Se afișează postările cu eticheta E-uri. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta E-uri. Afișați toate postările

E-uri de care trebuie sa te feresti

Listele de aditivi periculosi pentru sanatate sunt in permanenta modificate si tari din intreaga lume aleg an de an sa interzica folosirea anumitor E-uri. In principiu, daca un aditiv alimentar este acceptat de institutiile de specialitate ale unei tari si considerat sigur pentru consum (cel putin in cantitati moderate), realitatea ar trebui sa reflecte asta. 

Adevarul este, insa, ca nu exista inca o metodologie buna si resursele necesare pentru a face studii de amploare pentru stabilirea clara a efectelor tuturor aditivilor asupra organismului uman. Pana cand industria alimentara va suferi o reforma drastica si nu vor mai exista pe piata produse cu aditivi periculosi pentru sanatate, incearca sa consumi, pe cat posibil, alimente cat mai naturale si cu cat mai putine E-uri, in special din cele considerate nocive pentru sanatate.

E-uri de care trebuie sa te feresti: 

E1520 (Propilen glicol) - este un stabilizator, se gaseste in esentele pentru prajituri.

E1202 (Polivinilpolipirolidona) - este un stabilizator, se gaseste in bauturi, suplimente alimentare.

E1201 (Polivinilpirolidona) - este un emulgator, se gaseste in glazura din fructe, bomboane, drajeuri.

E999 (Extract de Quillaia) - este un agent de spumare, se gaseste de regula in bauturile energizante.

E954 (Zaharina) - este un indulcitor, se gaseste in conserve fructe/legume, gemuri, jeleuri, creme tartinabile.

E952 (Acid ciclamic) - este un indulcitor, se gaseste in produse de panificatie, gemuri, guma mestecat.

E 951 (Aspartam) - este un indulcitor, se gaseste in dulciuri, bauturi racoritoare, guma de mestecat.

E950 (Acesulfam de potasiu) - este un indulcitor, se gaseste in dulciuri, sosuri, conserve.

E621 (Glutamat monosodic ) - este un potentiator de aroma, se gaseste in o gama larga de alimente, in bauturi alcoolice si nealcoolice.

E517 (Sulfat de amoniu) - este un stabilizator, apare cel mai adesea in produsele de panificatie si patiserie.

E436 (Tristearat de polioxietilena sorbitan) - este un emulgator, se gaseste in produse de panificatie, sosuri, deserturi, emulsii grase.

E435 (Monostearat de poliooxietilena sorbitan) - este un emulgator, apare in produse de panificatie, sosuri, deserturi, emulsii grase. 

E434 (Monopalmitat de poliooxietilena sorbitan) - este un emulgator, se gaseste in produse fine de panificatie, sosuri, deserturi, emulsii grase.

E433 (Monooleat de poliooxietilena sorbitan) - este un emulgator, se gaseste in produse de panificatie, sosuri, deserturi, emulsii grase.

E432 (Monolaurat de poliooxietilena sorbitan) - este un emulgator, apare in produse fine panificatie, sosuri, deserturi, emulsii grase.

E407 (Caragenan) - este un emulgator, se gaseste in dulciuri, creme, margarina.

E 338 (Acid fosforic) - este conservant si regulator de aciditate, se gaseste in branzeturi.

E330 (Acid citric) - este un regulator de aciditate, apare in alimente pe baza de fructe, legume, lapte, grasimi.

E312 (Galat de dodecil) - este un antioxidant, apare in produse de patiserie, snacksuri, supe si ciorbe instant, sosuri, fructe procesate, cereale.

E311 (Galat de octil) - este un antioxidant, apare in produse de patiserie, snacksuri, supe si ciorbe instant, sosuri, fructe procesate, cereale.

E310 (Galat de propil) - este un antioxidant, se gaseste in produse de patiserie, snacksuri, supe si ciorbe instant, sosuri, fructe procesate, cereale, cartofi deshidratati, mirodenii, lapte praf.

E285 (Tetraborat de sodiu) - este un regulator de aciditate, se gaseste in caviar.

E284 (Acid boric) - este un regulator de aciditate, se gaseste in caviar.

E249 (Nitrit de potasiu) - este un conservant, se gaseste in produsele de origine animala.

E242 (Dicarbonat de dimetil) - este un conservant, se gaseste in bauturi racoritoare, ceaiuri.

