Tezaurele de comori sustrase din Sarmizegetusa Regia

Tribunalul Hunedoara a pronunţat sentinţa în dosarul penal în care patru hunedoreni au fost anchetaţi pentru furtul şi traficarea a trei tezaure de bijuterii şi monede antice, în valoare de aproape patru milioane de euro. Hunedorenii au fost condamnaţi la închisoare şi la plata despăgubirilor.

Magistraţii Tribunalului Hunedoara au pronunţat sentinţa într-un dosar al traficanţilor de tezaure dacice, sustrase din siturile vechilor cetăţi dacice din Munţii Orăştiei şi Sebeşului. Instanţa de fond i-a condamnat pe Liviu Darius Baci şi Mircea la câte şapte ani şi patru luni de închisoare şi trei ani interzicerea anumitor drepturi. Florin Sebastian Zvîncă a primit o pedeapsă de patru ani de închisoare, iar Romică Hîndorean a primit o condamnare de şase ani şi patru luni. Soluţia Tribunalului Hunedoara nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare. Magistraţii au dispus obligarea lui Liviu Darius Baci şi Mircea Mihăilă de a returna obiectele de patrimoniu furate sau contravaloarea lor în bani. ”Obligă pe inculpaţii Liviu-Darius Baci şi Mircea Mihăilă, în solidar, să restituie părţii civile Statul Român, prin Ministerul Culturii, tezaurul alcătuit dintr-un număr de 3.572 monede Lysimach şi Pharnakes, din aur, sau să plătească părţii civile contravaloarea acestora, în sumă de 3.771.950 euro.

Obligă pe inculpaţii Darius-Liviu Baci şi Mircea Mihăilă, în solidar, să plătească părţii civile Statul Român, prin Ministerul Culturii, suma de 22.600 euro, reprezentând valoarea compensaţiei echitabile plătită de partea civilă pentru recuperarea unui număr de 28 monede Lysimach, din aur. Constată că partea civilă Statul Român a recuperat: un număr de 28 monede Lysimach, din aur; tezaurul alcătuit din 35 denari romani din argint şi o tetradrahmă, precum şi tezaurul alcătuit dintr-un colier cu pandantive şi doi cercei, din aur”, a informat Tribunalul Hunedoara. Darius Baci, Mircea Mihăilă, Florin Zvâncă şi Romică Hândorean au fost trimişi în faţa instanţei Tribunalului Hunedoara în toamna anului 2012. Cei patru inculpaţi au fost judecaţi în stare de libertate, iar procurorii au stabilit că ar fi produs un prejudiciu de circa patru milioane de euro. Darius Baci este acuzat de de asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, furt calificat, fals în declaraţii şi spălare a banilor, Mircea Mihăilă a fost trimis în judecată pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, furt calificat, spălare a banilor şi conducere pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0.80 gr./l alcool pur în sânge, Florin Zvâncă este acuzat de fals în declaraţii şi spălare a banilor, iar Romică Hândorean a fost judecat pentru asociere în vederea săvârşirii de infracţiuni, spălare a banilor şi operaţiuni de export ilegal de bunuri culturale ce fac parte din patrimoniul cultural naţional. Bani negri din tezaurele Sarmizegetusei Potrivit procurorilor, în perioada 1998 - 2009, cei patru au desfăşurat activităţi sistematice de detecţii şi săpături neautorizate în situl arheologic Sarmizegetusa Regia în urma cărora au sustras şi valorificat ilegal pe piaţa neagră a antichităţilor mai multe tezaure arheologice, pierdute pentru Patrimoniul Cultural Naţional. Cel mai valoros tezaur, în valoare de 3.794.550 euro, a fost alcătuit din 3600 monede Lysimach, Pharnakes şi Asander, care reprezentau 30 de kilograme, din aur. Bunurile au fost furate în august 1998, din situl arheologic Sarmizegetusa Regia, punctul Şesu Căprăreţei, iar la data trimiterii lor în judecată, doar 28 de monede Lysimach erau recuperate.


