Alimentatia zilnica, E-uri aditivi cancerigeni

Unul din cele mai impresionante lucruri din cariera mea este cum acest flagel numit cancer ucide milioane de oameni de pe planetă și care este tratat cu foarte mare indiferență. Mai puțin de companiile faramaceutice care profită de pe urma acestui lucru.

Specialiștii afirmă că o treime din cancere sunt cazuri evitabile. De aceea susțin Compania Avita Internațional deoarce pune accent pe un stil de viață sănătos. În România sunt aproximativ 480 de mii de bolnavi de cancer. Multe dintre aceste cazuri ar putea fi evitate dacă s-ar fi alimentat corect.

Omul la început se hrănea sănătos pentru că nu avea altceva. O dată cu evoluția însă omenirea a făcut câteva greșeli care o să ne coste foarte scump acum.

Prima greșeală: Apariția zahărului alb: În 1830 a apărut zahărul alb. Un dizaharid care făcea abatere de la alimentația normală a omului. Omul mânca poliglucide. Mierea conține 3,4 la sută zaharoză adică mai puțin decât zahărul. Astfel că zahărul alb are un impact metabolic imens asupra organismului.

A doua greșeală: Făina albă – Un francez a descoperit făina albă folosind-o în locul făinii integrale. Mineralele, fibrele sunt în procent foarte mic în făina albă. A treia greșeală: Descoperirea îngrășămintelor chimice – plantele creșteau mai repede, la fel și producția, dar este o gândire greșită deoarece ea punea accent pe cantitate nu pe calitate.

În 40-50 de ani de folosire a îngrășămintelor chimice imunitatea plantelor a scăzut vertiginos, iar acestea nu mai erau în stare să se apere de atacurile insectelor. Asta a dus la comiterea celei de-a patra greșeli: Folosirea insecticidelor.

A cincea greșeală – introducerea aditivilor alimentari și a E-urilor în alimentație începând cu anii a€60 pentru ameliorarea calității organorectice adică să fie mai plăcute la gust. Omul va plăti însă destul de scump satisfacerea gustului alimentar.

A șasea greșeală – Organismele modificate genetic. 1. Care sunt factori oncogeni? Care sunt cazurile de cancer care ar putea fi evitate? Ce trebuie să evităm zilnic?

– Evitarea apei cu clor – Oamenii abuză de clor atât prin consumul direct de la robinet cât și prin duș, prin piele. În
România se pune o cantitate mai mare de clor în apă decât este normal acest lucru favorizează apariția cancerului de rect. Recomandarea ar fi consumul de apă curată, pură, de izvor de la adâncimea de 50 metri. Acolo este apa curată.

– Evitați carnea sub formă de șuncă, salam, parizer- deoarece conțin nitrați.

Când ajung în corpul omului cum dau de Ph acid se transformă în nitrosamine. Care provoacă cancer. Acesta este mecanismul prin care nitriții și nitrați provoacă cancer la tubul digestiv.

– Zahărul – factor oncogen. Mecanismul prin care acționează?

În SUA se consumă 55 de kg de zahăr pe cap de locuitor pe an, în România în jur de 33 kg. Zahărul este un aliment criminal. Stimulează în permanență secreția de insulină. Slăbește flora intestinală benefică. Dacă îi dai zahăr floră se dereglează total. Nu mai urmează calea metabolică a combustiei prin oxigen ci calea anaerobă. Boală canceroasă avansează în corp cu lactoză în jurul ei în spațiu anaerob. La fel zahărul modifică instinctul alimentar.

– Aditivi alimentari – produsele care conțin E-uri

– Abuzul de carne și grăsimi – Carnea lasă în urma ei un Ph puternic acid. Industria alimentară tratează păsările și animalele cu hormoni de creștere. Cancerul este de fapt o creștere anarhică a celulelor. Plus carnea din animale tratate cu hormoni conține nitrați . Salamurile de exemplu conține 60 % carne (în cel mai bun caz), 40% substanțe chimice.

– Obezitatea – factor oncogen

– Hrană sterilizată prin metoda rațiilor

– Poluarea electromagnetică – telefonul, transformatoarele

Rolul oncogen al aditivilor alimentari 1. Benzoatul de sodium – există doar în România și în câteva țări din Est. S-a demonstrat că este cancerigen.

În țările europene a fost interzisă folosirea acestei substanțe în alimente. A fost înlocuit cu sorbat de potasiu care încă nu s-a dovedit a fi cencerigen.