E232 (Ortofenilfenol de sodiu) - este un conservant, este folosit pentru tratamentul de suprafata al citricelor, merelor si perelor.

E231 (Ortofenilfenol, Ortoxilen) - este un conservant, se foloseste pentru tratamentul de suprafata al citricelor, merelor si perelor.

E230 (Bifenil, Difenil) - este un emulgator, se gaseste in produsele de panificatie, in sosuri, deserturi, produse de cofetarie, emulsii grase, supe instant, produse dietetice.

E228 (Bisulfit de potasiu) - este un conservant, se gaseste in produsele alimentare vegetale.

E227 (Bisulfit de calciu) - este un conservant , se gaseste in produsele alimentare vegetale.

E226 (Sulfit de calciu) - este un conservant, se gaseste in produsele alimentare vegetale.

E224 (Metabisulfit de potasiu) - este un conservant, se gaseste in produsele alimentare vegetale.

E223 (Metabisulfit de sodiu) - este un conservant, se gaseste in produsele alimentare vegetale.

E222 (Sulfit acid de sodiu) - este un conservant, se gaseste in produsele alimentare vegetale.

E221 (Sulfit de sodiu) - este un conservant, se gaseste in produsele alimentare vegetale.

E220 (Dioxid de sulf) - este un conservant, se gaseste in produse fainoase si produse vegetale.

E219 (Sarea de sodiu a para-hidroxibenzoatului de metil) - este un conservant, apare in produsele de panificatie.

E218 (Para-hidroxibenzoat de metil) - este un conservant, se gaseste in produsele de panificatie.

E215 (Sarea de sodiu a para-hidroxibenzoatului de etil ) - este un conservant, se gaseste in produse de cofetarie si snacksuri.

E214 (P-hidroxibenzoat de etil) - este un conservant, se gaseste in produse de cofetarie si snacksuri.

E213 (Benzoat de calciu) - este un conservant, se gaseste in bauturi nonalcoolice, sosuri emulsionate, deserturi.

E212 (Benzoat de potasiu) - este un conservant, se gaseste in bauturi nonalcoolice, sosuri emulsionate, deserturi.

E211 (Benzoat de sodiu) - este un conservant, se gaseste in bauturi nonalcoolice, sosuri emulsionate, deserturi.

E210 (Acid benzoic) - este un conservant, se gaseste in bauturi nonalcoolice, sosuri emulsionate, deserturi.

E155 (Brun HT) - este un colorant, se gaseste in bauturi alcoolice si nonalcoolice, conserve legume si fructe, deserturi grase, snacksuri, branza topita, sosuri, condimente, mustar.

E154 (Brun FK) - este un colorant, se gaseste in produse afumate.

E515 (Negru Brilliant) - este un colorant, se gaseste in produse animale, produse de cofetarie, paste din fructe, gemuri, sosuri.

E128 (Rosu 2G) - este un colorant, se gaseste in mezeluri.

E127 (Eritrozina) - este un colorant, se gaseste in cirese confiate, cirese in sirop, compoturi, gemuri.

E 122 (Azorubina) - este un colorant, se gaseste in dulciuri, martipan, peltea.

E 110 (Sunset yellow) - este un colorant, se gaseste in sucuri, dropsuri, inghetata, conserve, prafuri pentru creme.

E 104 (Quinoline Yellow) - este un colorant, se gaseste in inghetate, dropsuri, prafuri de budinca.

E-uri otravitoare, mituri si adevaruri despre mancare

Dacă e să te iei după informațiile tot mai alarmante care circulă în mass media, nimic din ceea ce mănânci nu-ți mai oferă siguranța că vei trăi sănătoasă până la adânci bătrâneți. Adoptarea câtorva principii fara aditivi alimentari pentru o alimentație prudentă te va apăra de pericolele toxicității unor alimente, dar și de nevroza E-urilor, care poate deveni la fel de toxică.

E-uri otrăvitoare – mituri și adevăruri

Aditivii alimentari sau E-urile sunt substanțe naturale sau chimice care modifică proprietăţile şi durata de valabilitate a alimentelor. Mancati fara aditivi alimentari.

