Începând de anul acesta,
produsele alimentare comercializate în România vor avea o inscripţie
specială, dacă au ingrediente realizate prin nanotehnologii. Asta pentru
că… nanotehnologiile sunt periculoase în industria alimentară. De ce se
pun totuşi în rafturi asemenea produse?
La finele anului trecut a fost modificat
Regulamentul privind informarea consumatorului, în virtutea unei
directive europene. La unul dintre capitole, normativul impune o regulă
în privinţa tuturor ingredientelor prezente sub formă de “nanomateriale
fabricate”: trebuie specificate în mod clar în lista ingredientelor,
denumirile acestora fiind urmate de cuvântul “nano” între paranteze –
(NANO).
Prin “nanomaterial fabricat” se
înţelege un ingredient produs prin nanotehnologie, ce conţine unul sau
mai multe elemente de dimensiuni de ordinul a 100 nanometri (un metru
are un miliard de nanometri).
«Efectele pot fi devastatoare»
Normativul mai sus-menţionat
avertizează: “Nanomaterialele oferă oportunităţi tehnice şi comerciale,
însă pot prezenta riscuri pentru mediu şi pot ridica probleme de
securitate şi sănătate pentru oameni şi animale, de aceea, consumatorii
trebuie informaţi corespunzător”. Cu alte cuvinte, materialele în
discuţie conservă bine alimentul, dar pot omorî consumatorul…
Profesorul universitar dr. ing. Eden
Mamut, de la Institutul de Nanotehnologii şi Surse Alternative de
Energie din cadrul Universităţii Ovidius din Constanţa, ne-a declarat că
nanoelementele sunt particule foarte mici, care transportă substanţele
active, adică E-urile, cele care măresc rezistenţa în timp a
alimentului.
Nanoelementele măresc eficienţa E-urilor. Astfel, alimentele au o durată de viaţă mai lungă, lucru indispensabil în industria alimentară actuală.
“Trebuie menţionat că tehnologiile nano
eficientizează acţiunea substanţelor active pe care le transportă, prin
modificarea structurii materiei, lucru care le face imprevizibile şi
extrem de periculoase. Încă nu se ştie ce pot produce în domeniul
alimentar şi nu numai, pentru că au fost prea puţin testate! Este
posibil ca prin această tehnologie să se fi deschis o cutie a Pandorei!”
a subliniat profesorul Eden Mamut.
Şi nu e sigura voce avizată care trage un semnal de alarmă.
“Din anul 2009, România a fost supusă
unor experimente cu tehnologii care par eficiente din punct de vedere
economic, dar pot avea efecte devastatoare pe viitor. S-ar putea ca în
scurt timp să nu mai avem controlul sanito-genetic asupra oamenilor şi
animalelor”, ne-a spus despre nanotehnologie prof. dr. Florina Bran (foto), prodecan al Facultăţii de Economie Agroalimentară şi a Mediului din cadrul Academiei de Studii Economice Bucureşti.
Ideea a apărut în anul 1959
Istoria nanotehnologiilor s-a născut
în anul 1959, când fizicianul Richard Feynmann a pus la bătaie un premiu
de 1.000 de dolari pentru echipa de cercetători care va reuşi să
manipuleze un material la nivel atomic.
De atunci s-au investit sume uriaşe, în
primul rând pentru a îmbunătăţi optica microscoapelor electronice.
Rezultatele au apărut în 1990, când atomii de xenon au fost aranjaţi sub
o anumită formă pe o placă de nichel. Abia după anul 2000 s-a constatat
că tehnologia nano nu înseamnă doar aranjare spaţială a materiei, ci şi
modificare a proprietăţilor acesteia.
“Nanotehnologiile pot schimba astăzi
funcţionalităţile obiectelor. Să dăm un exemplu: până la nanotehnologie,
cel mai bun conductor de căldură era diamantul. Astăzi, nanotuburile de
carbon sunt de trei ori mai bune conductoare de căldură decât
diamantul. Anul trecut, pe nanoparticule de argint şi aur s-au pus
straturi extrem de fine de extract de venin de albină. Această
combinaţie a fost injectată unui bolnav de cancer în zona afectată.
Substanţa injectată a atacat selectiv celulele bolnave şi l-a vindecat
pe pacient. Aceasta este varianta bună! Au început însă să se fabrice
nanoroboţi militari, care pot scăpa foarte uşor de sub control. Iată
doar un exemplu pentru care lumea ştiinţifică priveşte cu mare precauţie
această tehnologie. Nu ştim ce surprize neplăcute ne poate produce în
viitor”, ne-a declarat profesor dr. inginer Eden Mamut (foto).
«Reprezintă un risc şi o ameninţare pentru securitatea naţională»
“În momentul de faţă, mai multe firme
introduc elemente de nanotehnologie în produse farmaceutice şi aditivi
alimentari, care accentuează sau produc maladii şi boli foarte grave.
Savanţi renumiţi au atenţionat că nanotehnologia utilizată fără
discernământ poate afecta durata de viaţă a oamenilor şi, scăpată de sub
control în zona industrială, poate provoca dezastre ecologice. Repet,
folosită fără discernământ, nanotehnologia reprezintă un risc şi o
ameninţare pentru securitatea naţională”, a declarat pentru Libertatea
generalul în rezervă dr. Emil Străinu (foto), fost consilier parlamentar pe probleme de ameninţări neconvenţionale şi asimetrice.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu