi Soarelui. În timpul fluxului are loc o creştere treptată a nivelului mării şi acoperirea cu apă a unei fâşii din uscat. În timpul refluxului are loc o scăderea treptată a nivelului mării şi retragerea apelor de pe fâşia de uscat acoperită anterior. La nivelul Mării Negre, mareea este la scară mică întrucât avem o mare cu o singură ieşire - prin strâmtoarea Bosfor.

Curiozităţi despre Marea Neagră: muzeul din adâncuri În adâncurile Mării Negre sunt 20 de epave care fac parte din patrimoniul naţional, adică au o valoare de peste 100 de ani. Un punct de interes ar putea fi epava distrugătorului Moskva, cea mai mare navă de luptă din cel de-al Doilea Război Mondial, descoperită de scafandrii de la Respiro în 2011. Vasul s-a scufundat în timpul conflagraţiei mondiale, după ce de la bordul lui s-a deschis focul asupra oraşului Constanţa. Ea se află la aproximativ 40 de metri adâncime şi la o distanţă de 20 de kilometri de ţărm, în zona Tuzla. Curiozităţi despre Marea Neagră: oraşele subacvatice La fel de importante sunt şi urmele vechilor cetăţi Tomis, Histria, Callatis şi Argamum, cândva înfloritoare la Pontul Euxin. „Avem indicii sigure că în Marea Neagră sunt situri ale unor corăbii greceşti şi din perioada epocii romane, fapt ce reprezintă o continuitate a civilizaţiilor în această parte a lumii.

Cele mai vechi datează din secolul III înainte de Hristos şi merg până în epoca romano – bizantină, din secolele III – IV după Hristos. Noi putem spune că tot platoul continental al Mării Negre (care se întinde în larg până la 100 kilometri în zona Deltei Dunării şi până la 60 de kilometri în sud) este sit arheologic “, dezvăluie cercetătorul Constantin Chera, de la Muzeul de Istorie şi Arheologie Constanţa. Potopul lui Noe din Marea Neagră Biblia vorbeşte despre un mare potop căruia nu i-a supravieţuit decât Noe şi familia sa. Exploratorul Robert Ballard, cel care a descoperit şi Titanicul, a venit cu o echipă de cercetători în Marea Neagră, pentru a căuta dovezi referitoare la Potopul lui Noe pe meleagurile noastre. Exploratorul împreună cu echipa sa au făcut fotografii şi au cules mostre de sedimente de pe fundul Mării Negre, de la o adâncime de aproximativ 170 de metri, potrivit unui articol publicat în Washington Post. Zonele care au fost inundate aparţineau unui ţinut uscat, inundat brusc de apă sărată. Exploratorul a plasat catastrofa în urmă cu 7.500 de ani.


Curiozităţi despre Marea Neagră: căluţul de mare trăieşte cu perechea aleasă toată viaţa În Marea Neagră trăşete una din cele mai frumoase specii marine: căluţul de mare. Mica vietate care măsoară doar 12 centimetri lungime pare o figură de şah colorată în brun - roşcat pe o parte şi mai albicioasă pe cealaltă. Înoată încet, în poziţie verticală. Căluţul de mare trăieşte cu perechea aleasă toată viaţa şi are un mod ciudat de a-şi aduce urmaşii pe lume. În lunile mai - iulie, femela leapădă icrele în punga masculului, unde sunt fecundate. Căluţul de mare îşi poate schimba culoarea corpului pentru a se adapta mediului înconjurător şi a se feri de duşmani, iar în perioada de reproducere căluţul de mare capătă o culoare aurie. Reproducerea are loc vara, când femelele depun ponta în punga incubatoare a masculului care se deschide în această perioadă, apoi sacul se închide. Incubaţia durează 4 săptămâni. După eclozare, sacul se deschide, punând în libertate larvele, pentru ca apoi să se închidă din nou. Curiozităţi despre Marea Neagră: peştele care năpârleşte În Marea Neagră întâlnim scorpia de mare, care are capul masiv, ornat cu creste şi spini. Este o specie sedentară, solitară, trăieşte pe funduri pietroase, nisipoase sau acoperite cu vegetaţie în apropierea ţărmului. Specia năpârleşte periodic, lunar, dar atunci când este intens hrănită, poate năpârli şi de două ori pe lună. Ţepii de pe corp sunt veninoşi. Un alt peşte ciudat este peştele pescar, care are capul mai lat decât lung, cu o concavitate medie între ochi, cu numeroşi spini ascuţiţi pe feţele dorsală şi laterală. Ochii sunt mari, bulbucaţi. Slab înotător, acest peşte îşi petrece timpul îngropat în mâl, ţinându-şi numai gura afară. Stomacul său îi permite să înghită o pradă egală ca mărime cu talia sa. Jumătate din greutatea sa o reprezintă stomacul.