Unii aditivi alimentari au o faimă foarte proastă, dobândită în urma unor studii îndelungate. Alţii, însă, sunt inofensivi, cum sunt antioxidanţii E 300 şi E 330, respectiv acidul ascorbic (vitamina C) şi acidul citric (sarea de lămâie). E 101, riboflavina, este nimic altceva decât vitamina B2, care colorează alimentele în roşu-portocaliu. E 306-309 (antioxidanţi) reprezintă, în diferite configuraţii, Vitamina E.
Întâlnim frecvent guma de guar si guma de xantan (E 412, E 415). Guma de guar este obţinută dintr-o plantă înrudită cu fasolea şi, deloc surprinzător, poate da balonare şi flatulenţă. Xantanul este o polizaharidă şi nu este mai agresiv decăt zahărul. Ajută la creşterea consistenţei unor lactate, dar nu fac nici un rău organismului.
Pectina, E 440, nu lipseşte din gemuri și dulceţuri. Este o gelatină naturală, prezentă în coaja merelor și în cotoarele de pere şi gutui.
Lecitina, E 322, este un antioxidant. În afară de atenţionarea pentru cei alergici la derivaţii de soia sau gălbenuş de ou — despre lecitină, numai de bine!

Denumiri complicate…
Benzoaţii şi nitriţii
: sună foarte industrial şi necomestibil, nu-i aşa? Benzoaţii sau parabenii — zona E 211-219 — sunt nişte conservanţi care pot forma, în combinaţie cu acidul ascorbic (vitamina C, E 300) şi la temperaturi ridicate, benzen, un cunoscut cancerigen; pot cauza hiperactivitatea deficitul de atenţie la copii; pot afecta hormonii sexuali şi organele de reproducere masculine. Sunt prezenţi în murături, condimente, băuturi cu arome de citrice.
Dimpotrivă, nitriţii — de potasiu (E 249) şi de sodiu (E 250) — trebuie asociaţi cu acidul ascorbic (E 300) şi cu acidul eritrobic (E 315), pentru a împiedica formarea nitrozaminei, substanţă cancerigenă. Nitriţii sunt folosiţi la produse din carne uscată, nepreparate termic — pastramă, muşchi, babic, ghiudem — în scopul de a păstra culoarea roşiatică şi de a împiedica dezvoltarea toxinei botulinice.
Butilhidroxianisolul (320) si butilhidroxitoluenul (E 321) sunt antioxidanţi sintetici, folosiţi la snacks, supe și legume deshidratate. Știţi ce spune profesorul Gheorghe Mencinicopschi? Dacă un aliment conţine aditivi ale căror nume nu poţi să le pronunţi, mai bine nu-l mânca. Aceşti doi aditivi sunt interzişi in Austria si în Statele Unite, pentru că sunt cancerigeni.
E 355, Silicatul alumino-potasic, agent antiaglomerant în sare, zahăr, lapte praf este un compus de aluminiu, ceea ce îl face suspect de a provoca probleme placentare în sarcină, dar şi Alzheimer.
Cu cât mai colorat, cu atăt mai suspect!
Știţi broaştele acelea din America din Sud viu colorate şi foarte otrăvitoare? Este un semnal pe care l-a stabilit natura: prădătorii înţeleg pericolul şi nu se apropie de ele. Aşa e şi cu coloranţii alimentari.
Unii dintre ei dau o culoare galbenă intensă budincilor, îngheţatei, supelor instant dar şi muştarului, căruia, de fapt, îi alterează culoarea naturală, sănătoasă. Tartrazina (E 102) colorează în galben și poate să provoace cancer de tiroidă, mutaţii cromozomiale şi deficienţe în vitamina B6 şi zinc. Galbenul de chinolină (E 104) prezintă riscul de a provoca la copii deficit de atenţie şi hiperactivitate. Este considerat cancerigen. Galbenul apus de soare (E 110) este considerat cancerigen şi are ca efecte congestia nazală, alergii, hiperactivitate, dureri abdominale, indigestie, vomă.
De la E 122, până la E 129 avem o serie de aditivi care colorează în roşu bomboanele, îngheţata, sucurile: azorubinul sau carmoizina (E 122); ponceau 4R sau roşu cochineal A (E 124); eritrozina (E 127); roşu 2G (E 128); roşu allura AC (E 129).
Dacă sucul pătează paharul, iar bomboanele colorează limba, avem de-a face cu unul dintre ei. Fiind consideraţi cancerigeni, aceşti aditivi sunt interzişi în multe ţări şi în curs de a fi interzişi în întreaga Uniunie Europenă. Până atunci, renunţă tu la ei!