Un alt tezaur traficat de cei patru, potrivit procurorilor, a fost estimat la 100.000 euro, fiind alcătuit dintr-un colier cu pandantive şi doi cercei din aur. Acesta a fost sustras în perioada 2002 - 2003 din situl cetăţii dacice de la Căpâlna, judeţul Alba. Colierul şi pandantivele au fost recuperate şi depuse în colecţiile Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia. Cei patru au mai fost acuzaţi şi de traficarea unui tezaur de 35 de denari romani din argint şi o tetradrahmă, descoperite în anul 2000 din punctul arheologic Dâncu Mare. Bunurile au fost recuperate şi se află la muzeul din Alba Iulia. Condamnă pe inculpatul Baci Darius Liviu, la: 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat; 4 (patru) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat; 1 (un) an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii,; 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor, contopeşte pedepsele stabilite şi aplică inculpatului Baci Darius-Liviu pedeapsa cea mai grea, de 5 (cinci) ani închisoare şi 3 (trei) ani interzicerea drepturilor, la care adaugă un spor de 2 (doi) ani şi 4 (patru) luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 7 (şapte) ani şi 4 (patru) luni închisoare şi 3 (trei) ani interzicerea drepturilor. Condamnă pe inculpatul Mihăilă Mircea, la: 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat; 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de furt calificat; 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor, contopeşte pedepsele stabilite şi aplică inculpatului Mihăilă Mircea pedeapsa cea mai grea, de 5 (cinci) ani închisoare şi 3 (trei) ani interzicerea drepturilor, la care adaugă un spor de 2 (doi) ani şi 4 (patru) luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 7 (şapte) ani şi 4 (patru) luni închisoare şi 3 (trei) ani interzicerea drepturilor. Condamnă pe inculpatul Zvîncă Florin-Sebastian, la: 8 (opt) luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals în declaraţii; 4 (patru) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor, contopeşte pedepsele stabilite şi aplică inculpatului Zvîncă Florin-Sebastian pedeapsa cea mai grea, de 4 (patru) ani închisoare şi 2 (doi) ani interzicerea drepturilor. Condamnă pe inculpatul Hîndorean Romică, la: 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de constituirea unui grup infracţional organizat; - 5 (cinci) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de spălare a banilor; 2 (doi) ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de efectuare de operaţiuni de export ilegal, contopeşte pedepsele stabilite şi aplică inculpatului Hîndorean Romică pedeapsa cea mai grea, de 5 (cinci) ani închisoare şi 3 (trei) ani interzicerea drepturilor, la care adaugă un spor de 1 (un) an şi 4 (patru) luni închisoare, urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 6 (şase) ani şi 4 (patru) luni închisoare şi 3 (trei) ani interzicerea drepturilor. SURSA: Tribunalul Hunedoara. Potrivit procurorilor, banii primiţi de inculpaţi în urma traficului de obiecte de patrimoniu au fost „spălaţi” astfel. „Pentru reciclarea sumei de 3.000.000 mărci germane, rezultată din valorificarea tezaurului sustras, inculpaţii au achiziţionat o spălătorie auto (ulterior modernizată şi împrumutată frecvent cu titlu de aport asociat), două parcuri auto cuprinzând 20 de autoturisme de lux, 33 de parcele de teren în intravilanul municipiului Deva, acţiuni bancare, o vilă cu piscină, apartamente în municipiul Deva. Aceştia au petrecut vacanţe în Europa de vest, Tunisia şi Japonia etc.”, informa Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia. Vă recomandăm şi: Kosoni din aur proveniţi din tezaurele de comori sustrase din Sarmizegetusa Regia au fost repatriaţi din Belgia Trei kosoni din aur au fost recuperaţi din Belgia de autorităţile statului român. Monedele dacice fac parte dintr-un tezaur furat de braconieri din Sarmizegetusa Regia. Ce făceau dacii cu banii şi de ce nu îi foloseau niciodată pentru comerţ? Secretele monedelor Koson din aur, descoperite în Sarmizegetusa Regia
Cele mai importante tezaure monetare descoperite în România provin din antichitate.
Kosonii din aur au fost găsiţi doar pe teritoriul vechii Dacii, în schimb cele mai multe dintre piesele monetare scoase la iveală în urma săpăturilor arheologice sunt monede de import. Dacii nu erau interesaţi de folosirea banilor în comerţ, potrivit istoricilor.
Copilul care a descoperit o comoară de galbeni în valoare de 500.000 de euro 
Flavius are 11 ani şi se poate considera unul dintre cei mai norocoşi copii din satul hunedorean Ocolişu Mic de la poalele cetăţilor dacice. A dat peste o comoară de galbeni, în valoare de aproape 500.000 de euro, însă nu s-a gândit nicio clipă la valoarea ei. S-a bucurat doar de descoperire şi a dat banii familiei, care i-a predat apoi autorităţilor.

