Alexandru cel Mare nu a fost prima persoana care a vazut OZN-uri

Alexandru cel Mare nu a fost prima persoană care a văzut OZN-uri. Cronicarii au descris în anumite cronici momentul în care a fost văzut un obiect necunoscut pe cer.

În timpul unei lupte, soldații săi, dar și elefanții au refuzat să treacă un râu, în momentul în care, pe cer au apărut obiecte necunoscute. Istoricii au descris aceste obiecte ca fiind niște sfere luminoase din care ieșeau focuri.

În Europa medievală există multe cronici care descriu astfel de evenimente. În timpul unui asediu pe care l-a dat regele Carol cel Mare, părțile combatante s-au oprit pentru că pe cer au apărut niște sfere luminoase, chiar deasupra celor două oști.

În anul 1561, deasupra orașului Nurenberg au apărut mai multe sfere din care ieșea foc. Martori au fost miile de locuitori ai orașului. Unii dintr aceștia, fiind îngroziți de ceea ce au văzut, au fugit din oraș.

În Țările Române o primă atestare a unui astfel de fenomen vine din anul 1517. Samn mare s-au arătat pe ceriu, c-au strălucit dinspre miazănoapte, ca un chipiu de om, de au stat multă vreme și iara s-au ascuns în văzduh.

Este greu de crezut că, oamenii acelor vremuri nu cunoșteau stelele, ploile de meteoriți, eclipse, și nu putea face diferența între astfel de evenimente. În 15 octombrie 1595, Mihai Viteazu atacă Târgoviște, oraș aflat sub ocupație otomană. Cronicele vremii, valahe, germane și italiene descriu apariția unei comete, care a stat deasupra taberei valahilor, mai multe ore.

Conform astrologilor, în anul 1595, nicio cometă nu a trecut pe cerul Valahiei. În ianuarie 1913, există documente în acest sens, în spațiul aerian românesc au avut loc fenomene ciudate.

Deasupra obiectivelor militare din Iași, Focșani, Brăila și Târgoviște a fost semnalată apariția unor obiecte zburătoare necunoscute. Anul 1968, pădurea Baciu, Cluj. Tehnicianul, Florin Barnea, care se afla cu un grup de prieteni, reușește să fotografieze un OZN, care a staționat deasupra pădurii mai multe minute.

Specialiștii străini au clasificat imaginile ca fiind cele mai clare, până la acel moment. Anul 1978, 23-25 septembrie. Ceea ce s-a întâmplat este ieșit din comun. Locul întâmplării, cabana Bâlea, protagoniștii, 20 de soldați.

O lumină puternică a cuprins zona telefericului și a cabanei. Soldații au văzut o entitate de 2,5 metri înălțime, în apropierea cabanei. În noaptea următoare, entitatea a apărut iarăși, în apropierea cabanei. Câțiva soldați au ieșit din cabană și s-au apropiat de entitate. Aceasta a scos un sunet lugubru.

Unul dintre soldați a căzut secerat la pământ, iar entitatea a fugit. Dimineața, soldații au văzut urme pe cabană, zgârieturi adânci, dar și în proxima apropiere a cabanei. Urmele nu semănau ce le făcute de urs. Această întâmplare a fost ascunsă de Securitate, însă, specialiștii susțin că, este una dintre cele mai interesante și ciudate întâmplări.

Se pare că, în România, specialiștii nu sunt interesați de astfel de evenimente. În România a fost descoperit un obiect din aluminiu, într-o grotă de nisip, alături de oase de mastodont, care au o vechime de peste un milion de ani și a fost numit Călcâiul din Aiud.

 Obiectul este fabricat din aluminiu. Aluminiul a fost descoperit, abia, în anul 1825. Obiectul în cauză este expus la Muzeul de Istorie din Cluj Napoca.
Toate aceste descoperiri au trecut neobservate, pentru că, specialiștii români preferă să tacă, atunci când nu pot explica anumite evenimente.

Read More

Gaurile negre sunt unele din cele mai misterioase obiecte din Univers

Găurile negre sunt unele din cele mai misterioase obiecte din Univers. Recent, astronomii au descoperit ceva şi mai ciudat legat de acestea.
Găurile negre supermasive sunt aliniate una faţă de altă pe o distanţă de miliarde de ani-lumină.
Cercetătorii au observat quassarii, care sunt galaxii ce au în centrul lor găuri negre supermasive. Ele strălucesc mai mult decât toate stelele din galaxie luate împreună.
Analizând datele de la Very Large Telescope din Chile, o echipă de astronomi de la Universitatea Liege din Belgia a remarcat că axele de rotaţie a găurilor negre din aceşti quassari sunt paralelă între ele, pe distanţe uriaşe.
Aceste găuri negre sunt înconjurate de discuri rotitoare formate din materie extrem de fierbinte, care este deseori aruncată la mari distanţe în spaţiu.
Astronomii belgieni au cercetat 93 de quassari, care formează grupuri uriaşe, ce se întind pe distanţe de miliarde de ani-lumină.
Astfel, deşi distanţa dintre aceştia quassari estre foarte mare, axa de rotaţie a găurilor negre din centrul lor este paralelă cu axa celorlalte.
Toate axele fiind determinate de forma pe care o are structura din care fac parte respectivii quassari: o structură longitudinală va determina axa de rotire longitudinală pentru toate aceste găuri negre.
Observând distribuţia galaxiilor în Univers, cercetătorii au remarcat că acestea nu sunt răspândite uniform. Există viduri întinse, unde sunt foarte puţine galaxii, iar în alte regiuni galaxiile formează grupuri şi filamente enorme, alcătuind o structură complexă, bizară.
Experţii spun că probabilitatea ca alinierea axei găurilor negre să fie o pură întâmplare este mai mică de 1%.
Profesorul Dominique Sluse, unul din autorii studiului, spune că această descoperire indică prezenţa în Univers a unui "ingredient lipsă", care nu este cunoscut în actualele modele ale cosmosului.