Când putem mânca zahăr

Dintre îndulcitorii prezenţi în produsele dietetice, unii sunt inofensivi, ba chiar benefici pentru cei care au probleme cu controlul greutăţii și al glicemiei. Sorbitolul (E 420) are calitatea de a rezista bacteriilor din cavitatea bucală, deci nu contribuie la apariţia cariilor dentare. În cantităţi mari, însă, poate avea efect laxativ, ducând până la diaree. Acesta era ingredientul din guma de mestecat cu care înlocuise ţigările pacientul doctorului House; diareea persistentă a acestui pacient ocupă planul secund al unui episod din serial. (Dr. House s-a prins repede, pentru că avea ceva mai interesant de rezolvat în planul principal.)
Aspartamul (E 951), prezent în produse zaharoase şi băuturi răcoritoare, este dezastruos pentru sănătate: este suspectat ca provocator al unor tumori cerebrale, al sclerozei în plăci, al unor malformaţii congenitale şi al unui dezechilibru metabolic care, paradoxal, poate conduce la diabet.
Acidul ciclamic (E 952) nu provoacă direct cancer, dar se pare că potenţează anumite substanţe cancerigene, cu efect asupra organelor genitale masculine. Sigure pentru sănătate sunt zaharina (E 954), sucraloza (E 955), taumatina (E 957) şi xilitolul (E 967).

E-urile multe in painea feliata din Romania

Românii sunt campioni europeni la consumul de pâine, reuşind să-i detroneze pe nemţi sau pe francezi, care ocupă locurile imediat următoare. Spre deosebire de ei, însă, românii cumpără de pe rafturile magazinelor pâine feliată care conţine aditivi alimentari şi coloranţi, numărul de E-uri variind între zero şi cinci, în funcţie de producător.
Cel puţin aşa arată cel mai recent studiu derulat de Asociaţia Română pentru Promovarea Programelor şi Strategiilor din România (ANPCPPS), în care voluntarii au analizat etichetele a 20 de produse de tip pâine feliată comercializate la noi.    Astfel, aceştia au constatat că E-uri se găsesc în pâinea feliată din măcis integral de grâu GoodMills Romania (5 E-uri), în toastul integral Kaufland Romania (2 E-uri), în toastul integral Romania Hypermache (1 E), în pâinea la tavă din făină Integrală Boromir (3 E-uri), în pâinea integrală feliată Dobrogea Grup (1 E), în pâinea aleasă cu faină integrală Karamolegos Bakery Romania  (2 E-uri), în toastul cu făină integrală Karamolegos Bakery Romania (2 E-uri), în painea cu făină integrală Karamolegos Bakery Romania  (4 E-uri), în toastul cu făină integrală Vel Pitar (5 E-uri), şi în pâinea toast Integral Titan (4 E-uri).    Vestea bună este că în urma analizei s-a demonstrat că jumătate din produse sunt lipsite de E-uri, spune Sorin Mierlea, preşedintele ANPCPPS.
„Lumea preferă pâinea proastă şi ieftină”
Nutriţioniştii susţin că în general pâinea fără E-uri este mai scumpă, şi de aceea mai puţin consumată. „Pâinea poate fi pregătită şi în casă. Din ce ştim de la producători, pâinea bio, care nu are E-uri, nu se cumpără şi rămâne la raft. Este adevărat că este mai scumpă. Lumea preferă pâinea proastă şi ieftină, ăsta e adevărul”, a declarat doctorul Corina Zugravu, specialist în sănătate publică.    La rândul lui, profesorul Constantin Ionescu-Târgovişte, nutriţionist şi diabetolog, arată că dacă pâinea ar fi consumată în cantităţi mici, E-urile din ea nu ne-ar afecta sănătatea. „Aditivii din pâine, dacă sunt puţini, nu influenţează starea de sănătate. Problema se pune în momentul în care cantitatea de pâine consumată de o persoană este foarte mare. Excesul nu este bun”, a explicat medicul.
97 de kilograme, consumul de pâine pe cap de locuitor 
Specialiştii afirmă, la unison, că pâinea este aliment de bază în România, adăugând că se consumă 97 de kilograme de pâine pe cap de locuitor într-un an. Asta în timp ce în Cipru se consumă 74 de kilograme de pâine pe cap de locuitor, iar în Marea Britanie doar 14 kilograme de pâine pe cap de locuitor pe an. „Noi suntem mari pâinişti, nu e nici bine, nu e nici rău, e o particularitate a poporului român, dar nu este obligatoriu să aibă o legătură directă cu creşterea în greutate”, a spus Corina Zugravu.    De altfel, medicul Gabriela Roman, preşedintele Asociaţiei Române pentru Studiul Obezităţii, arată că nu sunt diferenţe semnificative între consumul de pâine din mediul rural şi cel din mediul urban. „Copiii, în schimb, preferă pâinea, mai ales dacă provin din familii unde se cumpără frecvent acest produs. De aceea contează dacă fac mişcare şi contează şi ce pun pe felia respectivă”, a precizat Roman, adăugând că peste 50% din populaţia noastră are o greutate crescută.
Câte felii de pâine trebuie consumate la o masă 
Aceasta a subliniat că obezitatea este prezentă la 10% dintre adulţii care au până în 39 de ani, în timp ce pe categoria de vârstă 40 – 59 de ani, procentul creşte la 30%. În ceea ce priveşte persoanele trecute de 60 de ani, peste 40% dintre ele sunt obeze, însă consumul de pâine nu este prezent între factorii care au condus la aceste probleme de sănătate.   Specialiştii susţin că ideal ar fi să consumăm între 30 şi 50 de grame de pâine la o masă, deci cam 2-3 felii subţiri. „Un om care are activitate fizică intensă şi care arde zilnic 3.000 de calorii poate mânca şi două pâini fără să se îngraşe. În cazul sedentarilor, situaţia este complet diferită”, a conchis Ionescu-Târgovişte.
Pâinea feliată cu 0 E-uri  
Zece din produsele analizate în cadrul studiului sunt lipsite de E-uri, arată ANPCPPS. Totodată, aceste zece produse au în conţinut şi cantităţi mai mici de grăsimi, proporţia variind între 0,15g/100g şi 4,9g/100g.
Paine cu faină integrală de grâu (SC Carrefour Romania SA), • Toast integral cu făină măciniş integral (SC Dobrogea Grup SA), • Pâine feliată (SC Dobrogea Grup SA),  • Pâine cu faină integrală (SC Grewe SRL), • Integrala oltinească (SC Oltina Impex Prod Com SRL), • Toast Integral (SC Smart Food SRL),  • Pâine grâu întreg (SC Vel Pitar SRL),  • French toast cu făină integrală (SC Vel Pitar SRL), • Grâu Întreg-rotundă(SC Vel Pitar SRL), • Grâu Întreg-franzelă (SC Vel Pitar SRL).