Read More

Hotii de bijuterii scumpe, Academia infractorilor Romani

Procurorii DIICOT au anihilat recent una din cele mai periculoase grupari din lume, "Academia infractorilor romani", iar noi va spunem ce mare greseala au facut hotii de bijuterii.

Anchetatorii au stabilit ca "Academia infractorilor romani", grupare  care a dat in ultimii ani spargeri de peste 10 milioane de euro la cele mai mari magazine de bijuterii din lume, actiona asemenea gruparii sarbe "Pantera roz". Hotii, condusi de Adrian Botez, zis "Tata", nu aveau voie sa foloseasca telefoane mobile sau alte mijloace de comunicatie, iar, din aceasta cauza, ancheta s-a dovedit una extrem de dificila.
Numai ca infractorii au facut o greseala. Potrivit surselor noastre, dupa un jaf la Cannes, un membru al gruparii, care facuse o pasiune pentru o femeie mai tanara, i-a dat acesteia una din bijuteriile furate. Si asa a inceput totul!
Dupa un timp, femeia a mers sa vanda respectiva bijuterie, care era foarte scumpa. Acest lucru nu avea cum sa treaca neobservat, si, evident, oamenii legii au aflat si i-au luat urma. Anchetatorii aveau la acel moment mai multe piste, si isi intinsesera antenele. Prietana membrului gruparii “Academiei infractorilor” a fost supravegheata, iar, la un momentdat, aceasta s-a intalnit cu hotul. Pana la destructurarea gruparii condusa de Adrian Botez, zis “Tata”, nu a mai fost decat un pas. Filajul, coroborat si cu alte mijloace de ancheta, a dat roade. Iar procurorii DIICOT au dat una din cele mai mari lovituri impotriva crimei organizate.

In acest caz nu au putut fi interceptate telefoanele, si asta pentru ca membrii gruparii nu aveau voie sa detina sau sa discute la mobil. Ei nu aveau voie nici sa intre pe retele de socializare. Cazul a fost instrumentat prin metodele clasice de ancheta, ceea ce a implicat un numar foarte mare de investigatori. Acest lucru se explica prin faptul ca nu s-au putut folosi metode moderne, precum localizarea GPS sau pozitionarea membrilor grupului prin metoda triangulatiei semnalului telefoanelor mobile.
Multi dintre membrii gruparii lui Adrian Botez, zis "Tata" proveneau din familii sarace sau de la casele de copii. Acestia erau antrenati sa jefuiasca un magazin de bijuterii in mai putin de un minut. Inainte de a fi acceptati in banda, oamenii lui Botez trebuiau sa semneze un regulament care continea obligatii si sanctiuni, si sa completeze un formular in care mentionau date legate de familie si situatia medicala. La acest dosar era atasata si o fotografie si fire de par, pentru ca, in caz de nevoie, sa fie indentificati dupa ADN. Aceste masuri sunt impuse, de altfel, si cadrelor militare.
Hotii au actionat in mai multe tari din Europa si au furat din magazine de lux bijuterii si ceasuri in valoare totala de zece milioane de euro. Loviturile durau cateva minute.

Read More

Clanul Corduneanu urmarit de FBI

Clanul Corduneanu a furat 1,6 milioane de euro din 34 de ţări. Calculul a fost făcut de FBI şi transmis procurorilor de la DIICOT Iaşi, care instrumentează unul dintre dosarele acestei grupări.

Iaşul nu duce lipsă de hoţi, dar unii se remarcă prin „meritele” lor, care au ajuns până şi la urechile europenilor * fie că e vorba despre metoda folosită sau despre valoarea pagubei, sunt ieşeni iuţi de mână ale căror istorii vor rămâne în analele infracţionalităţii * există însă şi hoţi ale căror isprăvi sunt doar de... Cascadorii râsului

Potrivit rechizitoriului, obţinut de Adevărul.ro, reţeaua de hoţi a fost una dintre principalele surse de venit a clanului. Procurorii mai spun că înainte ca banda de hoţi să fie trimisă la stradă în străinătate, liderii grupării făceau studii de piaţă referitoare la zonele de acţiune. Erau luate în calcul numărul de turişti şi potenţialul lor financiar dar şi securitatea.

