Slabire cu hrean, lamaie si miere

Cine a slăbit cu această rețetă știe că este excelentă pentru o talie de invidiat și o imunitate strașnică. Hreanul și lămâia se folosesc de când lumea împotriva răcelilor și gripelor. Iar mierea se știe că dacă este consumată dimineața pe stomacul gol, o linguriță, ajută la tranzitul intestinal și crește imunitatea.
Iar combinația de hrean, lămâie și miere face minuni atunci când vrei sa îți mai subțiezi talia și să dai câteva kilograme jos într-un mod sănătos. Hreanul este bogat în fibre și proteine și nu are multe grăsimi sau calorii, dând senzația de sațietate.
Cura de slăbire cu hrean, lămâie și miere – cum prepari remediul
Ai nevoie de 150 de grame de hrean, 3 lămâi potrivite ca dimensiune și 3 linguri mari de miere. Hreanul se curăță și se dă prin răzătoare sau la blender. Lămâile se spală, se șterg cu oțet și se taie mărunt, se scot sâmburii și se amestecă și ele la blender. Mierea se pune la final, se amestecă totul foarte bine și se bagă la frigider.
Cura de slăbire cu hrean, lămâie și miere – care sunt beneficiile dietei
Amestecul ținut la frigider mereu pentru a se menține substanțele benefice, se consumă de 2 ori pe zi, după masă. Se poate folosi și ca sos pentru a condimenta mesele cu el. Pentru efecte vizibile se consumă 3 săptămâni. În plus, nu este recomandat consumul amestecului pe perioadă îndelungată pentru persoanele care suferă de colon iritabil, hreanul în exces poate provoca tulburări digestive.
Bogat în vitamine (C, B1, B2, B6), calciu, mangan, potasiu, magneziu, fosfor, fier, hreanul este ca un medicament natural pentru organism. Hreanul este un ingredient extrem de puternic la gust și miros, îți desfundă nasul instantaneu, de aceea este amestecat în mâncăruri cu sfecla roșie.
Consumat ca atare se amestecă cu miere pentru a-i mai tăia din aroma puternică.

Read More

Cuisoarele improspateaza respiratia si elimina halena

Cuişoarele sunt originare din Insulele Moluce, Indonezia, cunoscute şi ca Insulele Mirodeniilor. Cuişoarele sunt, de fapt, bobocii florilor roz ai arborelui de cuişoare. Acesti boboci sunt culeşi manual atunci când au culoarea roz şi aproximativ 0,5 – 1 cm in diametru iar apoi sunt uscati la soare. Cuişoarele au un gust picant şi dulce în acelaşi timp, foarte aromat. In bucatarie, cuişoarele constituie un adaos pentru fructe şi legume, dar acestea au si importante calitati medicinale.
    Bogate în acizi grasi esentiali omega 3, fibre, vitaminele K si C, calciu, magneziu si mangan, cuisoarele oferă o protectie puternică împotriva multor boli. Ele conţin o substanţă foarte activă – eugenolul - care este un ulei volatil cu proprietăţi antiinflamatoare, anestezice si antibacteriene.
    Cuişoarele conţin, de asemenea, tanini si flavonoide precum camferol şi ramnetin, care contribuie şi ei la proprietăţile antiinflamatoare, antioxidante si anticancerigene, ce ajută şi la fortificarea peretelui venelor.

    Datorită conţinutului biochimic al bobocilor şi al uleiului volatil bogat în eugenol, cuisoarele exercită multe efecte terapeutice: antiseptice si dezinfectante, antiparazitare si vermifuge, antibacteriene, antifungice, antimicotice, antivirale, anestezice, analgezice, antiinflamatorii, tonice, stomahice, carminative, cicatrizante, antiulceroase, antihelmintice, antitrombotice, antiagregante plachetar, tonic-energizante, antioxidante si anticancerigene.