Salata de icre vanduta in magazine contine otrava

Ei bine, pe langa icre, care pot fi continute intr-o proportie de 13% sau 20%, salata de icre din comert mai poate contine, in functie de retete,  apa carbogazoasa (15%), ceapa (5%), sare, ulei vegetal, precum si acidifiantii E 330 sau acid citric si acid lactic, conservantii E 200 si E 211 sau sorbat de potasiu, dextroza sau concentrat de lamaie, agentii de ingrosare E 412 si E 415 sau E 1414, E 1450 si E 466, guma xantan, arome si colorant natural (carmin).

E 330 sau acidul citric
Nu ar fi nicio problema cu acidul citric natural prezent in alimentatia noastra, problema este ca aditivul artificial E 330, avand in vedere modul de producere a sa, prin folosirea acidului sulfuric, se crede ca ar contine mucegai si sulf/sulfiti, care nu sunt filtrati complet in cadrul procesului de productie.

Dioxidul de sulf si alti sulfiti sunt printre aditivii alimentari care ar produce astm si alergii. Pentru majoritatea oamenilor, sulfitii nu sunt nocivi, dar persoanele alergice la aspirina sau cele care sufera de astm pot avea reactii severe.
Acest acid organic iti poate topi dintii, daca il tii mult in gura, sau daca esti un mare consumator de bauturi racoritoare. Aditivul este folosit in alimente, bauturi racoritoare, bere, producerea vinului si a branzei, prevenind dezvoltarea bacteriilor si dand aroma prajiturilor, biscuitilor, supelor, sosurilor etc.

E 200 (conservant) – acidul sorbic
Acidul sorbic este folosit in multe alimente descrise ca fiind ”naturale”. Desi sorbatii exista in mod natural in anumite fructe, sorbatii de uz comercial sunt produsi in mod sintetic. Este una dintre substantele recomandate a se evita, alaturi de benzoati, sulfiti, nitrati/nitriti si propionati.
Sorbatii au fost asociati cu astmul, diverse eczeme, dermatite de contact, iritatii ale ochilor, iritatii nazale si glosodinie (senzatia de arsura a cavitatii bucale), precum si cu o serie de reactii intolerante precum simptome de iritatii intestinale si probleme de comportament la copii.
Sorbatii sunt prezenti intr-un numar urias de produse alimentare, dar si in produse farmaceutice precum tablete, siropuri, picaturi pentru nas si urechi, solutii pentru lentile de contact, diverse lotiuni si cosmetice. Dermatitele si alte iritatii cauzate de aceste produse sunt foarte bine documentate.

E 202 – Sorbat de potasiu
Este un compus chimic, obtinut din reactia chimica dintre hidroxidul de potasiu si acidul sorbic, folosit in industria de panificatie ca alternativa la drojdie. Este folosit si la prepararea produselor de carne uscata, cascaval, cidru de mere si multe altele, ca si conservant chimic.
Efectele folosirii pe termen lung a acestei substante sunt greata, voma si deranjamente gastrice.
Exista risc de reactii alergice atunci cand produsele care il contin sunt folosite pentru ingrijirea pielii. Ingerarea prelungita a conservelor care contin acest conservant poate conduce la deficiente nutritionale, precum imposibilitatea absorbtiei nutrientilor din alimente.

E 211 – benzoatul de sodiu, conservant
Acest compus este adaugat in bauturile racoritoare ca si conservant si agent de distrugere a bacteriilor. Fundatia Astmului si Alergiei din SUA afirma ca un numar mare de persoane sufera de reactii alergice la acest produs.
Asociatia Bauturilor din America raporteaza o alta problema majora referitoare la acest conservant, folosit in producerea bauturilor. Bauturile in care se folosesc acidul ascorbic impreuna cu benzoatul de sodiu, cand sunt usor incalzite, prezinta riscul ca cele doua substanse sa se combine si sa dea nastere unui compus care cauzeaza cancer, numit benzen.
Benzoatul de sodiu priveaza celulele de oxigen si ataca sistemul imunitar.
Acest ”sufocant silentios al celulelor” se gaseste in mii de produse, chiar si in alimente etichetate drept ”naturale 100%”.
In timp ce acidul benzoic poate fi gasit in stare naturala, in cantitati mici, in multe fructe, benzoatul de sodiu este sintetizat in laborator.
Parkinsonul, bolile neuro-degenerative si imbatranirea prematura au fost atribuite acestui conservant.

E 412 – Guma de Guar
Denumiri alternative: Gyamopsis Tetragonolobus, faina de Guar, Guaran
Este folosita ca agent de ingrosare, stabilizator
Se extrage din pastaile de guar, o planta care este cultivata in principal in India si Pakistan.
Poate fi gasita in produsele de patiserie, cereale, bauturi pe baza de fructe, fructe inghetate, iaurt, kefir, inghetata etc.
Consumata in cantitati mari, fara suficienta apa, poate conduce la umflarea si blocarea gatului. Ca si alte produse care contin cantitati mari de fibre, poate produce flatulenta si crampe abdominale. De asemenea, poate cauza alergii persoanelor sensibile.

E 415 – guma de Xanthan
Este un polizaharid natural, secretat de bacteria Xanthomonas campestris, din zahar si melasa.
Se foloseste in alimentatie ca agent de ingrosare, stabilizator si emulsificator.
Concentratiile ridicate pot provoca flatulenta si crampe, ca urmare a fermentatiei produse de microflora intestinala.

E 1414 – Fosfatul de diamidon acetilat
Este amidon modificat chimic.
Fosfatii de amidon sunt stabili impotriva caldurii si acizilor.
Poate contine amidon modificat genetic, dar nu este etichetat in acest sens.

E 1450 – amidon octenil succinat de sodiu
Este folosit ca emulsificator. Se obtine prin reactia amidonului cu acid succinic si octanol.
Este continut in majoritatea spumelor.

E 466 – Sodiu carboximetil celuloza
Este folosit ca agent de ingrosare, stabilizator, emulsificator.
Se obtine din celuloza, principalul polizaharid din toate structurile plantelor.
Poate produce diaree si cancer.

