Mancarea cu nanotehnologie pe piata din Romania

La finele anului trecut a fost modificat Regulamentul privind informarea consumatorului, in virtutea unei directive europene. La unul dintre capitole, normativul impune o regula in privinta tuturor ingredientelor prezente sub forma de “nanomateriale fabricate”: trebuie specificate in mod clar in lista ingredientelor, denumirile acestora fiind urmate de cuvantul “nano” intre paranteze – (NANO).
Prin “nanomaterial fabricat” se intelege un ingredient produs prin nanotehnologie, ce contine unul sau mai multe elemente de dimensiuni de ordinul a 100 nanometri (un metru are un miliard de nanometri).

Efectele pot fi devastatoare

Normativul mai sus-mentionat avertizeaza: “Nanomaterialele ofera oportunitati tehnice si comerciale, insa pot prezenta riscuri pentru mediu si pot ridica probleme de securitate si sanatate pentru oameni si animale, de aceea, consumatorii trebuie informati corespunzator”. Cu alte cuvinte, materialele in discutie conserva bine alimentul, dar pot omori consumatorul.
Profesorul universitar dr. ing. Eden Mamut, de la Institutul de Nanotehnologii si Surse Alternative de Energie din cadrul Universitatii Ovidius din Constanta, ne-a declarat ca nanoelementele sunt particule foarte mici, care transporta substantele active, adica E-urile, cele care maresc rezistenta in timp a alimentului.
Nanoelementele maresc eficienta E-urilor. Astfel, alimentele au o durata de viata mai lunga, lucru indispensabil in industria alimentara actuala.
“Trebuie mentionat ca tehnologiile nano eficientizeaza actiunea substantelor active pe care le transporta, prin modificarea structurii materiei, lucru care le face imprevizibile si extrem de periculoase. Inca nu se stie ce pot produce in domeniul alimentar si nu numai, pentru ca au fost prea putin testate! Este posibil ca prin aceasta tehnologie sa se fi deschis o cutie a Pandorei!” a subliniat profesorul Eden Mamut.

Si nu e singura voce avizata care trage un semnal de alarma.
“Din anul 2009, Romania a fost supusa unor experimente cu tehnologii care par eficiente din punct de vedere economic, dar pot avea efecte devastatoare pe viitor. S-ar putea ca in scurt timp sa nu mai avem controlul sanito-genetic asupra oamenilor si animalelor”, ne-a spus despre nanotehnologie prof. dr. Florina Bran, prodecan al Facultatii de Economie Agroalimentara si a Mediului din cadrul Academiei de Studii Economice Bucuresti.

Reprezinta un risc si o amenintare pentru securitatea nationala

“In momentul de fata, mai multe firme introduc elemente de nanotehnologie in produse farmaceutice si aditivi alimentari, care accentueaza sau produc maladii si boli foarte grave. Savanti renumiti au atentionat ca nanotehnologia utilizata fara discernamant poate afecta durata de viata a oamenilor si, scapata de sub control in zona industriala, poate provoca dezastre ecologice. Repet, folosita fara discernamant, nanotehnologia reprezinta un risc si o amenintare pentru securitatea nationala”, a declarat pentru Libertatea generalul in rezerva dr. Emil Strainu, fost consilier parlamentar pe probleme de amenintari neconventionale si asimetrice

Read More

Tehnologiile nano apar si in Romania?

Începând de anul acesta, produsele alimentare comercializate în România vor avea o inscripţie specială, dacă au ingrediente realizate prin nanotehnologii. Asta pentru că… nanotehnologiile sunt periculoase în industria alimentară. De ce se pun totuşi în rafturi asemenea produse?

La finele anului trecut a fost modificat Regulamentul privind informarea consumatorului, în virtutea unei directive europene. La unul dintre capitole, normativul impune o regulă în privinţa tuturor ingredientelor prezente sub formă de “nanomateriale fabricate”: trebuie specificate în mod clar în lista ingredientelor, denumirile acestora fiind urmate de cuvântul “nano” între paranteze – (NANO).

Prin “nanomaterial fabricat” se înţelege un ingredient produs prin nanotehnologie, ce conţine unul sau mai multe elemente de dimensiuni de ordinul a 100 nanometri (un metru are un miliard de nanometri).

«Efectele pot fi devastatoare»

Normativul mai sus-menţionat avertizează: “Nanomaterialele oferă oportunităţi tehnice şi comerciale, însă pot prezenta riscuri pentru mediu şi pot ridica probleme de securitate şi sănătate pentru oameni şi animale, de aceea, consumatorii trebuie informaţi corespunzător”. Cu alte cuvinte, materialele în discuţie conservă bine alimentul, dar pot omorî consumatorul…

Profesorul universitar dr. ing. Eden Mamut, de la Institutul de Nanotehnologii şi Surse Alternative de Energie din cadrul Universităţii Ovidius din Constanţa, ne-a declarat că nanoelementele sunt particule foarte mici, care transportă substanţele active, adică E-urile, cele care măresc rezistenţa în timp a alimentului.

Nanoelementele măresc eficienţa E-urilor. Astfel, alimentele au o durată de viaţă mai lungă, lucru indispensabil în industria alimentară actuală.

“Trebuie menţionat că tehnologiile nano eficientizează acţiunea substanţelor active pe care le transportă, prin modificarea structurii materiei, lucru care le face imprevizibile şi extrem de periculoase. Încă nu se ştie ce pot produce în domeniul alimentar şi nu numai, pentru că au fost prea puţin testate! Este posibil ca prin această tehnologie să se fi deschis o cutie a Pandorei!” a subliniat profesorul Eden Mamut.

Şi nu e sigura voce avizată care trage un semnal de alarmă.

“Din anul 2009, România a fost supusă unor experimente cu tehnologii care par eficiente din punct de vedere economic, dar pot avea efecte devastatoare pe viitor. S-ar putea ca în scurt timp să nu mai avem controlul sanito-genetic asupra oamenilor şi animalelor”, ne-a spus despre nanotehnologie prof. dr. Florina Bran (foto), prodecan al Facultăţii de Economie Agroalimentară şi a Mediului din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti.

Ideea a apărut în anul 1959

Istoria nanotehnologiilor s-a născut în anul 1959, când fizicianul Richard Feynmann a pus la bătaie un premiu de 1.000 de dolari pentru echipa de cercetători care va reuşi să manipuleze un material la nivel atomic.

De atunci s-au investit sume uriaşe, în primul rând pentru a îmbunătăţi optica microscoapelor electronice. Rezultatele au apărut în 1990, când atomii de xenon au fost aranjaţi sub o anumită formă pe o placă de nichel. Abia după anul 2000 s-a constatat că tehnologia nano nu înseamnă doar aranjare spaţială a materiei, ci şi modificare a proprietăţilor acesteia.

“Nanotehnologiile pot schimba astăzi funcţionalităţile obiectelor. Să dăm un exemplu: până la nanotehnologie, cel mai bun conductor de căldură era diamantul. Astăzi, nanotuburile de carbon sunt de trei ori mai bune conductoare de căldură decât diamantul. Anul trecut, pe nanoparticule de argint şi aur s-au pus straturi extrem de fine de extract de venin de albină. Această combinaţie a fost injectată unui bolnav de cancer în zona afectată. Substanţa injectată a atacat selectiv celulele bolnave şi l-a vindecat pe pacient. Aceasta este varianta bună! Au început însă să se fabrice nanoroboţi militari, care pot scăpa foarte uşor de sub control. Iată doar un exemplu pentru care lumea ştiinţifică priveşte cu mare precauţie această tehnologie. Nu ştim ce surprize neplăcute ne poate produce în viitor”, ne-a declarat profesor dr. inginer Eden Mamut (foto).

«Reprezintă un risc şi o ameninţare pentru securitatea naţională»

“În momentul de faţă, mai multe firme introduc elemente de nanotehnologie în produse farmaceutice şi aditivi alimentari, care accentuează sau produc maladii şi boli foarte grave. Savanţi renumiţi au atenţionat că nanotehnologia utilizată fără discernământ poate afecta durata de viaţă a oamenilor şi, scăpată de sub control în zona industrială, poate provoca dezastre ecologice. Repet, folosită fără discernământ, nanotehnologia reprezintă un risc şi o ameninţare pentru securitatea naţională”, a declarat pentru Libertatea generalul în rezervă dr. Emil Străinu (foto), fost consilier parlamentar pe probleme de ameninţări neconvenţionale şi asimetrice.

Nanoroboţii ar putea fi cei mai buni spioni sau luptători din lume

Realizarea nanoroboţilor a avut de la început o latură medicală şi una militară. Cea medicală se referă la capacitatea acestor maşinării micuţe de a repara omul pe interior, repede, eficient, fără urme. Latura militară se referă la posibilitatea de a spiona fără a lăsa urme sau chiar la a ataca anumite obiective fără ca acest tip de atac microscopic să poată fi anihilat în vreun fel – asta pentru că nu există, deocamdată, contramăsuri!

Read More