2. Aspartam – se găsește în gumă de mestecat și unele băuturi carbogazoase, sucuri. Este răspunzător de 99 de boli.
3. Iodarea în exces a sării – România are singurul guvern care obligă ce să mănânce poporul. În 2002 Ministerul Sănătății a constatat la mulți români, tiroidă funcționează anormal adicasunt Hipotiroidieni. Guvernul a încurajat astfel consumul de sare iodata. În România există atunci un număr de 10.000 de hipotiroidieni. După 3 ani de experianta a fost întreruptă deoarce au apărut cazuri de cancer tiroidian. Astfel cancerul de
   tiroidă s-a dublat, hipotiroidia s-a dublat, iar alergia la iod a crescut.

Read More

Salata de icre vanduta in magazine contine otrava

Ei bine, pe langa icre, care pot fi continute intr-o proportie de 13% sau 20%, salata de icre din comert mai poate contine, in functie de retete,  apa carbogazoasa (15%), ceapa (5%), sare, ulei vegetal, precum si acidifiantii E 330 sau acid citric si acid lactic, conservantii E 200 si E 211 sau sorbat de potasiu, dextroza sau concentrat de lamaie, agentii de ingrosare E 412 si E 415 sau E 1414, E 1450 si E 466, guma xantan, arome si colorant natural (carmin).

E 330 sau acidul citric
Nu ar fi nicio problema cu acidul citric natural prezent in alimentatia noastra, problema este ca aditivul artificial E 330, avand in vedere modul de producere a sa, prin folosirea acidului sulfuric, se crede ca ar contine mucegai si sulf/sulfiti, care nu sunt filtrati complet in cadrul procesului de productie.

Dioxidul de sulf si alti sulfiti sunt printre aditivii alimentari care ar produce astm si alergii. Pentru majoritatea oamenilor, sulfitii nu sunt nocivi, dar persoanele alergice la aspirina sau cele care sufera de astm pot avea reactii severe.
Acest acid organic iti poate topi dintii, daca il tii mult in gura, sau daca esti un mare consumator de bauturi racoritoare. Aditivul este folosit in alimente, bauturi racoritoare, bere, producerea vinului si a branzei, prevenind dezvoltarea bacteriilor si dand aroma prajiturilor, biscuitilor, supelor, sosurilor etc.

E 200 (conservant) – acidul sorbic
Acidul sorbic este folosit in multe alimente descrise ca fiind ”naturale”. Desi sorbatii exista in mod natural in anumite fructe, sorbatii de uz comercial sunt produsi in mod sintetic. Este una dintre substantele recomandate a se evita, alaturi de benzoati, sulfiti, nitrati/nitriti si propionati.
Sorbatii au fost asociati cu astmul, diverse eczeme, dermatite de contact, iritatii ale ochilor, iritatii nazale si glosodinie (senzatia de arsura a cavitatii bucale), precum si cu o serie de reactii intolerante precum simptome de iritatii intestinale si probleme de comportament la copii.
Sorbatii sunt prezenti intr-un numar urias de produse alimentare, dar si in produse farmaceutice precum tablete, siropuri, picaturi pentru nas si urechi, solutii pentru lentile de contact, diverse lotiuni si cosmetice. Dermatitele si alte iritatii cauzate de aceste produse sunt foarte bine documentate.

E 202 – Sorbat de potasiu
Este un compus chimic, obtinut din reactia chimica dintre hidroxidul de potasiu si acidul sorbic, folosit in industria de panificatie ca alternativa la drojdie. Este folosit si la prepararea produselor de carne uscata, cascaval, cidru de mere si multe altele, ca si conservant chimic.
Efectele folosirii pe termen lung a acestei substante sunt greata, voma si deranjamente gastrice.
Exista risc de reactii alergice atunci cand produsele care il contin sunt folosite pentru ingrijirea pielii. Ingerarea prelungita a conservelor care contin acest conservant poate conduce la deficiente nutritionale, precum imposibilitatea absorbtiei nutrientilor din alimente.