Dextroza
Este un monozaharid, la fel ca si glucoza si fructoza.
Nivelul ridicat de zaharuri din organism afecteaza sistemul imunitar, dezhidrateaza celulele si priveaza corpul de electroliti deosebit de importanti, precum potasiul, magneziul, calciul si sodiul, conducand la moartea celulara si producerea de spasme musculare.
Scade nivelurile de crom, cupru,zinc si alte minerale din organism, care ajuta celula sa fie sensibilia la insulina, conducand la rezistenta membranei celulare in fata insulinei.
Induce divizarea si dezvoltarea celulelor canceroase .
Creaza enzime glicolitice avansate, care vatameaza tesuturile.
Scade nivelul de antioxidanti din organism.
Inhiba hormonul uman de crestere si ridica nivelul de cortizol.
Conduce la obezitate si multe alte afectiuni.

Acidul lactic
Face parte din aditivii alimentari ”buni”, controland aciditatea din bauturile carbonatate, echilibrand aciditatea din branza si pastreaza maslinele proaspete.

Colorant natural – carmin
Acesta este un praf natural care se obtine prin zdrobirea carapacei gandacului femela Dactylopius coccus Costa, originar din America de Sud. Aceste insecte sunt crescute mai ales in Peru si Insulele Canare, pe plantatii cu o anume specie de cactus. Sunt uscate la soare,apoi zdrobite si puse in alcool, pentru obtinerea acidului carminic. Este cunoscut ca fiind un agent alergen, insecta provocand alergii puternice la unele persoane, dar in rest nu sunt cunoscute alte riscuri pentru sanatate.

Intre 13 si 20% icre, 15% apa, 5% ceapa, sare, ulei si restul de 40 % tot felul de alte substante, mai bune sau mai rele. Nu ar fi mai sanatos, oare, sa cumparam niste peste cu icre din piata si sa le preparam noi, cum le facea mama acasa?

Tehnologiile nano apar si in Romania?

Începând de anul acesta, produsele alimentare comercializate în România vor avea o inscripţie specială, dacă au ingrediente realizate prin nanotehnologii. Asta pentru că… nanotehnologiile sunt periculoase în industria alimentară. De ce se pun totuşi în rafturi asemenea produse?
La finele anului trecut a fost modificat Regulamentul privind informarea consumatorului, în virtutea unei directive europene. La unul dintre capitole, normativul impune o regulă în privinţa tuturor ingredientelor prezente sub formă de “nanomateriale fabricate”: trebuie specificate în mod clar în lista ingredientelor, denumirile acestora fiind urmate de cuvântul “nano” între paranteze – (NANO).
Prin “nanomaterial fabricat” se înţelege un ingredient produs prin nanotehnologie, ce conţine unul sau mai multe elemente de dimensiuni de ordinul a 100 nanometri (un metru are un miliard de nanometri).
«Efectele pot fi devastatoare»
Normativul mai sus-menţionat avertizează: “Nanomaterialele oferă oportunităţi tehnice şi comerciale, însă pot prezenta riscuri pentru mediu şi pot ridica probleme de securitate şi sănătate pentru oameni şi animale, de aceea, consumatorii trebuie informaţi corespunzător”. Cu alte cuvinte, materialele în discuţie conservă bine alimentul, dar pot omorî consumatorul…
Profesorul universitar dr. ing. Eden Mamut, de la Institutul de Nanotehnologii şi Surse Alternative de Energie din cadrul Universităţii Ovidius din Constanţa, ne-a declarat că nanoelementele sunt particule foarte mici, care transportă substanţele active, adică E-urile, cele care măresc rezistenţa în timp a alimentului.
Nanoelementele măresc eficienţa E-urilor. Astfel, alimentele au o durată de viaţă mai lungă, lucru indispensabil în industria alimentară actuală.
“Trebuie menţionat că tehnologiile nano eficientizează acţiunea substanţelor active pe care le transportă, prin modificarea structurii materiei, lucru care le face imprevizibile şi extrem de periculoase. Încă nu se ştie ce pot produce în domeniul alimentar şi nu numai, pentru că au fost prea puţin testate! Este posibil ca prin această tehnologie să se fi deschis o cutie a Pandorei!” a subliniat profesorul Eden Mamut.
Şi nu e sigura voce avizată care trage un semnal de alarmă.
“Din anul 2009, România a fost supusă unor experimente cu tehnologii care par eficiente din punct de vedere economic, dar pot avea efecte devastatoare pe viitor. S-ar putea ca în scurt timp să nu mai avem controlul sanito-genetic asupra oamenilor şi animalelor”, ne-a spus despre nanotehnologie prof. dr. Florina Bran (foto), prodecan al Facultăţii de Economie Agroalimentară şi a Mediului din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti.