Read More

O alta teorie despre cum sa format universul

Ar putea fi momentul să spunem „la revedere” teoriei Big Bangului. O echipă de cosmologi speculează că Universul s-a format din resturile ejectate atunci când o stea 4-dimensională s-a prăbuşit într-o gaură neagră. Acest nou scenariu postulat de cercetători ar explica de ce cosmosul pare să fie atât de uniform în toate direcţiile.
 Modelul standard Big Bang afirmă că Universul a explodat dintr-un punct infinit de dens, cunoscut sub numele de singularitate. Totuşi, nimeni nu ştie ce ar fi provocat această explozie: legile cunoscute ale fizicii nu ne pot spune ce s-a întâmplat în acel moment.

„Din punctul de vedere al cunoştinţelor actuale din fizică, puteau să zboare şi dragoni din singularitate”, comentează Niayesh Afshordi, astrofizician la Perimeter Institute for Theoretical Physics din Waterloo, Canada.

În modelul actual este greu de explicat cum un Big Bang violent a reuşit să lase în urma sa un Univers care are o temperatură aproape totalmente uniformă, pentru că nu pare să fi trecut suficient timp de la „naşterea cosmosului” pentru a putea atinge un punct de echilibru al temperaturii.

Pentru majoritatea cosmologilor, cea mai plauzibilă explicaţie pentru această uniformitate ar fi aceea că, după începutul timpului, o formă necunoscută de energie a făcut Universul tânăr să se „umfle” cu o viteză mai mare decât viteza luminii. În acest mod, o bucată mică cu aproximativ aceeaşi temperatură s-ar fi întins, devenind cosmosul vast pe care îl vedem astăzi. Totuşi, Ashfordi subliniază că „Big Bang-ul a fost atât de haotic încât nu este clar unde ar fi putut fi întâlnită o bucată mică şi omogenă care să permită debutul procesului inflaţiei”.

Într-o nouă cercetare publicată pe arXiv, Ashfordi şi colegii săi studiază o propunere făcută în 2000 de o echipă în care se găsea şi Gia Dvali, un fizician ce lucrează astăzi la Universitatea Ludwig Maximilians din Munchen, Germania. În propunerea din 2000, Universul nostru tridimensional (3D) este o membrană care pluteşte printr-un „univers vrac” care are patru dimensiuni spaţiale.

Cercetătorii conduşi de Ashfordi au realizat că, în cazul în care universul vrac ar conţine propriile sale stele 4D (patru-dimensionale), unele ar putea colapsa, formând găuri negre 4D la fel ca stelele masive din Universul nostru: explodând ca supernove, aruncând cu forţă straturile exterioare, iar straturile interioare colapsând într-o gaură neagră.

În Universul nostru, o gaură neagră este mărginită de o suprafaţă sferică numită „orizont de evenimente”. Dacă în spaţiul obişnuit tridimensional este nevoie de un obiect bi-dimensional (o suprafaţă) pentru a crea o „graniţă” în gaura neagră, în „universul vrac” orizontul de evenimente al unei găuri negre 4D ar fi un obiect 3D - o formă ce poartă numele de hipersferă. Când cercetătorii conduşi de Ashfordi au modelat moartea unei stele 4D, ei au descoperit că materialul ejectat ar forma o membrană 3D care înconjoară orizontul de evenimente 3D şi care se extinde încet.

Autorii postulează că universul 3D în care trăim ar putea fi exact o astfel de membrană — şi că noi detectăm dezvoltarea membranei ca fiind expansiunea cosmică. „Astronomii au măsurat acea expansiune şi au extrapolat din ea că Universul a început cu un Big Bang — dar asta e doar un miraj”, afirmă Afshordi.

Modelul conceput de Afshordi explică în mod natural uniformitatea Universului nostru. Deoarece universul vrac 4D ar fi putut avea în trecut o perioadă infinită de timp, ar fi fost suficient timp ca diferite părţi ale universului 4D să atingă un punct de echilibru, acesta fiind moştenit de universul nostru 3D.

Modelul lui Afshordi are şi nişte probleme, totuşi. La începutul acestui an, observatorul spaţial Planck a dat publicităţii date care cartografiau micile fluctuaţii de temperatură în radiaţia cosmică de fond — radiaţia străveche care poartă amprentele primelor momente ale Universului. Fluctuaţiile confirmau predicţiile modelului Big Bang clasic şi ale teoriei inflaţiei, însă modelul propus de Afshordi deviază de la observaţiile făcute de Planck cu aproximativ 4%. Sperând să rezolve discrepanţele, Afshordi afirmă că lucrează la rafinarea modelului.

În ciuda acestei nepotriviri, Dvali laudă modul ingenios în care cercetătorii au reuşit să renunţe la modelul Big Bang. „Singularitatea este problema fundamentală a cosmologiei, iar aceşti cercetători rescriu istoria astfel încât singularitatea să nu existe”, spune fizicianul. Deşi rezultatele observatorului Planck „demonstrează că teoria inflaţiei este corectă”, ele nu oferă un răspuns la întrebarea „cum a avut loc inflaţia”, spune Dvali. Acest studiu ar putea ajuta la demonstrarea faptului că inflaţia a fost activată de mişcarea Universului printr-o altă realitate, cu mai multe dimensiuni, concluzionează Dvali.

Sursa: Nature

Read More