    Cuisoarele sunt in topul alimentelor antioxidante, asa cum se poate observa din tabelul urmator:
314.446 - pudra de cuişoare
267.536 - pudra de scorţişoară
76.800   - seminţele de chimen
74.349   - pătrunjelul uscat
67.553   - busuiocul uscat
32.004   - salvia proaspătă
28.811   - ghimbirul pudră
27.618   - piperul negru boabe
27.426   - cimbrul în stare proaspătă
27.297   - măghiranul în stare proaspătă
25.300   - fructul de goji
24.700   - polenul granule

Beneficiile cuisoarelor

    Cuişoarele ajută la relaxarea musculaturii netede a tractului gastro-intestinal, ameliorând astfel stările de vomă, diareea, balonările sau durerile de stomac. Decoctul de cuisoare este un ajutor de nădejde atat în combaterea flatulenţei cat şi a indigestiei. Cuişoarele mai sunt indicate în caz de infecţii ale nasului, urechii, gâtului şi infecţii genito-urinare, tromboză etc.
    Extern, cuişoarele s-au dovedit eficiente în tratarea durerilor dentare sau reumatice şi în boli ale cavităţii bucale, afte, gingivite, precum şi în acnee infectată, prurit si înţepături de insecte (ţânţari).
Iata care sunt, pe scurt, indicatiile cuisoarelor:
- joacă un rol important în metabolismul lipidic: adăugarea condimentelor cu o mare concentraţie de antioxidanţi în supe, în ciorbe etc, printre care cuişoarele, scorţişoara, combate efectul grăsimilor din farfurie
- amelioreaza stările de depresie, iritabilitate si anxietate.
- combat infecţiile cu E.coli, enterococi, stafilococi, pneumococi, precum si a bacteriei Helicobacter pylori
- la nivelul tractului gastro-intestinal cuişoarele au şi un rol anti-parazitar (distruge viermii intestinali)
- scad viteza de coagulare a sângelui (ca si lipitorile), prevenind apariţia trombozelor
- eugenolul din cuisoare poate reduce concentraţia de glucide din sânge la diabetici
- antioxidanţii din cuişoare neutralizează radicalii liberi, încetinesc procesul de îmbătrânire şi previn cancerul
- reduc inflamaţiile cu 15-30%. Uleiul de cuişoare poate fi folosit în masaj pentru durerile musculare sau în cataplasme ori băi calde pentru artrită sau reumatism.
- amelioreaza durerile dentare: tamponati dintele dureros sau gingia cu puţin ulei de cuişoare sau puteţi mesteca câteva cuişoare întregi
- reduc greaţa şi stările de vomă
- uleiul de cuişoare este un foarte bun remediu natural pentru pielea uscată, pentru ameliorarea vergeturilor, pentru pungile de sub ochi sau pielea obosită
- trateaza infecţiile respiratorii (răceala, gripa, sinuzita), sunt un foarte bun expectorant, ameliorează durerile în gât: se prepara un decoct din cuişoare
- cuisoarele improspătează respiraţia si elimina halena
- consumul de cuisoare imbunătăţeşte digestia
- cuisoarele au puteri afrodisiace: prin efectul său de relaxare şi de îndepărtare a oboselii, ele pot ajuta bărbaţii prevenind ejacularea prematură
- aroma cuişoarelor calmează şi eliberează organismul de stres. Pentru îndepărtarea stresului se poate folosi şi uleiul de cuişoare în aromoterapie.
- atât cuişoarele propriu-zise, cât şi uleiul esenţial de cuişoare pot fi folosite în aromaterapie pentru a alunga insectele (muste, tantari, molii)

Uleiul de cuişoare
    Uleiul de cuişoare este uşor de preparat acasă. Adăugaţi la 1/8 de cană de cuişoare întregi la o jumătate de cană de ulei vegetal, de preferat presat la rece. Lăsaţi să stea peste noapte sau cel mult 24 de ore, apoi strecuraţi şi puteţi folosi uleiul.
    Uleiul este eficient împotriva streptococilor şi stafilococilor. În medicina tradiţională chineză este folosit pentru dureri de dinti, diaree, hernie, impotenta şi infecţii fungice.

Infuzia de cuişoare
    Într-o cană de apă fierbinte adaugă 3-4 cuişoare măcinate. Lasă licoarea la infuzat zece minute. Bea câte două ceşti pe zi, cu înghiţituri mici. Ceaiul are efect calmant în caz de greaţă, de sughiţ, de dureri cauzate de sinuzită. De asemenea, ceaiul combate hipertensiunea arterială, impotenţa (în amestec cu ceai negru-în părţi egale) şi stimulează digestia. O cană de infuzie băută seara, după cină, alungă insomnia.

ATENTIE!
    Eugenolul are un efect coroziv asupra mucoaselor şi pielii, de aceea, uleiul esenţial de cuişoare trebuie utilizat cu precauţie. Diluaţi uleiul esenţial în ulei vegetal înainte de a-l aplica direct pe piele, deoarece poate provoca arsuri.
    Administrarea cuisoarelor este contraindicata persoanelor care au probleme cu coagularea sangelui sau care urmeaza sa faca o interventie chirurgicala, femeilor insarcinate şi celor care alăptează, precum şi copiilor mici. De asemenea, supradozarea irita sistemul nervos central.
    Medicii recomandă să nu folosim uleiul esenţial de cuişoare o perioadă mai lungă de o săptămână pentru o durere sau o problemă de sănătate care necesită consultul unui medic.

Read More

Strugurii sunt un dar pretios oferit de natura pentru sanatate

Delicioși și foarte sănătoși, strugurii nu sunt doar fructul-vedetă al toamnei, ci și un remediu cu numeroase proprietăți terapeutice. De altfel, studiile realizate în clinici de prestigiu din întreaga lume arată că strugurii, consumați din belșug, rivalizează ca acțiune terapeutică cu o întreagă industrie de medicamente.

Cu un conținut bogat de vitamine (A, B1, B2, B6, C, PP și K) și săruri minerale (potasiu, fosfor, magneziu, fier, calciu, mangan), strugurii sunt un dar prețios oferit de natură pentru sănătatea noastră.

Spre deosebire de alte fructe, strugurii roșii sunt cunoscuți pentru cantitatea mare de resveratrol pe care o conțin, un antioxidant care oferă protecție împotriva bolilor cardiovasculare, a afecțiunilor degenerative, dar și a mai multor tipuri de cancer (mamar, colorectal, uterin).

Cura cu struguri, aliat al digestiei

Dintre remediile pe bază de struguri, cura cu fructe este recunoscută pentru rolul său de stimularea a diurezei și a funcțiilor digestive, de prevenire a balonării, a afecțiunilor renale și a celor biliare. În cartea „Ghid de terapie naturistă“, fitoterapeutul Mihai Alin Scarlat recomandă pentru cură strugurii care au pielița subțire.

La început se consumă câțiva ciorchini, ca la final să se ajungă la 1-2 kg pe zi. Cantitatea de struguri zilnică se împarte în 3 porții: una dimineața pe nemâncate, următoarea la ora 11.00 și ultima pe la ora 15.00-16.00. Cura cu struguri are rol remineralizant (în caz de anemie, convalescență), tonic muscular și nervos (astenie, surmenaj), stimulent hepatic (tulburări ale secreției bilei, ciroză, hepatită).

Uleiul de sâmburi are efect antitumoral

Dacă vrem să profităm din plin de beneficiile acestui fruct, este bine să mestecăm și sâmburii. Aceștia conțin un ulei gras ce reduce nivelul de colesterol „rău“ și ajută la menținerea sănătății vaselor de sânge.

Inclus în dieta zilnică, uleiul de sâmburi de struguri, pe care îl poți procura din magazinele naturiste, previne afecțiunile cardiovasculare (ateroscleroză, arterită), scade riscul de apariție a maladiei Alzheimer și îmbunătățește vederea. Ia câte o lingură de ulei de sâmburi pe zi, timp de 45 de zile.

Indicat este să urmeazi anual acest tratament. Studiile realizate în ultimii ani au arătat că uleiul, consumat în cure de 26-28 de zile, de 2-3 ori pe an, împiedică dezvoltarea celulelor maligne.    

Decotul din frunze, în caz de diaree

În scopuri terapeutice se folosesc încă din cele mai vechi timpuri și frunzele de viță-de-vie. Ele conțin săruri minerale, taninuri și antociani (pigmenții care dau culoare). Sub formă de decoct, frunzele ajută la reglarea tensiunii arteriale, au acțiune hemostatică, antioxidantă și astringentă.

Fitoterapeuții recomandă decoctul în caz de diaree. Îl prepari din 2 linguri de frunze de viță-de-vie uscată la 300 ml de apă fierbinte. Lasă vasul acoperit 8-10 minute, după care filtrezi și bei câte 3 căni de decoct pe zi, timp de 10-12 zile. Sub formă de cataplasme, frunzele de viță-de vie sunt un bun cicatrizant pentru rănile care trec mai greu.

Zdrobește câteva frunze, aplică pe rană și pune deasupra o bucată de tifon. Lasă cataplasma câteva ore pe zi, după care clătește locul cu apă călduță. Repetă procedeul până la vinecarea rănii.  

Vinul, leacul pentru bolile inimii

Consumați sub formă de vin, strugurii se numără printre fructele care au grijă de sănătatea cardiacă. În combinație cu pătrunjel, vinul natural (roșu sau alb) aduce beneficii în caz de angină pectorală, insuficiență cardiacă sau înțepături.

Prepari vinul pentru inimă astfel: într-un litru de vin natural pui 10 tulpini proaspete de pătrunjel (cu tot cu frunze) și adaugi 1-2 linguri de oțet de vin. Fierbi amestecul 10 minute, la foc mic.

După ce iei de pe foc, filtrezi amestecul (cât este cald), îl pui în sticle (clătite în prealabil cu alcool concentrat), iar după ce s-a răcit adaugi 300 g de miere. Ia câte o lingură de vin pe zi, timp de o lună. Urmează cura de 2-3 ori pe an.

Read More

Conopida are proprietati antioxidante

Membră a familiei cruciferelor, consumată în stare crudă, conopida este este la fel de sănătoasă ca mai renumitele sale rude, varza şi broccoli-ul.
Are un conţinut scăzut de grăsimi şi este extrem de bogată în fibre, acid folic, apă, vitamina C, vitamina K, mangan, fosfor, acizi graşi omega 3, alicină şi siliciu, având o densitate nutritivă ridicată. De asemenea, buchetele de conopidă sunt o sursă excelentă de calciu şi magneziu.
Pentru a-şi menţine proprietăţile, este recomandată gătirea conopidei la aburi sau prin prăjire, dar nu şi prin fierbere. Prin această metodă de preparare, conopida îşi pierde, după cinci minute, 20-30% din compuşi, după zece minute, 40-50% din aceştia, iar după treizeci de minute, 75%.
Are proprietăţi antioxidante
Calităţile antioxidante ale conopidei se datorează conţinutului ridicat de mangan şi de vitamina C, substanţe care au rolul de a reduce riscul oxidării la nivelul celulelor. Tot din acest motiv, consumul de conopidă reduce stresul de la nivelul celular, reducând astfel şi riscul apariţiei mai multor afecţiuni severe.
Are proprietăţi antiinflamatorii
Inflamaţiile cronice din organism, vinovate de creşterea riscului de apariţia a cancerului şi a afecţiunilor cardiace, pot fi combătute prin consumul de conopidă. Această legumă este bogată în vitamina K, substanţă care are însemnate proprietăţi antiinflamatorii.
Previne bolile de inimă
Datorită conţinutului ridicat de calciu şi magneziu şi a substanţelor active din conopidă, consumulacesteia îmbunătăţeşte circulaţia sângelui şi previne apariţia afecţiunilor cardiace.
Protejează sistemul digestiv
Conopida este extrem de benefică pentru sistemul digestiv, datorită conţinutului de fibre alimentare ce protejează stomacul şi previn dezvoltarea bacteriilor care pot duce la afecţiuni digestive grave.
Pentru a maximiza beneficiile aduse de conopidă, această legumă trebuie consumată de trei-patru ori pe săptămână, în porţii de câte 200 de grame.

Read More

Gelul de aloe vera are proprietati antiinflamatorii, detoxifiante

Multă lume spune despre ea că este o plantă miraculoasă. Gelul care se obține din frunzele sale prezintă multiple beneficii pentru sănătate. Utilizările sale legendare au fost transmise de-a lungul timpului, fiind consolidate prin inovație științifică și secole de experiență.