Cum se reproduc rechinii Puţini ştiu că şi în Marea Neagră trăiesc rechini, în număr mic ce-i drept. Reproducerea la rechini are multe caracteristici interesante, având în vedere că e vorba de peşti. De pildă, spre deosebire de peştii osoşi, la rechini fecundaţia este internă şi presupune o acuplare a celor doi parteneri de sexe diferite. Iarăşi spre deosebire de majoritatea peştilor osoşi (care depun un număr mare de ouă), rechinii produc un număr mic de urmaşi, dar bine dezvoltaţi. Unele specii de rechini sunt ovipare, adică depun în apă ouă din care, după câteva zile, ies pui. Alţi rechini sunt ovovivipari, asta însemnând că ouăle eclozează chiar în corpul femelei, după o dezvoltare de mai multe luni, iar puii sunt expulzaţi îndată după aceea. Există şi specii de rechini la care puii se dezvoltă în corpul mamei, fiind în legătură directă cu acesta, prin organe asemănătoare placentei întâlnite la mamifere. Curiozităţi despre Marea Neagră: peştele cu oase de smarald Zarganul este un peşte marin de suprafaţă, preferând lumina difuză. Capul este prelungit printr-un bot foarte ascuţit şi lung cu ambele maxilare prelungite în faţă sub forma unui cioc de barză. Oasele sunt verzi-smarald (culoare ce se păstrează şi la peştele preparat culinar). În categoria curiozităţi putem încadra şi ghidrinul. În perioada de reproducere masculii de ghidrin devin roşii. Ei construiesc din plante acvatice un cuib pe care îl aşează pe fundul apei. Mai multe femele, conduse pe rând de mascul depun icrele, pe care masculul le fecundează, apoi goneşte femela. El păzeşte cuibul.

In zona Triunghiul Bermudelor satelitii nu functioneaza

Satelitul meteorologic de la National Geographic Administration își întrerupe sistematic funcționarea, în momentul în care se află în zona numită Triunghiul Bermudelor. Această informație a fost dată de către profesorul Wayne Meshejian.
O forță pe care nu o cunoaștem, împiedică funcționarea satelitului, a declarat profesorul. Conform specialiştilor, în lume există încă 12 astfel de zone, unde se întâmplă dispariții misterioase sau sateliții își întrerup funcționarea, cât timp sunt deasupra zonei. În acest sens este Marea Diavolului care se află în apropierea Japoniei.
Cinci cargouri au dispărut în câțiva ani, în această zonă. Autoritățile japoneze au trimis, în anul 1955, un vapor experimental, care trebuia să cerceteze zona. Vaporul a dispărut, ca și celelalte vase.  Autoritățile japoneze au interzis navigația pe această mare.
În ceea ce privește Triunghiul Bermudelor, circulația navală și aeriană nu a fost interzisă, cu toate că în această zonă au dispărut mii de ambarcațiuni, vapoare sau avioane. Tentative de a da o explicație asupra acestor fenomene misterioase au fost. Unele ipoteze vizau extratereștrii, altele se refereau la civilizații care trăiesc în profunzimea oceanului.
O altă ipoteză care încearcă să explice aceste evenimente este cea referitoare la existența unei găuri negre.
Ea se bazează pe declarațiile lui Bruce Gernon, pilot, care după ce a zburat deasupra acestei zone, a ajuns la Miami cu 15 minute mai repede, decât ora la care trebuia să ajungă. Pilotul a declarat că în timpul zborului a traversat un nor care era straniu. În momentul trecerii, pilotul nu a mai putut comunica cu baza.
Un alt exemplu, cel puțin ciudat, este cel al unui avion american, care timp de 10 minute, a dispărut de pe radar.
După zece minute, avionul a reapărut pe radar și a aterizat, cu bine, la Miami. Ceasurile pasagerilor, în momentul în care au aterizat, erau cu 10 minute în urmă, față de ora normală. O altă constatare se referă la faptul că o busolă de pe un vapor care se află în zonă, nu indică Polul Nord magnetic.
Conform altor specialiști, Atlantida, continentul care a dispărut, era situat în apropiere de Bimini, Bahamas.
Este posibil ca pe fundul oceanului să existe o mașină care poate distruge avioanele și vapoarele, spun unii specialiști.
În anul 1945, cinci avioane americane, din escadrila 19, au dispărut. Înaintea dispariției, șeful escadrilei a avut o discuție cu persoanele de la turnul de control, în care acesta spunea că nu știe unde se află avionul său, nu recunoaște oceanul și nici pământul. Vocea sa, susțin cei de la turnul de control, avea ceva straniu, parcă venea din altă lume…
Șeful escadrilei a încheiat conversația spunând să nu-l mai caute, pentru că totul este în zadar. Mesajul, care a rămas înregistrat, pare că vine dintr-o altă dimensiune.
Conform specialiștilor, fenomene magnetice de mare amplitudine se produc în zonă. Poate că în adâncurile oceanului se află un meteorit care produce astfel de fenomene magnetice. Poate că furtunile magnetice sau norii electronici sunt cauza. Cu toate că au fost cercetări de anvergură, în zonă, misterul rămâne iar disparițiile continuă.