E 211 – benzoatul de sodiu, conservant
Acest compus este adaugat in bauturile racoritoare ca si conservant si agent de distrugere a bacteriilor. Fundatia Astmului si Alergiei din SUA afirma ca un numar mare de persoane sufera de reactii alergice la acest produs.
Asociatia Bauturilor din America raporteaza o alta problema majora referitoare la acest conservant, folosit in producerea bauturilor. Bauturile in care se folosesc acidul ascorbic impreuna cu benzoatul de sodiu, cand sunt usor incalzite, prezinta riscul ca cele doua substanse sa se combine si sa dea nastere unui compus care cauzeaza cancer, numit benzen.
Benzoatul de sodiu priveaza celulele de oxigen si ataca sistemul imunitar.
Acest ”sufocant silentios al celulelor” se gaseste in mii de produse, chiar si in alimente etichetate drept ”naturale 100%”.
In timp ce acidul benzoic poate fi gasit in stare naturala, in cantitati mici, in multe fructe, benzoatul de sodiu este sintetizat in laborator.
Parkinsonul, bolile neuro-degenerative si imbatranirea prematura au fost atribuite acestui conservant.

E 412 – Guma de Guar
Denumiri alternative: Gyamopsis Tetragonolobus, faina de Guar, Guaran
Este folosita ca agent de ingrosare, stabilizator
Se extrage din pastaile de guar, o planta care este cultivata in principal in India si Pakistan.
Poate fi gasita in produsele de patiserie, cereale, bauturi pe baza de fructe, fructe inghetate, iaurt, kefir, inghetata etc.
Consumata in cantitati mari, fara suficienta apa, poate conduce la umflarea si blocarea gatului. Ca si alte produse care contin cantitati mari de fibre, poate produce flatulenta si crampe abdominale. De asemenea, poate cauza alergii persoanelor sensibile.

E 415 – guma de Xanthan
Este un polizaharid natural, secretat de bacteria Xanthomonas campestris, din zahar si melasa.
Se foloseste in alimentatie ca agent de ingrosare, stabilizator si emulsificator.
Concentratiile ridicate pot provoca flatulenta si crampe, ca urmare a fermentatiei produse de microflora intestinala.

E 1414 – Fosfatul de diamidon acetilat
Este amidon modificat chimic.
Fosfatii de amidon sunt stabili impotriva caldurii si acizilor.
Poate contine amidon modificat genetic, dar nu este etichetat in acest sens.

E 1450 – amidon octenil succinat de sodiu
Este folosit ca emulsificator. Se obtine prin reactia amidonului cu acid succinic si octanol.
Este continut in majoritatea spumelor.

E 466 – Sodiu carboximetil celuloza
Este folosit ca agent de ingrosare, stabilizator, emulsificator.
Se obtine din celuloza, principalul polizaharid din toate structurile plantelor.
Poate produce diaree si cancer.

Dextroza
Este un monozaharid, la fel ca si glucoza si fructoza.
Nivelul ridicat de zaharuri din organism afecteaza sistemul imunitar, dezhidrateaza celulele si priveaza corpul de electroliti deosebit de importanti, precum potasiul, magneziul, calciul si sodiul, conducand la moartea celulara si producerea de spasme musculare.
Scade nivelurile de crom, cupru,zinc si alte minerale din organism, care ajuta celula sa fie sensibilia la insulina, conducand la rezistenta membranei celulare in fata insulinei.
Induce divizarea si dezvoltarea celulelor canceroase .
Creaza enzime glicolitice avansate, care vatameaza tesuturile.
Scade nivelul de antioxidanti din organism.
Inhiba hormonul uman de crestere si ridica nivelul de cortizol.
Conduce la obezitate si multe alte afectiuni.

Acidul lactic
Face parte din aditivii alimentari ”buni”, controland aciditatea din bauturile carbonatate, echilibrand aciditatea din branza si pastreaza maslinele proaspete.

Colorant natural – carmin
Acesta este un praf natural care se obtine prin zdrobirea carapacei gandacului femela Dactylopius coccus Costa, originar din America de Sud. Aceste insecte sunt crescute mai ales in Peru si Insulele Canare, pe plantatii cu o anume specie de cactus. Sunt uscate la soare,apoi zdrobite si puse in alcool, pentru obtinerea acidului carminic. Este cunoscut ca fiind un agent alergen, insecta provocand alergii puternice la unele persoane, dar in rest nu sunt cunoscute alte riscuri pentru sanatate.

Intre 13 si 20% icre, 15% apa, 5% ceapa, sare, ulei si restul de 40 % tot felul de alte substante, mai bune sau mai rele. Nu ar fi mai sanatos, oare, sa cumparam niste peste cu icre din piata si sa le preparam noi, cum le facea mama acasa?

Read More