Ideea a apărut în anul 1959

Istoria nanotehnologiilor s-a născut în anul 1959, când fizicianul Richard Feynmann a pus la bătaie un premiu de 1.000 de dolari pentru echipa de cercetători care va reuşi să manipuleze un material la nivel atomic.
De atunci s-au investit sume uriaşe, în primul rând pentru a îmbunătăţi optica microscoapelor electronice. Rezultatele au apărut în 1990, când atomii de xenon au fost aranjaţi sub o anumită formă pe o placă de nichel. Abia după anul 2000 s-a constatat că tehnologia nano nu înseamnă doar aranjare spaţială a materiei, ci şi modificare a proprietăţilor acesteia.
“Nanotehnologiile pot schimba astăzi funcţionalităţile obiectelor. Să dăm un exemplu: până la nanotehnologie, cel mai bun conductor de căldură era diamantul. Astăzi, nanotuburile de carbon sunt de trei ori mai bune conductoare de căldură decât diamantul. Anul trecut, pe nanoparticule de argint şi aur s-au pus straturi extrem de fine de extract de venin de albină. Această combinaţie a fost injectată unui bolnav de cancer în zona afectată. Substanţa injectată a atacat selectiv celulele bolnave şi l-a vindecat pe pacient. Aceasta este varianta bună! Au început însă să se fabrice nanoroboţi militari, care pot scăpa foarte uşor de sub control. Iată doar un exemplu pentru care lumea ştiinţifică priveşte cu mare precauţie această tehnologie. Nu ştim ce surprize neplăcute ne poate produce în viitor”, ne-a declarat profesor dr. inginer Eden Mamut (foto).

«Reprezintă un risc şi o ameninţare pentru securitatea naţională»

“În momentul de faţă, mai multe firme introduc elemente de nanotehnologie în produse farmaceutice şi aditivi alimentari, care accentuează sau produc maladii şi boli foarte grave. Savanţi renumiţi au atenţionat că nanotehnologia utilizată fără discernământ poate afecta durata de viaţă a oamenilor şi, scăpată de sub control în zona industrială, poate provoca dezastre ecologice. Repet, folosită fără discernământ, nanotehnologia reprezintă un risc şi o ameninţare pentru securitatea naţională”, a declarat pentru Libertatea generalul în rezervă dr. Emil Străinu (foto), fost consilier parlamentar pe probleme de ameninţări neconvenţionale şi asimetrice.

Nanoroboţii ar putea fi cei mai buni spioni sau luptători din lume

Realizarea nanoroboţilor a avut de la început o latură medicală şi una militară. Cea medicală se referă la capacitatea acestor maşinării micuţe de a repara omul pe interior, repede, eficient, fără urme. Latura militară se referă la posibilitatea de a spiona fără a lăsa urme sau chiar la a ataca anumite obiective fără ca acest tip de atac microscopic să poată fi anihilat în vreun fel – asta pentru că nu există, deocamdată, contramăsuri!


Legume si fructe care elimina toxinele din organism

Cele mai multe toxine se acumuleaza in organism din cauza dietei bogate in produse pline de E-uri si conservanti. Elimina-le pe acestea si incearca sa incluzi in meniu cat mai multe dintre fructele si legumele de mai jos:
Bazeaza-te pe pepene si citrice
Mananca pepenele sub forma de suc sau gustare (1-2 felii) si incepe-ti ziua cu un pahar cu apa in care ai stors o jumatate de lamaie. Acidul citric si enzimele din lamaie omoara microbii si combat toxinele.
Alege legume verzi si de culoare foarte inchisa
Consuma multa varza, spanac, salata verde, vinete si orz. Toate acestea contin clorofila, substanta care inlatura toxinele si metalele grele din organism.
Mananca usturoiStimuleaza ficatul sa produca enzime care sa curete organismul de toxine. Condimenteaza-ti mancarea cu un catel de usturoi si toxinele vor fi mai lesne de eliminat.
Bazeaza-te pe broccoli
Efectul sau de detoxificare la nivelul tractului digestiv este exceptional. Fa-ti un obicei si consuma-l pe post de garnitura sau supa-crema.
Bea ceai verde
Este plin de antioxidanti care cresc capacitatea organismului de eliminare a toxinelor.