Această plantă conţine peste 75 de factori nutritivi și peste 200 de ingrediente active esenţiale: 20 minerale (printre care calciu, fosfor, potasiu, fier, sodiu, mangan, magneziu, cupru, crom, iod, seleniu, zinc), 18 aminoacizi și 12 vitamine (A, B1, B2, PP, acid pantotenic, B6, B8, acid folic, B12, C, D, E). Toţi aceşti nutrienţi ajută la menţinerea greutăţii corporale în limitele normale, împiedică îmbătrânirea celulară şi asigură necesarul zilnic de energie.

Sucul obținut din această plantă se consumă timp de 7 zile, câte 1 linguriţă de 3 ori/zi, înainte de masă, apoi, 2 săptămâni câte 1 lingură de 3 ori/zi, pentru a activa şi stimula fluxul sanguin şi limfatic, funcţiile rinichilor, ale ficatului şi ale vezicii biliare, pentru reglarea sistemul imunitar şi a tractului digestiv. Acesta se poate procura din farmacii, dar poate fi preparat şi acasă, cu condiţia să respectăm colectarea şi prepararea corectă a acestei plante.

Se recomandă frunzele mature, cele mai de jos, care se dau prin tocător pentru a obţine sucul miraculos.

Înainte a afla alte detalii interesante despre utilizarea ei, să îi zicem numele: ALOE VERA.

Aloe conţine un complex de substanţe binefăcătoare, printre care aloina şi gelul de aloe. Aloina este un lichid galben-lăptos, situat imediat sub coaja frunzei, care este folosit de mii de ani ca laxativ, sub formă de prafuri sau ca atare.

Gelul de aloe are proprietăţi antiinflamatorii, detoxifiante şi de stimulare a colagenului, fiind indicat în tratamentul eczemelor, dermatitei, ulceraţiilor, psoriazisului, arsurilor solare, acneei, fisurilor anale, hemoroizilor, reumatismlui, poliartritei reumatoidă, constipaţiei, hipo şi hiperglicemiei, gastritei, hepatitei A, B,C, rinitelor alergice, cistitelor, oboselii, insomniilor.

Gelurile de aloe sunt obţinute prin presarea frunzelor proaspete, sucul translucid şi sălciu extras din partea cărnoasă fiind conservat apoi prin pasteurizare sau prin adăugarea de conservanţi

Pentru a păstra sucul de Aloe Vera un timp mai îndelungat este necesar să fie conservat cu ajutorul spirtului medicinal, în proporţie de 8:2 şi se se păstrează în frigider, la o temperatură nu mai mare de 15 grade.

Datorită proprietăţilor sale antiinflamatoare, antifungice, vindecătoare şi de răcorire a zonei pe care este aplicată, aloe vera este foarte utilă în tratarea pielii şi a problemelor acesteia, fiind prezentă în majoritatea cremelor, loțiunilor şi a gelurilor din industria cosmetică.

Read More

Beneficiile consumului de pere

Există evidenţe arheologice care atestă faptul că perii erau cultivaţi încă din antichitate în Europa de vest, în nordul Africii și estul Asiei.
Perele au fost cultivate pentru prima dată în anul 5000 înainte de Hristos de către Feng Li, un recunoscut meşteşugar chinez. Pe aceste teritorii, perele erau considerate adevărate simboluri ale nemuririi, pentru că arborii în care creşteau aveau o viaţă foarte lungă, de cel puţin 100 de ani.
Ulterior, soiuri de pere au ajuns şi în Grecia, unde au fost îmbunătăţite. Perele au fost menţionate de Homer în anul 850 i.Hr., care a precizat faptul că în grădinile din Alcinous sunt cultivate fructele numite “darul zeilor”. Din Grecia, perele s-au răspândit în restul Europei, datorită romanilor.
Există peste 5.000 de varietăţi de pere împărţite în două mari categorii: pere europene şi pere asiatice. La sfârşitul secolului al XVIII-lea, preotul belgian Nicolas Hardenport, a cultivat un sortiment de pere cu pulpa foarte moale şi consistenţa cremoasă precum a untului şi a atribuit perei denumirea de “fruct de unt”.
Astăzi, cei mari cultivatori de pere din lume sunt Italia, China şi SUA.

Părul este un fruct care conţine vitaminele A, B1, B2, B9, C, E, K, fosfor, calciu, magneziu, fier, clor, mangan, iod, fluor, potasiu, seleniu, cupru. Para nu conţine sodiu.
O pară în valoare de 166 grame conţine: 100 calorii, 190 mg. potasiu, 26 mg. carbohidraţi, 6 gr. fibre, 16 gr. zahăr şi 1 gr. de proteine.

Beneficiile consumului de pere:

1. scade presiunea sângelui.
2. ajută la menţinerea glicemiei în limite normale prin încetinirea absorţiei carbohidraţilor din intestin în sistemul circulator sangvin.
3. previne şi tratează colitele, artritele, guta şi diverse afecţiuni apărute la nivelul membranei mucoase.
4. combate efectele stresului.
5. stimulează digestia, crescând pofta de mâncare.
6. vitaminizează și mineralizează organismul.
7. calmează durerile în gât.
8. ajută la buna funcţionare a glandei tiroide.
9. ameliorează stările febrile; grăbesc vindecarea litiazei renale.
10. stimulează formarea globulelor roşii.
11. înlătură oboseala şi surmenajul.
12. scade riscul de accident vascular cerebral şi de cancer pulmonar.
13. protejează capilarele şi împiedică acţiunea nocivă a radicalilor liberi.
14. ajută la menţinerea ochilor sănătoşi.
15. are efect revigorant în cazul asteniilor.
16. influenţează scăderea colesterolului.
17. ajută la prevenirea cancerului de stomac.
18. înlătură constipaţia.
19. sporeşte capacitatea de producere a celulelor cu rol imunitar.
20. tratează inflamaţia mucoaselor, în tulburările cronice, artrita şi guta.
21. măştile realizate din pere ajută la vindecarea acneei datorită acţiunii astringente a pulpei de pară.

Read More

Propolisul trateaza bolile interne infectioase

Propolisul este unul dintre cele mai puternice medicamente oferite de natură. Datorită compoziției sale (rășini vegetale, ceară, uleiuri volatile, fier, microelemente - cupru, mangan, zinc, cobalt, polen, secreții ale glandelor salivare ale albinelor), mărește rezistența fizică și înlătură oboseala. 
Exista doua feluri de propolis: cel brut, care arata ca niste mici bulgari de culoare maronie si are un miros dulce-amarui, si tinctura alcoolizata. In acest articol ne vom referi mai departe la felul in care tinctura de propolis poate sa aduca alinare si vindecare in mai multe afectiuni medicale.
Cu tinctura de propolis se pot vindeca urmatoarele boli:
1. Toate bolile interne infectioase care duc la stari febrile - se trateaza cu 30 picaturi/zi.
2. La menopauza, femeile vor lua, timp de un an, cate 10 picaturi zilnic.
3. Inflamarea prostatei - se recomanda 30 picaturi/zi.
4. Hipertensiune - 30 picaturi/zi pana la vindecare.
5. Inflamarea rinichilor si ficatului - cate 40 picaturi de doua ori pe zi, puse intr-un pahar cu 100 ml de apa calda. Se repeta pana la vindecare.
6. Angina, faringite, gripe si evitarea unor complicatii - cate 40 picaturi/zi, puse intr-un pahar cu 200 ml de apa calda, combinat cu gargara, de mai multe ori pe zi.
7. Ulcer de stomac sau enterite - 40 picaturi/zi, in 100 ml de lapte cald. Se bea pe stomacul gol.
8. Bataturi si cheratite - inainte de culcare, imbibi o bucata de vata in tinctura de propolis si o asezi pe locul dureros. Ziua, poti folosi alifia de propolis cu sapun sau cu salicilat. Atentie! Cheratitele raman inca dureroase zile intregi!
9. Afectiuni ale pielii - se freaca zonele afectate (daca e suportat alcoolul) cu tinctura de propolis. Daca alcoolul nu e suportat, trebuie amestecat propolisul intr-o crema.
10. TBC pulmonar - cate 30 de picaturi de 3 ori pe zi si inhalatii de doua ori pe saptamana. Pentru inhalatie, la 250 ml de apa fierbinte adaugam 100 picaturi de tinctura
11. Boli micotice intre degete - locurile afectate sunt unse cu tinctura.
12. Dureri de stomac - 50 picaturi in 100 ml de apa. Se recomanda si in cazul parazitozelor intestinale, de doua ori pe zi, pe stomacul gol.
13. Dureri de masele - pune vata imbibata in tinctura pe locul dureros. Propolisul curat pus pe gingia dureroasa sau pe maseaua cariata alina durerea si impiedica infectia.
14. Tinctura se mai poate folosi si in cazul ranilor vechi. Rana trebuie spalata cu extractie de lipan, apoi se unge de mai multe ori cu tinctura de propolis.
15. Tinctura se foloseste si in cazul arsurilor de gradul I. Rana trebuie unsa de mai multe ori cu tinctura. In aceste cazuri nu se vor forma vezicule.

Read More

Napii si-au dovedit eficienta in tratarea varicelor

Radacina de nap este o sursa excelenta de vitamina C, insa frunzele plantei au un continut mai mare de antioxidanti si substante nutritive. Conform unor studii recente, se pare ca gustul lor amarui se datoreaza continutului ridicat de calciu – frunzele de nap contin de patru ori mai mult calciu ca varza sau orice alta leguma crucifera. Pe langa calciu, napul mai este un furnizor de minerale esentiale ca fier, cupru si mangan.

De asemenea, aceleasi frunze sunt si o sursa buna de glucozinolati, ba chiar intr-o masura mai mare ca broccoli, varza kale sau conopida. Glucozinolatii din frunzele de nap sunt transformati in izotiocianati, compusi organici cu potential ridicat in prevenirea cancerului. Totodata, glucozinolatii alaturi de continutul mare de fibre (o cana de frunze contine 5 grame de fibre), fac din frunzele de nap un aliat eficient in lupta cu afectiunile digestive, regland nivelul bacteriilor din stomac.

Napii si-au dovedit eficienta si in tratarea varicelor. Asadar, in cinci litri de apa se fierb 150 g napi uscati (bulbii), timp de 45 de minute. Daca durerile de picioare sunt provocate de varice, se adauga la sfarsit si opt-zece frunze de palamida tocate. Inainte de procedura, in apa se pun 100 g sare grunjoasa si o lingurita cu iod. Pentru guta se mai adauga si trei linguri cu bicarbonat de sodiu.

Read More

Siropul de artar sprijina sistemul imunitar

Siropul de artar provine din seva artarului de zahar, artarului negru sau artarului rosu (in natura existand 10 specii de artar), este dulce, delicios si prezinta si o multitudine de beneficii pentru sanatate in special datorita continutului de mangan si zinc.

Efectul antioxidant al siropului de artar. Manganul este un cofactor esential intr-o serie de enzime importante in productia de energie si pentru protectia antioxidanta. De exemplu, enzima antioxidanta cheie superoxid dismutaza, care dezarmeaza radicalii liberi produsi in mitocondrii (fabricile producatoare de energie din celule), necesita mangan. Cercetatorii de la Universitatea din Rhode Island au descoperit ca siropul de artar, datorita compusilor antioxidanti, poate preveni boli cronice grave precum diabetul, cancerul, osteoporoza si Alzheimerul.

Siropul de artar este plin si de fenoli – compusi antioxidanti din siropul de artar – care pot ajuta ca diabeticii sa isi mentina nivelul glicemiei la cote normale. Fenolii inhiba enzimele care sunt implicate in conversia carbohidratilor in zahar. 22% din doza recomandata zilnic de mangan este continut in numai 13 g de sirop de artar.

Siropul de artar pentru sanatatea inimii

Daca doresti sa iti protejezi inima si vrei in continuare sa iti indulcesti linistit alimentele si bauturile, atunci siropul de artar este cel de care ai nevoie. Zincul pe care il furnizeaza siropul de artar, pe langa actiunea sa antioxidanta, are si alte functii care pot reduce progresia aterosclerozei.

Zincul este necesar pentru functionarea adecvata a celulelor endoteliale si ajuta la preventia daunelor endoteliale cauzate de oxidarea colesterolului rau LDL si a altor grasimi oxidate. Membranele endoteliale ce au un continut scazut de zinc sunt mult mai predispuse deteriorarii. De asemenea, studiile arata ca persoanele care au carente de mangan, un mineral continut din plin in siropul de artar, au un nivel scazut de colesterol bun.

Siropul de artar sprijina sistemul imunitar 

Zincul si manganul sunt aliati importanti pentru sanatatea sistemului imunitar. Se pare ca multe dintre celulele care sustin sistemul imunitar depind de zinc pentru functionarea optima. Preponderent asupra copiilor, cercetatorii au studiat efectele deficientei de zinc (si a suplimentarii cu zinc) asupra raspunsului imunitar si a numarului de celule de sange albe, incluzand studii specifice pe limfocitele T, macrofage si celulele B (toate tipurile de celule albe de sange importante pentru sistemul imunitar).

Conform acestor studii, carenta de zinc poate compromite numarul de celule albe de sange si raspunsul imunitar, in timp de suplimentele de zinc pot restaura conditiile normale.

Pe langa rolul jucat de zinc, manganul din siropul de artar este foarte important fiind o componenta a enzimei superoxid dismutaza, care ajuta la reducerea inflamatiei, sprijinind astfel vindecarea. In plus, manganul poate actiona si ca un stimulent imunitar.

Barbatii sanatosi folosesc siropul de artar pentru sanatatea sistemului reproducator, acesta furnizand beneficii specifice pentru barbati. Zincul este concentrat intr-o cantitate mai ridicata in prostata decat intr-un alt tesut uman, iar nivelurile scazute de zinc din aceasta glanda sunt de multe ori responsabile pentru cresterea riscului de cancer de prostata. De fapt, zincul este un mineral folosit in scop terapeutic de catre cei din domeniul sanatatii pentru reducerea marimii prostatei.

Manganul poate juca si el un rol in sprijinul sanatatii masculine, fiind un catalizator al sintezei acizilor grasi si colesterolului, participand la productia de hormoni sexuali, toate acestea sustinand sanatatea sistemului reproducator.

Siropul de artar regleaza digestia 

Incearca sa schimbi zaharul dintr-o reteta cu sirop de artar si este posibil sa te surprinda cum balonarea produsa in general de o prajitura pe care cu siguranta o resimti intr-o masura mai mare sau mai mica din cauza indulcitorilor procesati. De asemenea, *sansele unei indigestii sunt mult mai scazute prin comparatie cu un indulcitor procesat.

Aroma sa lemnoasa merge de minune in retete precum cele de pandispan, fursecuri cu unt sau prajituri cu cafea. Ai grija insa la proportia pe care o vei alege pentru ingredientele lichide avand in vedere ca iti schimbi consistenta indulcitorului.

Siropul de artar ajuta la recuperarea musculara

Siropul de artar adevarat este o sursa grozava de mangan, cel care ajuta la repararea musculara si a celulelor afectate, mentinand in acelasi timp si oasele sanatoase si nivelurile glicemiei in cote normale.

Siropul de artar contine multi nutrienti 

Siropul de artar contine o nenumarati nutrienti printre care zinc, mangan, fier, calciu si potasiu. Siropul de artar contine chiar de 15 ori mai mult calciu decat mierea, un alt indulcitor favorit. Prin comparatie cu acelasi aliment, siropul de artar are si un continut mai scazut de sare. Dintre vitamine, siropul de artar contine cantitati decente de niacina, vitamina B2, vitamina B5, acid folic, vitamina B6, biotina si vitamina A.

Mentine tineretea 

Datorita continutului de antioxidanti, siropul de artar iti mentine organismul tanar, putand fi chiar aplicat si la suprafata pielii reparand tesuturile deteriorate. Combina o lingura de lapte cald cu o lingura de sirop de artar la care adaugi fulgi de ovaz macinati marunt. Maseaza aceasta compozitie pe fata, permite-i sa actioneze timp de 20 de minute, clateste-te si aplica o crema hidratanta.

Read More