Numărul persoanelor care au furat pentru Corduneni nu a fost stabilit cu exactitate, însă se presupune că ar fi fost de ordinul sutelor.

Cei trimişi la furat erau fie copii cu vârste de până la 12 ani, care proveneau din familii dezorganizate, fie persoane care erau datoare interlopilor.

În cazul în care unul dintre hoţi fugea, el era căutat peste tot şi, când era prins, era bătut şi i se punea o amendă de 10.000 de euro.

Potrivit procurorilor, reţeaua a mers ca pe roate în perioada 2002-2009, printre ţările în care a activat numărându-se Spania, Elveţia, Franţa, Danemarca, Suedia, Italia, Norvegia sau Marea Britanie.

Cordunenii au speriat Europa
Cel mai important clan al Iaşului a reuşit chiar să bage spaima în europeni, coordonând adevărate bande de hoţi. La cârma acestora se aflau Petronel Corduneanu şi cumnatul său Marius Tiugă. De pe seama hoţilor, clanul ar fi obţinut sume uriaşe. “Din România, către finanţarea activităţii au ieşit 70.284 de euro, iar beneficiile au fost în cuantum de 1.650.000 de euro. Cu privire la amplitudinea acestei activităţi se observă că ea presupune fluctuaţia celor implicaţi pe un areal ce cuprinde aproximativ 34 de ţări”, au spus procurorii DIICOT. Membrii clanului făceau studii de piaţă pentru a-şi stabili zonele de acţiune cu turişti bogaţi şi cu securitate redusă. Erau racolaţi ca să fure copii de 10-12 ani, din familii destrămate, dar şi datornici ai interlopilor.


Reţeaua a funcţionat în ţări ca Spania, Elveţia, Franţa, Danemarca, Suedia, Italia, Norvegia sau Marea Britanie. Tiugă colecta bani de la supraveghetori şi îi spăla, în vreme ce Petronel Corduneanu era mâna de fier. „Se ştia că dacă un hoţ se revoltă, nu ascultă sau fuge, familia lui ar fi avut de suferit în ţară, el ar fi fost căutat, i-ar fi fost aplicată amendă sau ar fi suportat repercusiuni. În cazul în care un hoţ bun fugea, era căutat peste tot şi, când era prins, era bătut şi i se punea o amendă de 10.000 de euro”, au mai arătat anchetatorii.

Cordunenii pun statul la plata

Cu şosetele pe mâini şi picioarele în... WC
Uneori, isprăvile hoţilor te fac să râzi până la durerea de burtă. Eroul uneia dintre cele mai ciudate isprăvi este Marcel Odăgeriu, care a rupt grilajul de la geam şi a intrat în magazinul SC Novalis de pe şoseaua Nicolina. Bărbatul era beat şi voia să fumeze, dar nu era dispus să dea bani pe ţigări. „A luat o scară, pe care a lipit-o de peretele imobilului, s-a urcat pe ea, reuşind astfel să pătrundă în baia magazinului. În momentul în care şi-a dat drumul pe geam, învinuitul a căzut peste vasul de toaletă, pe care l-a spart”, au arătat anchetatorii în rechizitoriu.
Ca să nu lase amprente, Odăgeriu şi-a scos şosetele şi le-a tras pe mâini. A apucat apoi două sacoşe: într-una a vârât ţigări, iar alta şi-a pus-o pe cap, gândindu-se că în magazin ar putea exista camere de supraveghere. „La un moment dat, a dus sacoşa cu ţigări în baia magazinului, dar a revenit şi şi-a mai însuşit câteva pachete, pe care le-a pus în buzunare. După ce a revenit însă, s-a declanşat alarma, iar un echipaj al Poliţiei Locale l-a surprins pe învinuit în timp ce încerca să iasă din magazin. Dându-şi seama de faptul că va fi prins, el a abandonat în baie sacoşa cu ţigări”, au adăugat procurorii. În total, Odăgeriu luase tutun de 1.700 de lei, care însă a fost recuperat.
Acestea sunt doar câteva istorii dintr-o listă care se lungeşte mereu. Şi, în ciuda eforturilor poliţiştilor, cea mai bună apărare a ieşenilor rămâne vigilenţa sporită. Ştefana CZELLER


Doctor de... portofele
La capitolul ingeniozitate, trebuie menţionat un hoţ care se dădea medic. Sexagenarul Paul Costin acosta alţi bătrâni pe stradă şi lega o conversaţie. Apoi se prefăcea că le scutură zăpada de pe haină ori le verifică pulsul şi îi lăsa fără portofele. El chiar a dat dovadă de tupeu extrem, spunându-i unui bărbat să vină a doua zi la consultaţie. Locul următor e ocupat de doi adolescenţi care au decis să fure un Rottweiler. Pentru că le era teama să se apropie, ei au aruncat prin gard, în vasul pentru apă, patru comprimate de Diazepam şi l-au adormit. Apoi au sărit gardul şi au luat câinele, pe care l-au dus cu roaba până acasă.

· Discuţii cifrate
Hoţii de gloabe bănuiau că le sunt interceptate telefoanele şi încercau să vorbească cifrat. „Cumetre, eu nu mănânc c... şi nu vreau să vorbesc mult la telefon”, îi spunea Rotaru unuia dintre tovarăşii de infracţiuni. Afacerile se puneau pe roate prin explicaţii precum „am un băiat, trebuie să-i dau oleacă de marfă”, animalele erau numite „gloabe”, iar poliţiştii – „mârlani” sau „curcani”.
* * *
· Au trimis-o la biserică şi i-au furat băutura
Ieşenilor iuţi de mână nu le e frică nici de cele sfinte. Doi săteni din Probota s-au pus pe furat în noaptea de Înviere. Gheorghe Răileanu şi Florin S. au profitat de cucernicia oamenilor. Întâi, Florin a intrat în casa unui bătrân de 86 de ani, care urmărea slujba la televizor cu sonorul la maximum. S-a apucat să caute bani, dar a fugit când un vecin a aprins becul în curte. Pe uliţă, s-au întâlnit cu Rada N., care mergea la biserică. Femeia s-a interesat dacă s-a terminat slujba, iar hoţii i-au zis că nu şi apoi i-au vizitat gospodăria. Ei au plecat cu doi litri de coniac şi o sticlă de şampanie. Băutura au terminat-o chiar în curtea locaşului sfânt, cu nişte amici...
* * *
· Principalele tehnici ale hoţilor de buzunare
Poliţiştii au întocmit un ghid ce cuprinde inventarul tehnicilor hoţilor din buzunare:
* Mâna ascunsă – folosirea unui ziar sau a unei haine pentru a ascunde momentul furtului:
* Distragerea - lucrând în echipă, un hoţ se apropie de victimă şi îi distrage atenţia, altul fură;
* Rândul – la urcarea în autobuz, hoţii flanchează victima, iar cel din spate fură;
* Urmăritorul – în general, sunt urmăriţi cei care scot bani de la bancomate, hoţul acţionând când aceştia ajung într-o zonă aglomerată;
* Extragerea – dintr-o geantă lăsată pe spatele unui cărucior, în timp ce mama e atentă la copil, hoţul va lua bani sau telefonul;
* Smulgerea – celui care vorbeşte la telefon îi e smuls aparatul din mână.

Read More

Sute de porci mistreti furati, Tiriac a fost furat

Domeniul de la Balc, judetul Bihor, apartinand omului de afaceri Ion Țiriac a fost calcat de hoti, care au scos din tarcuri peste cinci sute de porci mistreti.

Ion Tiriac a relatat presei ca, in urma cu ceva timp, indivizi ramasi inca neidentificati au reusit sa scoata din tarcurile de la Balc mai multe sute de exemplare de porci mistreti.
Tiriac este convins ca animalele au fost ademenite cu mancare pusa in apropierea gardului care delimineaza proprietatea si apoi au fost prinse cu laturi.
Din informatiile sale, hotii ar fi scos deja porcii mistreti din tară, reusind sa-i vanda pe piata austriaca.

La domeniul de la Balc, din 2005, Ion Tiriac organizeaza partide de vanatoare la care participa oameni de afaceri, magnati si politicieni cunoscuti. Selecta partida de vanatoare era organizata in luna ianuarie, dar, din 2014, a fost mutata in decembrie.

Read More

Metoda Accidentul face ravagii in buzunarele naivilor

Ce pot sa faca niste politisti din barlad unor hoti care suna parsoanele batrane pentru a le cere bani in urma unui accident.
Nu mai suport cand vad cate o stire in care un batran este inselat sa trimita bani unui necunoscut si acesta crede ca ii trimite bani fiului sau ca sa scape de probleme.
Un pensionar din Bârlad era cât pe ce să cadă victimă unei înşelăciuni prin metoda „Accidentul”. Din fericire, chiar înainte să trimită banii în contul escrocului, a fost oprit de un angajat al băncii.

Escrocheriile prin metoda „Accidentul” continuă să dea bătăi de cap poliţiştilor din Bârlad. Ultima sesizare de acest gen a fost primită săptămâna trecută, de la un pensionar care era cât pe ce să fie păcălit. Vârstnicul a povestit anchetatorilor că a fost sunat pe telefonul mobil de un bărbat care s-a recomandat a fi chiar fiul său şi care i-a adus la cunoştinţă că a fost implicat într-un accident de circulaţie din care au rezultat victime omeneşti şi că are nevoie de 20.000 de lei pentru a rezolva situaţia.
În momentul în care vârstnicul se afla într-o bancă pentru a trimite banii în contul menţionat, angajaţii respectivei unităţi i-au recomandat să verifice dacă evenimentul rutier a avut loc într-adevăr. Bărbatul a constatat că nimic nu era adevărat.
„În cauză a fost întocmit un dosar penal în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârşirii infracţiunii de tentativă de înşelăciune. Înşelăciunea se pedepseşte cu închisoare de la unu la cinci ani. Primul sfat al poliţiştilor este de a verifica dacă ruda respectivă a fost într-adevăr rănită sau implicată într-un accident. În niciun caz, poliţiştii nu reţin telefoanele mobile ale celor implicaţi în accidente, aşa cum le spun escrocii victimelor înşelăciunilor. O altă recomandare este să verifice şi la unitatea medicală dacă, într-adevăr, au fost aduse victime ale presupusului accident”, ne-a declarat subcomisar Mihaela Ştraub, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului (IPJ) Vaslui.
Pentru că tot mai multe persoane cad victime acestui tip de escrocherie, poliţiştii reamintesc populaţiei scenariul „ţeparilor”. În primul rând, infractorii utilizează calităţi false (rudă cu victimele înşelăciunilor, avocat, procuror) şi solicită telefonic diferite sume. Banii sunt ceruţi sub pretextul că rude apropiate (fiu, fiică, ginere) sunt în spital sau au fost reţinute de organele de poliţie pentru săvârşirea unor accidente de circulaţie (cu victime decedate sau rănite grav). Banii solicitaţi reprezintă onorariul avocatului sau trebuie plătiţi presupusei victime pentru a fi evitată întocmirea unui dosar penal şi pedeapsa cu închisoarea. Pentru reuşita unor astfel de acţiuni, infractorii mizează pe mai mulţi factori: incapacitatea de a evalua veridicitatea situaţiei în stare de anxietate şi condiţii presante, empatia sau compasiunea ridicată a victimei înşelăciunii, precum şi predispoziţia acesteia de a se încrede uşor în oameni. Sub imperiul emoţiilor cauzate de cele aflate, victimele nu mai reţin detaliile discuţiilor şi sunt uşor influenţabile, astfel încât, cu foarte mare uşurinţă, acceptă să transfere sume importante pe numele unor persoane pe care nu le cunosc, indicate de către escroci.
„Oricine poate fi implicat într-un accident de circulaţie, dar, într-un moment critic ca acesta, singura urgenţă este cea medicală, nicidecum aspectul financiar. Victima şi autorul unui accident rutier nu au nevoie de bani ca să primească îngrijiri medicale de urgenţă. De asemenea, în conformitate cu reglementările în vigoare, un accident de orice fel, mai ales unul rutier grav, este anunţat de persoane oficiale, abilitate să facă acest lucru. În niciun caz, nu daţi crezare unor «poveşti» anunţate telefonic de persoane care pretind că au calitate oficială, ci verificaţi informaţia printr-un apel la 112 sau sesizaţi cea mai apropiată unitate de poliţie”, a mai spus purtătorul de cuvânt al IPJ Vaslui.

Read More